Știri
Știri din categoria Politică

Summitul B9 de la București a fixat o direcție de creștere a cheltuielilor de apărare, cu accent pe transformarea bugetelor în capabilități și pe o împărțire mai echilibrată a efortului între Europa și SUA, potrivit Wall-Street. Mesajul are implicații directe pentru bugetele naționale și pentru industria de apărare, în contextul în care liderii de pe flancul estic și nordic al NATO au tratat Rusia drept „amenințare” și au reconfirmat sprijinul pentru Ucraina.
La finalul reuniunii de la Palatul Cotroceni, președintele României, Nicușor Dan, a spus că declarația comună adoptată de participanți menționează explicit că Rusia este o amenințare și că statele din formatul B9 și din zona nordică au „o preocupare comună” legată de Rusia. În același timp, șeful statului a indicat că discuțiile au vizat și posibilitatea formalizării acestei compatibilizări de poziții într-un format mai extins.
Nicușor Dan a încadrat reuniunea B9 ca etapă pregătitoare pentru summitul NATO de la Ankara și a descris tema centrală drept nevoia de a „oferi mai mult” pentru securitatea transatlantică. În această cheie, el a rezumat direcțiile agreate astfel:
România, a precizat președintele, alocă anul acesta 2,5% din PIB pentru apărare, iar 40% din această sumă merge către echipamente noi. Tot el a spus că România își respectă angajamentele asumate la summitul NATO de la Haga din 2025 și că există progres în implementare.
În declarațiile de la București, Nicușor Dan a adus în prim-plan Republica Moldova, descrisă drept stat de pe flancul estic „amenințat”, aflat într-un proces de „război hibrid” cu Rusia, și a susținut că sprijinirea Chișinăului este importantă pentru a ține piept agresiunii.
Separat, președintele a menționat îngrijorările legate de dronele care ajung în apropierea granițelor României și a spus că subiectul a fost discutat cu secretarul general al NATO. În acest context, a indicat că proiectul „Santinela Estului” avansează pentru protecția cetățenilor români afectați sau potențial afectați.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a insistat pe nevoia de a apăra statele de pe flancul estic și de a face „mai mult”, în condițiile riscurilor actuale. El a vorbit despre necesitatea ca armatele să aibă resurse și capabilități și a salutat investițiile în apărare din Polonia, România și ale altor aliați.
Rutte a mai spus că sprijinul puternic și continuu pentru Ucraina rămâne o prioritate și la summitul de la Ankara și a punctat că este nevoie și de susținerea SUA pentru Ucraina, argumentând că securitatea Ucrainei este securitatea NATO.
Summitul s-a încheiat cu adoptarea unei declarații comune care condamnă războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și își asumă creșterea investițiilor în apărare. Ungaria nu a semnat documentul, potrivit informațiilor comunicate de autorități, notează publicația.
În același cadru, președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a susținut că B9 nu mai este „la periferie”, ci un „centru de gravitație al NATO”, iar Volodimir Zelenski le-a transmis liderilor că Rusia nu trebuie lăsată să impună ultimatumuri vecinilor sau să înceapă războaie fără consecințe. Printre temele principale discutate la București au fost menționate creșterea cheltuielilor de apărare, consolidarea industriei europene de apărare, coordonarea infrastructurii militare, securitatea Mării Baltice și a Mării Negre și sprijinul pentru Ucraina.
Recomandate

România își leagă influența în negocierile pentru Ucraina de capacitatea de a contribui concret la efortul aliat, a transmis președintele Nicușor Dan la summitul „ Coaliției de Voință ” de la Berlin, potrivit Digi24 . Mesajul are o miză directă de politică externă și securitate: România vrea să-și maximizeze greutatea în arhitectura post-război, fără a risca fisuri în relația transatlantică. În conferința de presă, Nicușor Dan a indicat ca obiectiv principal menținerea solidarității pentru Ucraina și conturarea unei perspective „stabile, pe mulți ani” imediat după încheierea războiului, cu sprijin coordonat între Europa și Statele Unite. În același timp, șeful statului a avertizat că relația transatlantică – pe care o descrie drept un pilon al securității României și a Europei – nu ar trebui afectată de eventuale poziții divergente între SUA și Europa privind războiul. „Astea sunt obiectivele României și e important ca, pentru ca poziția noastră să fie ascultată, trebuie de asemenea ca noi să fim contributori la tot acest proces.” Ce urmărește România în „Coaliția de Voință” Din declarațiile președintelui, mizele sunt centrate pe trei direcții: asigurarea unei solidarități continue pentru Ucraina; menținerea unei perspective pe termen lung pentru Ucraina, susținută de Europa și SUA; protejarea relației transatlantice, în pofida unor posibile diferențe de abordare între Washington și capitalele europene. Summitul de la Berlin s-a desfășurat sub mottoul „Uniți pentru pace în Ucraina și securitate europeană”, iar la reuniune au participat peste 20 de șefi de stat și de guvern, inclusiv președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Din partea organizațiilor internaționale au fost prezenți, între alții, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, António Costa, și secretarul general al NATO, Mark Rutte . De ce contează „a fi contributor” pentru poziția României În logica exprimată de Nicușor Dan, influența României în acest format nu depinde doar de participare, ci de contribuții care să o facă relevantă în procesul de sprijin și în discuțiile despre pace și garanții de securitate. Digi24 notează că inițiativa „Coaliției de Voință” reunește state angajate să ofere sprijin consolidat Ucrainei și să contribuie la negocierile de pace, inclusiv prin garanții de securitate suficient de solide pentru a face un acord durabil și a preveni o nouă agresiune. Din partea SUA au participat emisarii președintelui american Donald Trump pentru soluționarea negociată a războiului din Ucraina, Steve Witkoff și Jared Kushner. Nicușor Dan a spus că a avut o discuție scurtă cu Jared Kushner, fără detalii despre o negociere propriu-zisă. În acest stadiu, articolul nu precizează ce tip de contribuții concrete are în vedere România, dincolo de obiectivele politice enunțate de președinte. [...]

Intervenția lui Trump în „ Coaliția de Voință ” ridică miza diplomatică pentru România potrivit Digi24 , care relatează declarațiile președintelui Nicușor Dan făcute la Berlin despre un apel telefonic al liderului de la Casa Albă în ședința grupului de sprijin pentru Ucraina. Nicușor Dan a spus că Donald Trump a transmis că este optimist în privința obținerii păcii în Ucraina și că și-a exprimat solidaritatea cu această „Coaliție de Voință”. În același timp, președintele României a încadrat discuția drept o etapă într-un proces mai larg, nu „un eveniment extraordinar” în parcursul părților implicate. Ce a spus Nicușor Dan despre mesajul lui Trump Președintele a explicat că Jared Kushner, prezentat drept „negociator de pace pentru războiul din Ucraina”, a făcut un rezumat al evoluțiilor până la discuția de la Berlin, iar Trump „a rezumat discuția de azi”, în contextul întâlnirii cu Vladimir Putin și Xi Jinping. În declarațiile citate, Nicușor Dan a punctat că SUA își doresc pacea și că există discuții atât cu Rusia, cât și cu Ucraina, însă percepțiile diferă asupra disponibilității Rusiei pentru un acord. El a adăugat că, în acest moment, se consideră „dintre cele mai pesimiste”. De ce contează: dimensiunea economică invocată în mesaj Nicușor Dan a mai afirmat că Trump a descris războiul din Ucraina drept „ceva rău”, inclusiv pentru că produce „pierderi economice semnificative”, pe lângă suferință. În acest cadru, mesajul transmis ar fi fost că eforturile pentru pace „trebuie să se întețească” și că Trump rămâne optimist că „prin voința tuturor” se poate ajunge la un rezultat. Președintele României a insistat că, pentru participanți, relevant a fost și semnalul politic de sprijin: prezența celor doi negociatori și mesajul lui Trump au fost prezentate ca „un gest de solidaritate” cu „Coaliția de Voință”. [...]

România ia în calcul o contribuție suplimentară pentru finanțarea și înarmarea Ucrainei în 2027 , potrivit Digi24 , care relatează declarațiile președintelui Nicușor Dan făcute joi seară, la Berlin. Mesajul are relevanță directă pentru viitoarele decizii bugetare și pentru calibrul angajamentelor României în arhitectura europeană de securitate. Șeful statului a spus că există „intenția” unei contribuții suplimentare în 2027, dar a indicat că sumele ar fi, în prezent, sub nivelul contribuțiilor altor state care sprijină Kievul. Totodată, Nicușor Dan a lăsat deschisă posibilitatea ca autoritățile să decidă ulterior dacă este oportună comunicarea publică a sumelor exacte. În același context, președintele a punctat că România sprijină deja Ucraina prin măsuri logistice, inclusiv eforturi legate de tranzitul cerealelor prin România, fără a detalia alte componente sau valori. Declarațiile au fost făcute după participarea la reuniunea „Coaliției de Voință” de la Berlin , în condițiile în care discuțiile europene despre sprijinul pentru Ucraina se mută tot mai mult spre angajamente multianuale. În acest moment, din informațiile prezentate, nu este precizat nici mecanismul prin care ar urma să fie alocate fondurile, nici calendarul decizional intern. [...]

AUR ridică miza politică pentru 2028 după ce președintele Nicușor Dan a spus că se teme de rezultatul alegerilor parlamentare, iar prim-vicepreședintele partidului, Dan Dungaciu , a interpretat declarația ca semn că „se coace ceva la Cotroceni”, potrivit Digi24 . Președintele Nicușor Dan a afirmat că teama sa vizează strict alegerile parlamentare din 2028 și a refuzat să detalieze. În declarația citată de Digi24, șeful statului a spus că îi este teamă de „un eventual rezultat” al scrutinului, fără alte explicații. În replică, Dan Dungaciu a ironizat poziția președintelui și a susținut că, încă din noiembrie 2026, acesta ar fi vorbit „explicit” despre „inacceptabilitatea aducerii AUR la guvernare”, iar îngrijorarea legată de 2028 ar indica o mișcare politică pregătită la Palatul Cotroceni. „Sigur că se întâmplă ceva și se coace ceva la Cotroceni”, a declarat Dan Dungaciu. De ce contează: semnal de polarizare înainte de ciclul electoral Schimbul de declarații mută discuția despre alegerile din 2028 în registrul confruntării directe între președinte și AUR, cu o miză explicită: accesul partidului la guvernare după parlamentare. În lipsa unor detalii suplimentare din partea președintelui despre natura temerilor sale, reacția AUR funcționează ca încercare de a transforma subiectul într-o temă de campanie și de a sugera existența unor planuri instituționale sau politice la Cotroceni. Contextul invocat de AUR: 2027, an electoral în Europa Dan Dungaciu a legat disputa internă de evoluțiile politice europene, susținând că 2027 ar putea aduce schimbări majore pe continent, pe fondul alegerilor din mai multe state. El a enumerat alegeri prezidențiale în Franța și a menționat Italia și Polonia, afirmând că ar putea ajunge la putere politicieni „suveraniști” și „conservatori”, care ar schimba „comportamentul Uniunii Europene”. În materialul Digi24 nu apar dovezi sau detalii concrete despre ce anume ar urma să se pregătească „la Cotroceni”, dincolo de interpretarea politică formulată de reprezentantul AUR. [...]

Președintele Nicușor Dan a legat „teama de 2028” de riscul unui rezultat politic care să schimbe direcția guvernării , într-un mesaj care mută discuția despre digitalizare și securitate în zona stabilității instituționale înaintea alegerilor parlamentare, potrivit Digi24 . Declarația a fost făcută joi seară, la Berlin, unde șeful statului a revenit asupra afirmației rostite dimineață la Summitul pentru Guvernanță Digitală, când a spus că îi este „frică de anul 2028”. Nicușor Dan a precizat că se referă „evident” la alegerile parlamentare din 2028 și la „un eventual rezultat” al acestora, fără să intre în detalii. „Când am spus că îmi e teamă de 2028 am vorbit, evident, de alegerile parlamentare din 2028 şi nu vreau să dezvolt mai mult.” Întrebat explicit dacă se teme de venirea la putere a extremiștilor, președintele a refuzat să comenteze suplimentar, menținând aceeași linie: teama vizează un posibil rezultat al scrutinului, dar nu dorește să îl califice public. Contextul invocat: securitatea consumă „energie și timp” În intervenția de dimineață, Nicușor Dan a pus accent pe faptul că România nu trebuie să neglijeze „contextul de securitate” și că o parte importantă din energia sa și a echipei sale a fost consumată de această temă, pe care o consideră „esențială” și „obligatorie”, chiar dacă „nu e cel mai fericit lucru”. Tot în acest registru, președintele a menționat participarea la reuniunea „ Coaliției de Voință ”, ca exemplu de implicare în dosarele de securitate. De ce contează politic Prin clarificarea de la Berlin, președintele plasează explicit anul 2028 în logica riscului de instabilitate politică, într-un moment în care agenda publică include atât guvernanța digitală, cât și presiunile de securitate. Mesajul sugerează că, din perspectiva sa, miza alegerilor parlamentare poate influența capacitatea statului de a gestiona priorități strategice pe termen mediu, însă președintele nu a oferit scenarii sau nume și a evitat să detalieze temerea. [...]

Sorin Grindeanu nu exclude ca PSD să meargă cu Nicușor Dan la prezidențiale , semnalând că partidul își lasă deschisă opțiunea de candidat pe termen lung, potrivit Digi24 . Mesajul are miză politică directă: în lipsa unei decizii, PSD evită să-și blocheze din timp strategia pentru următorul ciclu electoral. Declarația a fost făcută într-un interviu acordat în exclusivitate Digi24 , în contextul unei întrebări despre posibilele nume vehiculate pentru viitoarele alegeri prezidențiale, inclusiv Ilie Bolojan (dreapta), George Simion (AUR) și Nicușor Dan, în ipoteza unei candidaturi susținute de PSD. Grindeanu a argumentat că până la scrutin mai sunt „trei ani și jumătate”, interval în care „se pot întâmpla multe”, sugerând că e prematură fixarea unor candidaturi și că actorii politici își calibrează deja acțiunile în funcție de o eventuală cursă prezidențială. În același context, liderul PSD a invocat și o idee atribuită lui Winston Churchill, potrivit căreia în politică „două săptămâni sunt multe”, pentru a sublinia volatilitatea scenei politice. Ce înseamnă, practic, poziționarea PSD Prin faptul că nu respinge scenariul, PSD își păstrează flexibilitatea de a negocia și de a-și ajusta opțiunile de candidatură pe măsură ce se schimbă raporturile de forțe și profilurile candidaților. În același timp, declarația indică faptul că discuțiile despre candidatul la prezidențiale sunt deja parte din calculul politic, chiar dacă decizia formală nu este pe agendă imediată. În materialul Digi24 nu sunt prezentate detalii despre o decizie internă a PSD sau despre negocieri concrete privind o eventuală candidatură a lui Nicușor Dan; poziția lui Grindeanu rămâne, deocamdată, la nivelul unei posibilități pe care nu o exclude. [...]