Știri
Știri din categoria Politică
Summitul B9 de la București a fixat o direcție de creștere a cheltuielilor de apărare, cu accent pe transformarea bugetelor în capabilități și pe o împărțire mai echilibrată a efortului între Europa și SUA, potrivit Wall-Street. Mesajul are implicații directe pentru bugetele naționale și pentru industria de apărare, în contextul în care liderii de pe flancul estic și nordic al NATO au tratat Rusia drept „amenințare” și au reconfirmat sprijinul pentru Ucraina.
La finalul reuniunii de la Palatul Cotroceni, președintele României, Nicușor Dan, a spus că declarația comună adoptată de participanți menționează explicit că Rusia este o amenințare și că statele din formatul B9 și din zona nordică au „o preocupare comună” legată de Rusia. În același timp, șeful statului a indicat că discuțiile au vizat și posibilitatea formalizării acestei compatibilizări de poziții într-un format mai extins.
Nicușor Dan a încadrat reuniunea B9 ca etapă pregătitoare pentru summitul NATO de la Ankara și a descris tema centrală drept nevoia de a „oferi mai mult” pentru securitatea transatlantică. În această cheie, el a rezumat direcțiile agreate astfel:
România, a precizat președintele, alocă anul acesta 2,5% din PIB pentru apărare, iar 40% din această sumă merge către echipamente noi. Tot el a spus că România își respectă angajamentele asumate la summitul NATO de la Haga din 2025 și că există progres în implementare.
În declarațiile de la București, Nicușor Dan a adus în prim-plan Republica Moldova, descrisă drept stat de pe flancul estic „amenințat”, aflat într-un proces de „război hibrid” cu Rusia, și a susținut că sprijinirea Chișinăului este importantă pentru a ține piept agresiunii.
Separat, președintele a menționat îngrijorările legate de dronele care ajung în apropierea granițelor României și a spus că subiectul a fost discutat cu secretarul general al NATO. În acest context, a indicat că proiectul „Santinela Estului” avansează pentru protecția cetățenilor români afectați sau potențial afectați.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a insistat pe nevoia de a apăra statele de pe flancul estic și de a face „mai mult”, în condițiile riscurilor actuale. El a vorbit despre necesitatea ca armatele să aibă resurse și capabilități și a salutat investițiile în apărare din Polonia, România și ale altor aliați.
Rutte a mai spus că sprijinul puternic și continuu pentru Ucraina rămâne o prioritate și la summitul de la Ankara și a punctat că este nevoie și de susținerea SUA pentru Ucraina, argumentând că securitatea Ucrainei este securitatea NATO.
Summitul s-a încheiat cu adoptarea unei declarații comune care condamnă războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și își asumă creșterea investițiilor în apărare. Ungaria nu a semnat documentul, potrivit informațiilor comunicate de autorități, notează publicația.
În același cadru, președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a susținut că B9 nu mai este „la periferie”, ci un „centru de gravitație al NATO”, iar Volodimir Zelenski le-a transmis liderilor că Rusia nu trebuie lăsată să impună ultimatumuri vecinilor sau să înceapă războaie fără consecințe. Printre temele principale discutate la București au fost menționate creșterea cheltuielilor de apărare, consolidarea industriei europene de apărare, coordonarea infrastructurii militare, securitatea Mării Baltice și a Mării Negre și sprijinul pentru Ucraina.
Recomandate
Raportul promis de Nicușor Dan despre anularea alegerilor din 2024 se extinde la 20 de ani de „acțiuni hibride” ale Rusiei , iar această schimbare de mandat ridică miza politică și de securitate a documentului, în condițiile în care data publicării rămâne incertă, potrivit HotNews . Fostul candidat la președinție Călin Georgescu a reacționat sâmbătă, la Pâncota (județul Arad), după anunțul de la Palatul Cotroceni privind conținutul raportului. Într-o intervenție în fața susținătorilor, el a calificat documentul drept „ticăloșie administrativă” și a susținut că ar fi „fabricat să spele o crimă constituțională”, potrivit unei înregistrări publicate de OnRecord. „Raportul Cotrocenilor este o ticăloșie administrativă, fabricat să spele o crimă constituțională.” După vizita din Arad, Georgescu a mers duminică în Hunedoara, la mănăstirea Prislop, potrivit Gândul. Ce include raportul și cine lucrează la el Administrația Prezidențială a transmis, într-un răspuns către HotNews, că raportul privind anularea alegerilor din 2024 este în „etapa de redactare”, însă nu se va limita la acel scrutin. Palatul Cotroceni a precizat că documentul va analiza două decenii de acțiuni hibride ale Rusiei împotriva României, iar alegerile din 2024 vor fi tratate separat, într-o secțiune distinctă. La elaborare urmează să contribuie „structuri din cadrul Comunității Naționale de Informații, precum și alte instituții cu atribuții în domeniu”, ceea ce înseamnă implicarea serviciilor de informații. Președinția a mai arătat că nu poate face publice numele persoanelor care lucrează la raport, invocând considerente de securitate și regimul informațiilor analizate. Publicarea rămâne fără termen Deși Nicușor Dan a promis în repetate rânduri, după ce a câștigat în mai 2025, că va publica raportul privind anularea alegerilor din 2024, Administrația Prezidențială spune că nu poate estima o dată a publicării, „având în vedere volumul materialului analizat”. Pentru moment, singura certitudine comunicată este că redactarea este coordonată la nivelul Administrației Prezidențiale. [...]
Volodimir Zelenski avertizează că organizarea de alegeri în plin război ar putea „fractura Ucraina” , invocând atât constrângeri legale, cât și riscul unei divizări între societate și armată, potrivit Economica . Președintele ucrainean a spus, într-o întâlnire cu jurnaliștii, că „într-un război ca acesta” alegerile „în asemenea condiții” reprezintă „un risc enorm” și ar fi „un tsunami” care ar „fractura Ucraina”. În aceeași logică, Zelenski a susținut că, „dacă vrem să distrugem țara”, Ucraina ar putea merge spre alegeri în timpul războiului. Blocajul legal și obstacolele logistice Mandatul prezidențial al lui Zelenski a expirat în mai 2024, însă scrutinurile nu pot fi organizate sub legea marțială , în vigoare de la declanșarea invaziei ruse pe scară largă, în februarie 2022. Dincolo de cadrul legal, Zelenski a indicat o serie de probleme practice care ar face votul dificil de administrat în condițiile actuale, între care: votul militarilor mobilizați pe teren; votul milioanelor de refugiați ucraineni aflați în străinătate; votul cetățenilor din teritoriile ocupate de Rusia. În plus, el a afirmat că organizarea alegerilor este „imposibilă” în condițiile în care Vladimir Putin „nu este dispus să ia în calcul opțiuni pentru o încetare a focului”. Tensiuni interne și riscul de divizare Declarațiile vin pe fondul unor controverse politice interne, inclusiv destituirea ministrului apărării Mihailo Fedorov la jumătatea lunii iulie. Acesta a publicat ulterior o înregistrare video cu alură de clip de campanie, în care denunță corupția și îndeamnă la „restaurarea unui proces democratic” prin alegeri, fără alte precizări, în pofida invaziei ruse. Potrivit sursei, demiterea lui Fedorov a fost urmată de manifestații cu mii de participanți în mai multe orașe, iar Zelenski l-a înlocuit și pe comandantul armatei, Oleksandr Sîrski, prezentat drept un rival al lui Fedorov. Președintele a spus că susține dreptul la protest, dar a avertizat asupra riscului unei divizări „între societate și soldați” și împotriva unei atitudini „ireverențioase” față de armată. „De când a început marketingul să primeze asupra celor care își dau viața?”, a declarat Zelenski în fața jurnaliștilor. Ce arată sondajele Conform ultimului sondaj al Institutului de Sociologie din Kiev (KIIS), realizat în iulie-august, 15% dintre respondenți consideră că alegeri ar putea avea loc înainte de sfârșitul războiului. [...]
Motivarea CCR validează pierderea mandatului în 30 de zile pentru aleșii cu decizii ANI definitive , iar asta ridică miza politică și juridică pentru peste 120 de persoane vizate de așa-numitul „amendament Fritz”, potrivit Antena 3 . Curtea Constituțională a publicat vineri seară motivarea deciziei prin care a declarat constituțional amendamentul introdus de PSD în Legea ANI (Agenția Națională de Integritate). Judecătorii au argumentat că modificarea legislativă „încheie un mandat a cărui integritate a fost afectată”. Ce se schimbă, concret, prin „amendamentul Fritz” Prevederea stabilește că aleșii aflați în funcție, pentru care incompatibilitatea sau conflictul de interese a fost constatat definitiv înainte de intrarea în vigoare a noii legi, își pierd mandatul în termen de 30 de zile. În material se arată că această interpretare a fost văzută ca având o „țintă fixă” – primarul Timișoarei, Dominic Fritz – dar și că ar exista și alți aleși locali în situații similare. Antena 3 notează că „peste 120 de persoane” sunt vizate de amendament. Reacția USR: acuzații de contradicții și „decizie scrisă pentru un singur om” Publicarea motivării a declanșat reacții dure în USR. Dominic Fritz a comentat ironic că sancțiunea nu i s-ar aplica lui, ci mandatului: „Putem sta liniștiți: a motivat CCR-PSD că sancțiunea nu mi se aplică mie, ci mandatului meu.” În aceeași linie, deputatul USR Alexandru Dimitriu (fost secretar de stat în Ministerul Justiției) a susținut, potrivit Agerpres, că motivarea este „toxică” și că instanța constituțională „se contrazice singură” în document. El a acuzat că raționamentul ar fi construit pentru a ajunge la „un rezultat stabilit dinainte” și a descris motivarea drept o „improvizație” menită să justifice o decizie „scrisă pentru un singur om”. Cine a contestat amendamentul și pe ce temei Amendamentul a fost contestat la CCR de un grup de parlamentari USR și PNL, dar și de președintele Nicușor Dan. Contestatarii au invocat încălcarea articolului 15 din Constituție, argumentând că legea ar produce efecte pentru situații juridice încheiate sub vechea reglementare și ar adăuga o sancțiune nouă – pierderea mandatului în curs. În același context, Curtea a respins și un amendament AUR privind declarațiile de avere ale concubinelor și a decis că este neconstituțională publicarea declarațiilor de avere ale demnitarilor, nu doar cele ale soților/soțiilor. [...]
Miza întâlnirii de la Cotroceni este evitarea pierderii a 770 milioane de euro din PNRR , în condițiile în care legea salarizării bugetarilor trebuie adoptată până la 31 august 2026 într-o formă acceptată de Comisia Europeană, potrivit Economedia . Președintele Nicușor Dan are, de la ora 14.00, o întâlnire la Palatul Cotroceni cu Ilie Bolojan (PNL), Sorin Grindeanu (PSD) și Kelemen Hunor (UDMR), iar liderul USR, Dominic Fritz, participă online, conform G4Media.ro. La discuție participă și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, respectiv ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, tema fiind „stadiul implementării proiectelor PNRR în condițiile termenului de 31 august 2026”, potrivit Administrației prezidențiale. Legea salarizării, jalon PNRR cu termen-limită și risc de pierdere a banilor Legea salarizării bugetarilor este prezentată ca unul dintre jaloanele importante din PNRR. Dacă nu este adoptată până la 31 august, într-o variantă acceptată de Comisia Europeană, România pierde 770 de milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei). Dragoș Pîslaru, descris în text ca ministru interimar al Muncii, a spus joi dimineață la Digi24 că a finalizat o nouă propunere pentru reforma salarizării, după ce varianta inițială din iulie a generat nemulțumiri în rândul sindicatelor. El a susținut că noul proiect ar fi un „echilibru obiectiv” între revendicările sindicatelor și constrângerile bugetare, inclusiv cele legate de Comisia Europeană, și a dat asigurări că niciun salariu din sistemul bugetar nu va scădea. În același context, Pîslaru a afirmat că efortul financiar suplimentar cerut de Educație și Sănătate ar fi depășit plafonul maxim sustenabil pentru România și ar fi pus în pericol ratingul de țară. Constrângerea bugetară: „anvelopa” cheltuielilor de personal Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a avertizat miercuri că nu pot fi făcute creșteri suplimentare ale cheltuielilor de personal, care trebuie să se încadreze în Legea responsabilității fiscal-bugetare. Potrivit acestuia, orice măsuri din noua lege a salarizării sau alte proiecte trebuie construite în actualul cadru fiscal-bugetar. Un alt jalon: legea integrității și decizia CCR Textul mai arată că legea integrității este un alt jalon din PNRR, de care depind tot circa 770 milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei). Curtea Constituțională a admis „amendamentul Fritz” introdus de PSD, care ar retroactiva legea, contrar principiilor constituționale, iar după motivarea CCR, legea se întoarce în Parlament. În același pachet de informații, Economedia notează că CCR a respins amendamentul care o viza direct pe Mirabela Grădinaru, partenera de viață a președintelui Dan. [...]
USR mizează pe o reîntoarcere a legii ANI în Parlament, după motivarea CCR, pentru a bloca efecte politice asupra lui Dominic Fritz . Într-o conferință de presă, purtătorul de cuvânt al partidului, Cristian Seidler, a spus, potrivit Agerpres , că Fritz își va duce la bun sfârșit atât mandatul de primar al Timișoarei, cât și pe cel de președinte al USR, după ce Comitetul Politic al formațiunii i-a reafirmat în unanimitate sprijinul politic. Seidler a susținut că Fritz „va folosi toate mijloacele legale disponibile” pentru a-și apăra drepturile și pentru aplicarea principiilor statului de drept. El a indicat că următorul pas depinde de publicarea motivărilor Curții Constituționale și Înaltei Curți și a precizat că nu va discuta public strategia de apărare. Ce urmează procedural: motivările și traseul legii ANI În declarațiile sale, Seidler a afirmat că „legea ANI se întoarce în Parlament după publicarea motivării deciziei Curții Constituționale”. Din această perspectivă, miza politică imediată pentru USR este redeschiderea dezbaterii legislative, pe fondul criticilor privind aplicarea unor prevederi noi la situații vechi (principiul neretroactivității). Presiune către Președinție și critică la adresa deciziei CCR USR spune că se așteaptă ca președintele Nicușor Dan să folosească „toate instrumentele democratice” pentru a împiedica utilizarea legii ANI ca instrument de „represiune” politică, argumentând că șeful statului a contestat la rândul lui actul normativ la Curtea Constituțională. Seidler a mai afirmat că decizia CCR ar încălca reguli de bază ale statului de drept, invocând explicit principiul neretroactivității și avertizând că, dacă prevederea rămâne în legea ANI – descrisă drept „jalon PNRR ” – ar exista „riscul” ca problema să fie observată la nivel european. Context politic local: replică la PNL Timișoara În același cadru, Seidler a comentat criticile președintelui PNL Timișoara, Ionuț Gaiță, pe care l-a descris ca fiind loial fostului primar Nicolae Robu, susținând că acesta ar încerca să profite de „un moment politic”. Purtătorul de cuvânt al USR a reluat ideea că aplicarea unei legi noi la o situație veche ar reprezenta un abuz și a legat această interpretare de convingerea partidului că Fritz își va continua mandatele până la final. [...]
Președintele Nicușor Dan pune presiune pe finalizarea rapidă a Legii ANI până la 31 august , termen pe care îl leagă explicit de PNRR, după decizia Curții Constituționale, potrivit Agerpres . Șeful statului spune că argumentele din sesizarea sa de neconstituționalitate au fost „foarte solide”, dar așteaptă motivarea CCR înainte de a decide pașii următori. Într-un mesaj publicat pe pagina sa de X, Nicușor Dan afirmă că își poate menține opinia și după motivarea Curții, invocând situații anterioare în care sesizările i-au fost respinse, dar a rămas la aceeași poziție. Totodată, el indică traseul legislativ care urmează: după motivare, legea revine în dezbaterea Parlamentului și „abia apoi” ajunge la președinte pentru promulgare. Ce a decis CCR și ce rămâne în vigoare Curtea Constituțională a declarat neconstituțională sintagma „persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți” din Legea ANI , sesizată și de președinte. În același timp, CCR a stabilit ca fiind constituțional amendamentul care prevede că aleșii găsiți incompatibili sau în conflict de interese își pierd funcțiile. De asemenea, cu majoritate de voturi, Curtea a declarat constituțională prevederea care stabilește încetarea de drept a funcției/demnității publice la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Miza politică și termenul PNRR Nicușor Dan leagă explicit închiderea circuitului legislativ de data de 31 august, pe care o numește „termenul limită al PNRR”. În acest context, mesajul său sugerează o fereastră scurtă pentru clarificarea motivării CCR, reluarea dezbaterii parlamentare și trimiterea legii la promulgare. În plan politic, reprezentanții USR au reclamat că amendamentul validat de CCR îl vizează pe președintele partidului, Dominic Fritz , despre care spun că are o decizie definitivă privind conflictul de interese și ar putea să își piardă funcția de primar al municipiului Timișoara. „Aștept totuși motivarea Curții pentru a vedea punctul de vedere contrar. (...) După motivare, legea va ajunge în dezbaterea Parlamentului și abia apoi la mine. Sper să putem încheia circuitul legislativ până în 31 august, termenul limită al PNRR.” [...]
