Tag: arctica
Știri despre „arctica”
SUA obțin control militar extins în Groenlanda - NATO semnează acordul, dar detaliile rămân clasificate
Statele Unite vor obține libertate strategică sporită în Groenlanda , în cooperare cu NATO, conform unui acord-cadru convenit recent între Donald Trump și Mark Rutte , dar detaliile acestuia sunt învăluite în ambiguitate, iar reacțiile autorităților din Groenlanda și Danemarca reflectă incertitudine și prudență. Acordul, prezentat de președintele Trump ca fiind „mult mai generos” decât cele anterioare și valabil „pe termen nelimitat”, ar permite Statelor Unite să desfășoare activități militare extinse pe teritoriul Groenlandei, fără a plăti costuri suplimentare, cu excepția sistemului antirachetă Golden Dome . Potrivit declarațiilor lui Trump la întoarcerea de la Davos, SUA vor putea face „ceea ce doresc” în regiune, în cooperare cu NATO, dar a refuzat să ofere detalii clare despre ce presupune acest „acord-cadru”. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a confirmat existența acordului, dar a pus accentul pe cooperarea militară și consolidarea securității în Arctica. El a declarat, într-un interviu acordat Reuters la Davos, că vor urma consultări cu comandanții NATO pentru a determina cerințele suplimentare de securitate și și-a exprimat încrederea că primele măsuri vor fi implementate chiar în 2026. Rutte a subliniat că eforturile din Arctica nu vor afecta sprijinul acordat Ucrainei și a afirmat că Trump va respecta înțelegerea convenită , potrivit HotNews.ro . Planul discutat include actualizarea acordului de apărare din 1951, care deja permitea SUA să construiască baze militare în Groenlanda, dar noile prevederi ar extinde capacitatea operațională americană. Printre punctele-cheie ale înțelegerii se numără stabilirea unor „zone de apărare” , care ar urma să fie controlate direct de SUA. Aceste zone ar urma să funcționeze după modelul bazelor britanice suverane din Cipru. Surse citate de Axios și New York Times afirmă că obiectivul SUA este atingerea unui control strategic permanent asupra regiunii arctice, cu costuri reduse. În plus, este inclusă și amplasarea sistemului antirachetă Golden Dome , precum și contracararea influenței Rusiei și Chinei în regiune. Pe de altă parte, Trump a declarat că nu va fi nevoie de forță pentru ca SUA să-și atingă scopurile și a renunțat, pentru moment, la impunerea de taxe vamale împotriva țărilor europene care se opuneau unui control american asupra insulei. Totuși, întrebat dacă SUA vor obține suveranitate asupra unor părți din Groenlanda, Trump a răspuns vag și a promis detalii suplimentare „în două săptămâni”, o formulă repetată des în discursul său. „Avem multe lucruri grozave în acord”, a afirmat președintele, citat de Digi24.ro . Autoritățile din Groenlanda au reacționat cu surprindere și scepticism. Premierul Jens-Frederik Nielsen a declarat într-o conferință de presă că nu a fost informat despre conținutul acordului și a avertizat că doar Groenlanda și Danemarca au dreptul legal de a încheia tratate privind teritoriul insulei. El a numit suveranitatea teritorială o „linie roșie” pentru autoritățile locale. Poziția oficială este susținută și de guvernul de la Copenhaga: prim-ministra Mette Frederiksen a transmis că Danemarca va continua dialogul cu aliații, dar orice decizie privind securitatea în Arctica trebuie să respecte integritatea teritorială a regatului. Elemente esențiale din acordul-cadru propus Element Detalii Durata Pe termen nelimitat Controlul SUA Posibilitatea de a crea „zone de apărare” Participarea NATO Implicare activă în securitatea Arcticii Scut antirachetă Instalarea sistemului Golden Dome Costuri Minime pentru SUA, conform lui Trump Model de referință Baze britanice din Cipru Status juridic Încă neclar; fără semnătură groenlandeză Posibile consecințe Creșterea tensiunilor diplomatice dacă Groenlanda și Danemarca nu vor fi implicate oficial. Consolidarea poziției SUA în regiunea arctică în fața Rusiei și Chinei. Transformarea Groenlandei într-un punct strategic esențial pentru NATO. Presiuni interne în Danemarca privind transparența acordurilor internaționale. [...]
China răspunde dur după declarațiile lui Trump despre Groenlanda; Beijingul acuză SUA de ambiții geopolitice mascate
China a cerut Statelor Unite să nu invoce alte țări drept pretext pentru a-și urmări propriile interese strategice , după ce președintele american Donald Trump a declarat că SUA vor prelua Groenlanda „într-un fel sau altul”, pentru a nu ajunge „pe mâinile Rusiei sau Chinei” , transmite Digi24 , citând agenția Reuters. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului chinez de Externe, Mao Ning , a subliniat că Arctica este o regiune de interes internațional și că Beijingul își desfășoară activitățile acolo în spiritul păcii, al stabilității și al dezvoltării durabile. În plus, a insistat asupra dreptului tuturor națiunilor de a desfășura activități legale în zonă. Declarațiile Chinei vin în contextul unei serii de afirmații făcute de Donald Trump, care a reiterat public că dorește ca Groenlanda să devină parte a Statelor Unite. La bordul Air Force One, duminică, Trump a afirmat că nu este vorba despre o „închiriere” pe termen scurt, ci despre obținerea unui „titlu de proprietate” asupra insulei, considerată de el o zonă de interes strategic major. „Dacă nu o luăm noi, o vor face Rusia sau China” , a avertizat liderul american. Această poziție a fost exprimată și vineri, când Trump a susținut că Washingtonul trebuie să acționeze în privința Groenlandei pentru a preveni o extindere a influenței chineze sau ruse în regiune. El a invocat totodată importanța strategică a insulei și prezența tot mai activă a navelor rusești și chineze în apele arctice. Însă Danemarca a respins ferm aceste intenții. Premierul Mette Frederiksen a avertizat că o acțiune unilaterală a SUA asupra Groenlandei ar putea duce la destrămarea NATO. Groenlanda, parte a Regatului Danemarcei de peste 600 de ani, beneficiază în prezent de un statut semiautonom și este dependentă economic de sprijinul financiar oferit de guvernul de la Copenhaga, în valoare de aproximativ un miliard de dolari anual. Totodată, insula deține importante resurse naturale, inclusiv zăcăminte de petrol și gaze. În ciuda tensiunilor, nici SUA, nici China nu au anunțat inițiative concrete în sensul preluării controlului asupra Groenlandei, dar disputa ridică semne de întrebare asupra viitorului echilibrului geopolitic în regiunea Arctică, în contextul schimbărilor climatice și al accesului tot mai facil la rutele maritime și resursele subsolului. [...]
Jean-Noël Barrot avertizează SUA în privința Groenlandei; europenii „își pot apăra interesele”
Ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, avertizează Statele Unite că „Groenlanda este un teritoriu european și protejat de NATO”, cerând încetarea presiunilor. Aflat într-un interviu acordat publicațiilor Ouest-France , Funke (Germania) și Gazeta Wyborcza (Polonia), citat de Digi24 , Jean-Noël Barrot a reacționat ferm față de declarațiile recente ale fostului președinte american Donald Trump, care a reluat ideea achiziției sau ocupării Groenlandei. Barrot a declarat că nu consideră plauzibilă o acțiune militară americană în zonă, dar a subliniat că „nimic nu ar putea justifica acest lucru”. Potrivit acestuia, europenii „dispun de mijloace foarte puternice pentru a-și apăra interesele”, inclusiv în regiuni strategice precum Groenlanda. Afirmațiile vin în contextul în care Donald Trump a avertizat vineri că „Rusia sau China intenționează să ocupe Groenlanda” , sugerând că SUA ar trebui să acționeze preventiv. „Vom face ceva cu Groenlanda, fie pe cale pașnică, fie cu forța”, a mai spus fostul președinte, reluând retorica din 2019, când a propus oficial Danemarcei cumpărarea insulei, propunere respinsă categoric de guvernul de la Copenhaga. La rândul lor, liderii celor cinci partide reprezentate în parlamentul local groenlandez au reacționat printr-o declarație comună: „Nu vrem să fim americani, nu vrem să fim danezi, vrem să fim groenlandezi” . Aceștia au reafirmat că viitorul Groenlandei trebuie decis doar de poporul său. Groenlanda, fostă colonie daneză până în 1953, beneficiază de autonomie din 1979 și are propriul parlament. Insula, deosebit de bogată în resurse minerale și tot mai importantă din punct de vedere strategic pe fondul topirii ghețarilor arctici, face obiectul unor interese geopolitice crescânde. În prezent, funcționează un acord de apărare trilateral, semnat în 1951, între SUA, Danemarca și Groenlanda. Acesta permite prezența militară americană pe insulă, cu condiția notificării prealabile a autorităților locale. Deși pozițiile SUA indică un interes tot mai pronunțat pentru regiune, intervenția ministrului francez semnalează o poziționare mai fermă a Uniunii Europene în fața unei eventuale escaladări în Arctica. [...]
Criza Groenlandei escaladează: SUA amenință cu preluarea forțată, în timp ce Danemarca încearcă să apere un teritoriu care vrea să plece
Presiunile Statelor Unite asupra Groenlandei ating un nou nivel, odată cu declarațiile președintelui Donald Trump care a afirmat că, dacă nu reușește „pe calea ușoară”, va prelua insula „pe calea grea” , potrivit CNN . Trump susține că doar o intervenție americană ar putea preveni o eventuală ocupare a Groenlandei de către Rusia sau China. Declarațiile sale vin într-un context delicat, în care Groenlanda își exprimă tot mai clar dorința de independență, iar Danemarca se vede nevoită să apere o relație tot mai fragilă, atât politic, cât și economic. Danemarca, prinsă între aliatul american și autonomia tot mai vocală a Groenlandei Guvernul danez cheltuie anual aproape 1 miliard de dolari pentru susținerea Groenlandei, prin granturi directe și acoperirea cheltuielilor pentru justiție, poliție și apărare. Cu toate acestea, toate partidele politice din Groenlanda sprijină ideea independenței, chiar dacă diferă în privința calendarului. Această realitate tensionează relația cu Copenhaga, care, potrivit Reuters , se teme că își va consuma capitalul diplomatic pentru a apăra un teritoriu care, în final, ar putea oricum să se desprindă. Premierul Mette Frederiksen a reiterat că „suveranitatea statelor este fundamentul dreptului internațional” și că nicio țară nu poate fi „anexată”. Totuși, criza o pune într-o poziție dificilă, cu alegeri la orizont și cu partenerul american devenit imprevizibil. Liderii locali din Groenlanda: „Nu vrem să fim nici danezi, nici americani” Declarațiile lui Trump au stârnit reacții dure din partea liderilor politici din Groenlanda, care au emis un mesaj comun în care afirmă: „Nu vrem să fim americani, nu vrem să fim danezi. Vrem să fim groenlandezi.” Într-o conferință de presă susținută la Nuuk, premierul Jens-Frederik Nielsen a încercat să calmeze populația, precizând că nu se așteaptă la o intervenție imediată, dar a recunoscut tensiunile crescânde, relatează Wall Street Journal . La nivel local, ideea că SUA ar putea oferi plăți directe populației pentru a obține sprijin a fost respinsă categoric. „Orice sumă din lume și tot am spune nu. Asta ne aparține doar nouă”, a spus un locuitor din Nuuk pentru CNN. O miză geopolitică de proporții Importanța Groenlandei depășește relația bilaterală Danemarca–SUA. Poziția sa strategică în Arctica și resursele naturale semnificative o transformă într-un punct-cheie pentru securitatea globală. Îngrijorarea Europei este că o preluare forțată ar putea crea un precedent periculos, încurajând alte mari puteri să revendice teritorii ale unor state mai mici, ceea ce ar submina ordinea internațională construită după 1945. Pentru moment, Danemarca este hotărâtă să-și apere integritatea teritorială, chiar dacă relația cu Groenlanda pare să fi intrat pe o traiectorie ireversibilă spre separare. Iar între timp, Washingtonul continuă să-și construiască strategia - fie diplomatică, fie militară - pentru a obține ceea ce consideră vital: controlul asupra unei porți către Arctica. [...]