Știri
Știri din categoria Politică
Summitul B9 de la București a fixat o direcție de creștere a cheltuielilor de apărare, cu accent pe transformarea bugetelor în capabilități și pe o împărțire mai echilibrată a efortului între Europa și SUA, potrivit Wall-Street. Mesajul are implicații directe pentru bugetele naționale și pentru industria de apărare, în contextul în care liderii de pe flancul estic și nordic al NATO au tratat Rusia drept „amenințare” și au reconfirmat sprijinul pentru Ucraina.
La finalul reuniunii de la Palatul Cotroceni, președintele României, Nicușor Dan, a spus că declarația comună adoptată de participanți menționează explicit că Rusia este o amenințare și că statele din formatul B9 și din zona nordică au „o preocupare comună” legată de Rusia. În același timp, șeful statului a indicat că discuțiile au vizat și posibilitatea formalizării acestei compatibilizări de poziții într-un format mai extins.
Nicușor Dan a încadrat reuniunea B9 ca etapă pregătitoare pentru summitul NATO de la Ankara și a descris tema centrală drept nevoia de a „oferi mai mult” pentru securitatea transatlantică. În această cheie, el a rezumat direcțiile agreate astfel:
România, a precizat președintele, alocă anul acesta 2,5% din PIB pentru apărare, iar 40% din această sumă merge către echipamente noi. Tot el a spus că România își respectă angajamentele asumate la summitul NATO de la Haga din 2025 și că există progres în implementare.
În declarațiile de la București, Nicușor Dan a adus în prim-plan Republica Moldova, descrisă drept stat de pe flancul estic „amenințat”, aflat într-un proces de „război hibrid” cu Rusia, și a susținut că sprijinirea Chișinăului este importantă pentru a ține piept agresiunii.
Separat, președintele a menționat îngrijorările legate de dronele care ajung în apropierea granițelor României și a spus că subiectul a fost discutat cu secretarul general al NATO. În acest context, a indicat că proiectul „Santinela Estului” avansează pentru protecția cetățenilor români afectați sau potențial afectați.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a insistat pe nevoia de a apăra statele de pe flancul estic și de a face „mai mult”, în condițiile riscurilor actuale. El a vorbit despre necesitatea ca armatele să aibă resurse și capabilități și a salutat investițiile în apărare din Polonia, România și ale altor aliați.
Rutte a mai spus că sprijinul puternic și continuu pentru Ucraina rămâne o prioritate și la summitul de la Ankara și a punctat că este nevoie și de susținerea SUA pentru Ucraina, argumentând că securitatea Ucrainei este securitatea NATO.
Summitul s-a încheiat cu adoptarea unei declarații comune care condamnă războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și își asumă creșterea investițiilor în apărare. Ungaria nu a semnat documentul, potrivit informațiilor comunicate de autorități, notează publicația.
În același cadru, președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a susținut că B9 nu mai este „la periferie”, ci un „centru de gravitație al NATO”, iar Volodimir Zelenski le-a transmis liderilor că Rusia nu trebuie lăsată să impună ultimatumuri vecinilor sau să înceapă războaie fără consecințe. Printre temele principale discutate la București au fost menționate creșterea cheltuielilor de apărare, consolidarea industriei europene de apărare, coordonarea infrastructurii militare, securitatea Mării Baltice și a Mării Negre și sprijinul pentru Ucraina.
Recomandate
PSD ridică miza negocierilor din coaliție printr-un mesaj public care pune sub semnul întrebării capacitatea premierului interimar Ilie Bolojan de a conduce „cu voturile PSD”, în timp ce președintele Nicușor Dan este prezentat drept mai „echilibrat”, potrivit Agerpres . Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a spus că nu a existat „niciun fel de colaborare” între PSD și Nicușor Dan „dincolo de cadrul instituțional”, respingând ideea unor înțelegeri informale. În același timp, Grindeanu a afirmat că șeful statului „a înțeles să fie echilibrat” în această perioadă, „spre deosebire” de Ilie Bolojan. Declarațiile au fost făcute la Digi24, unde liderul PSD a insistat că premierul interimar nu ar fi înțeles rolul de șef al unui guvern de coaliție și că, în această formulă, ar fi nevoie de disponibilitate la dialog. Ce reproșează PSD premierului interimar În argumentația sa, Grindeanu a susținut că PNL a ieșit pe locul 3 la alegeri și că PSD a fost pe primul loc, iar un premier al unei coaliții ar trebui să țină cont de această realitate parlamentară. În acest context, el a spus că Ilie Bolojan „n-a înțeles că e prim-ministru cu voturile PSD” și că s-ar fi comportat ca și când PNL ar fi câștigat singur alegerile. De ce contează: semnal despre condițiile de funcționare ale coaliției Mesajul PSD indică o tensiune deschisă în interiorul majorității și sugerează că sprijinul politic pentru premierul interimar este condiționat de modul în care acesta gestionează dialogul între partidele din coaliție. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre pași concreți sau termene, rămâne neclar dacă declarațiile vor fi urmate de o renegociere formală a înțelegerilor din coaliție sau de schimbări în arhitectura guvernării. [...]
Donald Trump merge la summitul NATO din Turcia cu obiectivul de a transforma promisiunile de cheltuieli în obligații politice , într-un moment în care Washingtonul apasă pentru o reconfigurare a rolurilor în alianță și pentru o creștere accelerată a bugetelor de apărare ale europenilor, potrivit NPR . Miza principală a reuniunii de la Ankara este „nota” pe care o vor primi statele membre după ce, la summitul de anul trecut de la Haga, aliații au convenit asupra unei ținte ambițioase: cheltuieli de apărare de 5% din PIB pe parcursul următorului deceniu. Din acest total, 3,5% ar urma să fie alocat cheltuielilor de bază pentru apărare, iar restul unor costuri conexe, precum infrastructura. Spania a spus atunci că nu poate atinge aceste niveluri, iar și alte state au exprimat rezerve. Presiune pentru 5% din PIB și „primul raport” după Haga Ambasadorul SUA la NATO, Matt Whitaker , a transmis înaintea summitului că președintele american „se așteaptă ca toți aliații să facă imediat pași și să intre pe traiectoria către 5%”, „cu urgență”, conform materialului. În același timp, analiza notează că ritmul în care multe țări au încercat să răspundă cererii Casei Albe arată cât de mult a reușit Trump să influențeze agenda alianței. Luke Coffey, senior fellow la Hudson Institute, descrie reuniunea de la Ankara drept „primul raport” după summitul din 2025. În lectura sa, dacă liderii vin cu planuri „rezonabile” pentru atingerea țintelor, Trump ar putea revendica o victorie politică. „NATO 3.0” și semnalul revizuirii trupelor americane din Europa Summitul are loc pe fondul promovării de către administrația Trump a conceptului „NATO 3.0”, prezentat ca o viziune în care Europa își asumă o parte mai mare din nevoile de securitate, permițând SUA să își mute atenția către alte priorități. Strategia a fost expusă de Elbridge Colby, subsecretar american al apărării, la o reuniune a miniștrilor apărării din NATO, potrivit articolului. Presiunea a fost amplificată luna trecută, când secretarul apărării Pete Hegseth a anunțat o revizuire pe șase luni a forțelor americane din Europa, surprinzând unele state care se așteptau la coordonare în perioada de tranziție. În plus, NPR consemnează confuzia creată de semnale contradictorii: Trump a vorbit despre trimiterea a 5.000 de militari americani în Polonia la câteva săptămâni după ce ar fi ordonat retragerea aceluiași număr de trupe de pe continent. Senatoarea democrată Jeanne Shaheen, care conduce o delegație bipartizană de senatori ce merge din nou la summit, critică această abordare și spune că „NATO 3.0” nu înțelege amenințarea pe care Rusia o reprezintă pentru Europa și, implicit, pentru SUA. Agenda paralelă: Ucraina, întâlniri bilaterale și tensiuni politice Pe lângă dosarul cheltuielilor, războiul din Ucraina – aflat, potrivit materialului, în al cincilea an – este așteptat să fie un subiect major. Casa Albă a anunțat că Trump se va întâlni miercuri cu președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski și că Trump a vorbit pe 4 iulie atât cu Zelenski, cât și cu președintele rus Vladimir Putin. Trump mai are planificată o întâlnire, în marja summitului, cu președintele Siriei, Ahmad al-Sharaa, fără ca obiectivele discuției să fi fost comunicate. De asemenea, este prevăzută o întâlnire separată cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, gazda summitului, pe care Trump îl consideră un prieten apropiat. În schimb, nu sunt planificate întâlniri bilaterale cu alți lideri. Materialul mai notează că, deși summitul G7 din Franța a avut un ton pozitiv, Trump a reluat rapid conflicte cu mai mulți lideri europeni și a rămas pe o linie tensionată și cu premierul canadian Mark Carney. În acest context, delegația bipartizană de senatori încearcă să transmită sprijinul Congresului pentru alianță și să funcționeze ca un contrapunct la atitudinea adesea dură a președintelui față de NATO. De ce contează Ținta de 5% din PIB și discuția despre „NATO 3.0” mută presiunea din zona declarațiilor în cea a deciziilor bugetare și a planificării militare, cu efecte directe asupra priorităților fiscale ale statelor europene și asupra arhitecturii de securitate transatlantice. Chiar și cu promisiuni de creștere a cheltuielilor, experți citați de NPR spun că multe țări europene rămân dependente de SUA pentru apărare în cazul unui atac, ceea ce face ca disputa despre „cine plătește” și „cine asigură” securitatea să rămână centrală și după summit. [...]
Traian Băsescu susține că depășirea termenului de 45 de zile pentru un guvern interimar blochează legal decizia executivă și pune o parte din responsabilitate pe președintele Nicușor Dan, potrivit news.ro . Fostul președinte afirmă că România se află într-un „șir întreg de încălcări ale Constituției” din partea partidelor, pe fondul prelungirii interimatului după moțiunea de cenzură . Într-o intervenție la Digi 24, Băsescu a spus că, potrivit Constituției, un guvern poate funcționa interimar 45 de zile, însă „au trecut 60 de zile de la moțiunea de cenzură”. În interpretarea sa, după expirarea celor 45 de zile, miniștrii „nu mai au dreptul să semneze nimic”, iar eventualele atribuții ar fi trebuit delegate din timp către secretari de stat sau directori, câtă vreme miniștrii aveau încă această capacitate. Miza: capacitatea legală de decizie a Guvernului Băsescu leagă direct depășirea termenului de interimat de o pierdere a capacității de a lua decizii, pe care o atribuie efectelor moțiunii de cenzură: „Parlamentul le-a luat capacitatea de a lua decizii prin moţiune de cenzură.” El susține și că politicienii ar încerca să „adauge” la Constituție prin interpretări de tipul „dacă nu scrie în lege, e permis”, respingând ideea că ar putea fi acceptată prelungirea interimatului peste limita prevăzută. Ce soluție indică fostul președinte Ca ieșire din blocaj, Băsescu afirmă că deblocarea crizei politice ar trebui făcută prin aplicarea „literei și spiritului Constituției” de către președinte și Guvern, argumentând că există „mijloace constituționale” pentru asta. În același context, el a precizat că nu ar fi vorba despre plecarea miniștrilor din Palatul Victoria, ci despre limitarea strictă a atribuțiilor după termenul de 45 de zile, până la predarea mandatului către succesorii lor. [...]
UDMR îi cere președintelui Nicușor Dan să se implice direct în formarea unei majorități și a unui nou Guvern , pe fondul blocajului politic, potrivit G4Media . Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond , susține că șeful statului trebuie „să iasă din pasivitate”, dar îl acuză în același timp că, prin desemnările anterioare de premier, a depășit limita unui rol neutru și a devenit „prea mult jucător”. Presiune politică pentru accelerarea negocierilor de guvernare Csoma Botond a declarat la RFI că președintele ar trebui să contribuie, în limitele atribuțiilor, la conturarea unei majorități parlamentare, nu să aștepte ca partidele să vină cu o soluție la Palatul Cotroceni. „Nu cred că ar trebui să se retragă în Palatul Cotroceni și să stea acolo și să aștepte ca partidele să vină. Eu cred că ar trebui să contribuie și dânsul ca această majoritate să se contureze cumva”. În viziunea liderului UDMR, implicarea ar putea include discuții cu liderii politici inclusiv „într-un cadru informal”, nu doar în formate formale prevăzute de Constituție. „Prea mult jucător”, dar și „prea pasiv”: critica dublă la adresa președintelui Întrebat dacă Nicușor Dan „joacă” corect în acest moment, Csoma Botond a spus că îl vede „un pic pasiv” acum, însă consideră că, prin desemnările anterioare, președintele „a trecut peste o linie roșie” în jocul politic. „A devenit un președinte prea mult jucător, să spun așa, l-a întrecut chiar pe Traian Băsescu , după opinia mea, mai ales prin a doua desemnare pe care a făcut-o”. Csoma Botond a mai afirmat că speră ca președintele „să nu mai repete acea greșeală” legată de „a doua desemnare”, menționând „persoana domnului Veștea”, dar a insistat că alternativa nu este retragerea în pasivitate. Ce urmează Din declarațiile citate reiese că UDMR mizează pe o implicare mai activă a președintelui în discuțiile politice pentru formarea unei majorități. Materialul nu oferă detalii despre un calendar al negocierilor sau despre pașii instituționali următori, dincolo de solicitarea explicită de accelerare a procesului. [...]
UDMR cere PSD și PNL să renunțe la „liniile roșii” din negocieri, avertizând că blocajul prelungit la formarea Guvernului alimentează creșterea AUR , potrivit Antena 3 . Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond , a descris disputa dintre PSD și PNL drept o „ceartă ca la grădiniță” și a cerut o soluție de compromis pentru conturarea unei majorități. Csoma Botond a susținut că tonul „dur” și atacurile reciproce dintre cele două partide nu duc la o soluție și că singura ieșire este negocierea. În același timp, el a legat direct conflictul politic de efecte în plan electoral și social, prin creșterea neîncrederii și a „furiei” față de autorități, pe fondul avansului formațiunilor considerate extremiste. „Această ceartă ca la grădiniță nu face altceva decât să crească AUR-ul, să crească extremismul, să crească neîncrederea cetățenilor și furia lor față de autoritățile statului.” Presiune pentru compromis: „altă cale nu există” Deputatul UDMR a cerut explicit PSD și PNL să „renunțe” la „liniile roșii” din negocieri și să se așeze la masă pentru un compromis, avertizând că, în lipsa unei flexibilizări, criza se poate prelungi. „Dacă nu trecem peste aceste linii roșii, să mă credeți că nici peste șase luni nu vom avea Guvern.” Rolul președintelui: Nicușor Dan, între „pasivitate” și „prea mult jucător” Csoma Botond a spus că președintele Nicușor Dan ar trebui să iasă din „pasivitate” și să se implice mai activ în conturarea unei majorități, inclusiv prin discuții informale cu liderii politici. În același timp, l-a criticat pentru implicări anterioare, afirmând că, prin „a doua desemnare” (menționată în articol ca fiind „prin persoana domnului Veștea”), ar fi trecut „peste o linie roșie” și ar fi devenit „un președinte prea mult jucător”. Poziții care blochează negocierile În același context, articolul notează și poziționări publice care îngustează opțiunile de coaliție: europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a reiterat că PNL nu va mai face guvern alături de PSD; PSD a respins acuzațiile PNL privind declanșarea crizei politice și l-a acuzat pe Ilie Bolojan că a preluat partidul „pe persoană fizică”; totodată, PSD a sesizat Comisia LIBE din Parlamentul European privind atacurile PNL la adresa independenței justiției; ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a declarat că USR nu va mai fi într-o coaliție de guvernare în același timp cu PSD și că, în opinia sa, nici PSD nu își mai dorește acest lucru. În esență, mesajul UDMR este că menținerea „liniilor roșii” și escaladarea conflictului între partidele mari riscă să prelungească formarea Guvernului și să împingă costurile politice către întregul sistem, prin consolidarea AUR și creșterea tensiunii publice. [...]
Traian Băsescu contestă condiționarea desemnării premierului de o majoritate de 51% , avertizând că o astfel de abordare poate bloca mecanismul constituțional de formare a Guvernului și, implicit, opțiunea alegerilor anticipate, potrivit news.ro . Fostul președinte îl critică pe Nicușor Dan, despre care spune că „și-a abandonat rolul de președinte”, după ce ar fi transmis partidelor că nu va desemna un candidat la funcția de prim-ministru până când nu i se propune o persoană care să aibă 51% din voturi. Băsescu se întreabă „în ce Constituție” este prevăzută o asemenea obligație în sarcina partidelor. Miza: instrumentul desemnărilor și ieșirea din blocaj Într-o intervenție la Digi24 , Băsescu a susținut că președintele nu este obligat să declanșeze alegeri anticipate după două căderi de guvern, însă nu ar trebui să renunțe la această opțiune în situații de blocaj politic. El a descris un interval de 60 de zile în care șeful statului poate face două desemnări care să nu treacă de Parlament, pentru a deschide varianta anticipatelor ca posibilă soluție. În acest context, Băsescu a spus că nu înțelege de ce Nicușor Dan „n-a făcut a doua desemnare”, argumentând că, dacă o nominalizare trece, există guvern, iar dacă nu trece, se creează condițiile pentru alte soluții, inclusiv alegeri anticipate. De ce contestă pragul de „51%” Băsescu afirmă că nu partidele trebuie să garanteze dinainte o majoritate de 51% pentru candidatul la funcția de premier, ci persoana desemnată trebuie să își asigure sprijinul parlamentar. În viziunea sa, dacă nu reușește, candidatul „cade în Parlament”, iar procesul continuă, inclusiv cu posibilitatea anticipatelor. „S-a apucat el să transmită partidelor: «Până nu îmi daţi un candidat cu 51%, eu nu desemnez». (...) În ce Constituţie îi scrie dânsului că partidele trebuie să se îngrijească de nominalizarea unui candidat care să aibă 51%? Nu, asta e treaba celui pe care îl desemnezi.” Nu își retrage sprijinul politic, dar menține critica În același timp, Băsescu a precizat că, dacă ar fi din nou într-o competiție electorală cu George Simion, l-ar susține tot pe Nicușor Dan, deși acum îl critică pentru modul în care gestionează desemnarea premierului și ieșirea din criza politică. [...]
