Știri
Știri din categoria Politică & Externe

Turcia își fixează ca țintă 40 de echipe de comando , într-o extindere care schimbă capacitatea operațională a armatei și sugerează o adaptare la „amenințările actuale” și la concepte de luptă moderne, potrivit Mediafax . Anunțul vizează mărirea numărului de brigăzi de comando, iar noile echipe ar urma să fie structurate diferit față de cele existente, pentru a se potrivi mai bine războiului modern. Informația este atribuită de Mediafax publicației Clash Report. Ținta declarată și evoluția capacității Potrivit datelor prezentate, Turcia ar urma să adauge 15 echipe noi, în contextul unei creșteri accelerate a acestei componente în ultimele decenii. Evoluția menționată în material este: 4 brigăzi în 1994; 12 după următorii 24 de ani; 16 după deciziile Consiliului Militar Suprem din 2018; 18 în 2020; 25 în 2026. Ministerul Apărării din Turcia indică drept „noul obiectiv” atingerea unui total de 40 de echipe. De ce contează: impact operațional Miza principală este una operațională: creșterea numerică, combinată cu o reorganizare a noilor structuri, indică o orientare către unități mai potrivite pentru tipul de amenințări și misiuni asociate conflictelor recente. Materialul nu oferă detalii despre calendar, buget sau modul concret de implementare, dincolo de ținta de capacitate și de numărul de echipe noi menționat. [...]

Administrația Trump acuză Cuba că a tolerat sau a facilitat trimiterea a până la 5.000 de cetățeni cubanezi în sprijinul armatei ruse în Ucraina , potrivit unui raport neclasificat al Departamentului de Stat, relatat de Adevărul . Miza pentru Washington este una de politică externă cu efecte directe de reglementare: justificarea unei înăspriri a presiunilor asupra Havanei, inclusiv prin măsuri care vizează livrările de petrol de care depinde insula. Raportul, transmis pe 8 aprilie unor comisii-cheie din Congres, susține că cetățenii cubanezi ar reprezenta „unul dintre cele mai numeroase grupuri identificabile de luptători străini” care sprijină operațiunile militare rusești. Estimările bazate pe date din surse deschise indică un interval de 1.000–5.000 de persoane, în timp ce surse ale serviciilor de informații ucrainene ar avansa o cifră mai mare, „mai degrabă apropiată de 10.000”, conform documentului citat de Axios . Departamentul de Stat admite că nu există documente publice care să confirme că autoritățile cubaneze au trimis oficial acești combatanți, însă invocă „indicii semnificative” că regimul „a tolerat, a permis sau a facilitat în mod selectiv acest flux”. Un purtător de cuvânt al instituției a afirmat că regimul cubanez „nu a reușit să-și protejeze cetățenii să fie folosiți ca pioni în războiul dintre Rusia și Ucraina”. Presiuni intensificate asupra Havanei Informațiile apar pe fondul intensificării presiunilor Casei Albe asupra conducerii cubaneze, cu obiectivul declarat de a provoca o schimbare de leadership și prin blocarea, în practică, a livrărilor de petrol de care depinde Cuba, potrivit textului. Senatorul republican Ted Cruz a susținut că „regimul cubanez subminează interesele americane în întreaga lume” și a legat explicit presiunile de perspectiva înlocuirii conducerii de la Havana. „Dacă și când președintele Trump va ajunge să îi înlocuiască, și cred că acest lucru se va întâmpla mai devreme decât mai târziu, va fi o zi foarte bună pentru SUA și aliații noștri.” Context: recrutarea străinilor și reacțiile Cubei Prezența cubanezilor pe front a fost semnalată încă din 2023, când The Moscow Times a relatat că Rusia recrutează activ cetățeni cubanezi. Ulterior, guvernul de la Havana a anunțat o anchetă penală și a spus că a instrumentat dosare cu 40 de inculpați, invocând interdicția legală a traficului de persoane. Departamentul de Stat notează însă că aceste afirmații nu pot fi verificate, invocând opacitatea sistemului judiciar cubanez. Washingtonul a folosit anterior acest subiect și în plan diplomatic: în octombrie anul trecut, SUA au invocat prezența luptătorilor cubanezi pentru a convinge alte state să se opună unei rezoluții ONU privind ridicarea embargoului asupra Cubei, iar atunci oficialii americani au vorbit despre până la 5.000 de cubanezi aflați pe front. În paralel, administrația Trump ar acționa pentru îndepărtarea de la putere a președintelui Miguel Díaz-Canel, potrivit The New York Times. Acesta a reacționat într-un interviu pentru NBC, afirmând că țara sa se va apăra „și, dacă va fi nevoie să murim, o să murim”. Pe fundal, Rusia a modificat cadrul legal: în iulie 2025, Vladimir Putin a semnat un decret care permite străinilor să servească în Forțele Armate Ruse în perioada mobilizării, extinzând condițiile față de regimul anterior. [...]