Știri
Știri din categoria Politică
Un proiect de lege depus în Parlament ar extinde interdicția de „fumat” la vape și tutun încălzit în toate spațiile publice închise, ceea ce ar obliga operatorii din HoReCa, retail (malluri) și transport să aplice aceleași reguli ca pentru țigările clasice, potrivit Digi24.
Inițiativa este depusă de deputata USR Diana Stoica și senatoarea USR Ruxandra Cibu Deaconu și vizează interzicerea utilizării țigărilor electronice, a vape-urilor și a dispozitivelor de încălzire a tutunului în toate spațiile publice închise. În forma actuală, legislația interzice fumatul doar în cazul arderii tutunului, iar pentru aceste dispozitive există restricții doar în mijloacele de transport în comun.
Printre co-inițiatori se află și senatorul PSD Adrian Streinu-Cercel (medic) și senatoarea PNL Maria Gabriela Horga, ceea ce sugerează o susținere transpartinică pentru modificarea regulilor.
Proiectul urmărește redefinirea noțiunii de „fumat” astfel încât să includă inhalarea aerosolilor rezultați din încălzirea sau vaporizarea produselor care conțin tutun, nicotină sau alte substanțe destinate inhalării, cu excepția celor de uz medical.
Odată extinsă definiția, interdicția ar urma să se aplice în toate spațiile publice închise, inclusiv:
Senatoarea Ruxandra Cibu Deaconu a susținut, potrivit unui comunicat de presă al USR citat de Digi24, că efectele acestor produse sunt „cel puțin la fel de nocive” și că includerea lor explicită în definiție ar reduce interpretările și confuziile, pentru a limita expunerea pasivă.
Diana Stoica a legat proiectul de indicatori de sănătate publică și a spus că inițiativa vine în contextul unei petiții semnate de peste 64.000 de persoane, menționând petiția Declic.
În sprijinul argumentației, inițiatorii invocă avertismente ale Organizației Mondiale a Sănătății privind aerosolii „second-hand” proveniți din țigările electronice, care pot crește nivelul particulelor fine în spațiile închise, precum și studii europene care ar indica deteriorarea calității aerului și simptome iritative la persoanele expuse. La nivel național, Societatea Română de Pneumologie și Societatea Română de Cardiologie au semnalat că prezentarea țigărilor electronice drept „alternativă sănătoasă” este problematică și au indicat existența unor efecte nocive, inclusiv la adolescenți.
Proiectul modifică Legea nr. 349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun. Digi24 nu precizează în material un calendar de dezbatere sau vot, astfel că momentul intrării în vigoare depinde de parcursul legislativ în Parlament.
Recomandate
Diviziunile din USR după desemnarea lui Adrian Veștea ca premier pot complica rapid formarea unei majorități , într-un moment în care chiar lideri ai partidului avertizează că susținerea unui guvern în care intră și PSD este „greu de crezut”, potrivit Digi24 . Vicepreședintele USR Radu Mihaiu spune că nominalizarea i-a surprins și că, în lipsa unei formule discutate anterior, partidul nu are încă o poziție oficială. El indică însă că linia actuală a USR – de a nu vota un guvern din care face parte PSD – ar urma să fie menținută, decizia finală urmând să fie luată într-o ședință internă. „În nume personal spun că e greu de crezut că (...) vom vota un guvern din care face parte și PSD, în aceste condiții. (...) Fără să mă antepronunț, cred că USR își păstrează rezoluția”, a declarat Radu Mihaiu la Digi24. Mihaiu mai afirmă că opțiunea a fost pusă „foarte din scurt” și că, dacă Adrian Veștea este perceput ca o propunere a PSD, „e tare dificil” pentru USR să o susțină. Două mesaje în partid: respingere a PSD versus apel la „calm și dialog” Pe de altă parte, există și voci în USR care cer prudență și susțin ideea de stabilitate. Primarul Bacăului, Lucian Viziteu, transmite un apel la calm și sugerează că demersul președintelui Nicușor Dan ar trebui evaluat după ce sunt cunoscute propunerile concrete. „Fiecare perioadă de incertitudine se resimte în economie, în mediul de afaceri și, în cele din urmă, în viața fiecărei familii”, susține Viziteu, într-o postare pe Facebook. În același mesaj, Viziteu leagă explicit stabilitatea politică de stabilitatea economică și cere „responsabilitate și dialog”, pe fondul îngrijorărilor legate de creșterea costurilor și de incertitudinea zilei de mâine. „Reformatori” versus „status-quo”, în lectura lui Cristian Ghinea Fostul ministru Cristian Ghinea interpretează desemnarea ca parte a unei reașezări mai largi a scenei politice și susține că ruptura relevantă nu mai este „stânga versus dreapta”, ci între reformatori și susținătorii menținerii vechiului sistem politic. În această cheie, Ghinea afirmă că apartenența formală a premierului desemnat contează mai puțin decât rolul politic pe care îl joacă în ecuația reformelor. Ce urmează Din informațiile prezentate, poziția USR depinde de o decizie formală a partidului, după o ședință internă. Până atunci, mesajele divergente – de la refuzul de a vota un guvern cu PSD până la apelul la calm și dialog – indică un risc de negociere mai dificilă pentru conturarea unei majorități parlamentare în jurul premierului desemnat. [...]
Clotilde Armand avertizează că o eventuală nominalizare a lui Adrian Veștea ca premier ar putea prelungi instabilitatea politică, cu efecte directe asupra încrederii în economie și asupra predictibilității guvernării , potrivit Wall-Street . Într-un mesaj critic, Armand susține că România are nevoie de o formulă de conducere care să genereze credibilitate, nu de „compromisuri” rezultate din negocieri interne de partid. În contextul discuțiilor despre viitoarea formulă de guvernare, Armand spune că nominalizarea lui Veștea „pare mai degrabă o glumă proastă decât o soluție pentru România” și acuză existența unor „jocuri de culise” în PNL, care ar pune calculele politice înaintea interesului public. Miza invocată: încrederea economică și stabilitatea politică Armand leagă direct alegerea viitorului premier de riscurile economice și de securitate din regiune, argumentând că România ar avea nevoie de un șef al Executivului capabil să genereze „încredere, reforme și stabilitate”. În același timp, ea critică ideea unei nominalizări „de compromis”, despre care afirmă că ar servi interesele unor lideri de partid „care se tem de schimbare”. Printre vulnerabilitățile pe care spune că ar trebui să le ia în calcul partidele în negocieri, Armand enumeră: „recesiunea nedeclarată oficial” (formularea îi aparține); problemele legate de ratingul de țară; conflictele din apropierea granițelor României; nevoia de stabilitate politică și continuarea reformelor. „Suntem într-o recesiune nedeclarată oficial, stăm destul de rău și la rating de țară, avem conflicte la graniță.” Scenariul politic: majoritate cu reforme vs. negocieri PNL–PSD În viziunea sa, prioritatea ar trebui să fie construirea unei majorități „în jurul reformelor”, împreună cu Ilie Bolojan și USR, nu o înțelegere între PNL și PSD. Armand afirmă că anumite grupări din PNL ar prefera negocieri interne și o formulă care să mențină relația politică PNL–PSD. „În loc să construiască o majoritate solidă în jurul reformelor, alături de Ilie Bolojan și USR, anumite grupări din PNL (…) par hotărâte să repete exact scenariul din 2021: jocuri de culise, orgolii și calcule de partid puse înaintea interesului public.” Într-o formulare dură, Armand acuză că o astfel de direcție ar urmări conservarea actualului sistem de putere. „Să fure liniștiți în continuare alături de PSD. Ăsta e visul suprem al uselismului.” Ce urmează, potrivit lui Armand: risc de reluare a crizei din 2021 Armand avertizează că o eventuală nominalizare a lui Veștea ar putea avea ca efect excluderea lui Ilie Bolojan și a USR din viitoarea formulă de guvernare, ceea ce – în opinia ei – ar putea relansa tensiunile politice similare celor din 2021, când conflictele din coaliție au dus la ruperea alianței și la instabilitate prelungită. „Dacă această mutare urmărește scoaterea lui Ilie Bolojan și a USR din ecuația guvernării, atunci asistăm la reluarea unui film prost pe care românii l-au mai văzut. Iar finalul lui a fost unul pe care l-am plătit cu toții.” În concluzie, mesajul lui Armand pune accent pe riscul ca negocierile politice și o nominalizare contestată să adâncească impredictibilitatea, într-un moment în care – susține ea – economia și contextul regional ar cere o conducere care să consolideze încrederea. [...]
USR transmite că e puțin probabil să voteze un guvern cu PSD , după ce nominalizarea lui Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru a venit „foarte din scurt” și fără o propunere oficială către partid, potrivit Agerpres . Mesajul ridică un obstacol de aritmetică parlamentară pentru formarea rapidă a unui executiv, în condițiile în care USR își menține linia de a nu susține o formulă în care intră PSD. Deputatul Radu Mihaiu, vicepreședinte USR, a spus că forurile de conducere ale partidului urmează să decidă poziția privind susținerea lui Veștea, însă a indicat că schimbarea rezoluției interne ar fi „foarte dificilă”. În intervenția la Digi24, el a argumentat că USR a cerut constant reforme și că partidul nu poate spune „da” unei opțiuni despre care află „acum”. Mihaiu a adăugat că, în opinia sa, Adrian Veștea „nu este nici măcar propunerea PNL” și a sugerat că, dacă ar fi o variantă agreată de PSD, votul USR ar deveni și mai greu de obținut. Totodată, el a respins ideea existenței „a două PNL-uri”, afirmând că USR a avut în această criză o „colaborare corectă și onestă” cu liberalii. Ce urmează și de ce contează USR anunță o ședință internă pentru a discuta poziția oficială, dar semnalul public este că partidul își va păstra rezoluția de a nu vota un guvern din care face parte PSD. În același timp, Mihaiu a spus că USR nu vrea să se implice în dezbaterile interne ale PNL. Contextul imediat este schimbarea premierului desemnat: duminică dimineața, președintele Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul și că îl propune pe Adrian Veștea pentru formarea noului Guvern. [...]
USR își decide poziția după desemnarea lui Adrian Veștea ca premier, într-un moment în care partidul avertizează că incertitudinea politică lovește economia , iar conducerea se reunește duminică, de la ora 19.00, într-o ședință online, potrivit news.ro . Ședința are ca obiect stabilirea poziției oficiale a USR după anunțul făcut la Palatul Cotroceni, unde președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe liberalul Adrian Veștea să formeze guvernul. În paralel, președintele USR, Dominic Fritz , nu a avut nicio reacție publică duminică la desemnarea lui Veștea, notează publicația. Mesajul din USR: incertitudinea politică se vede în economie Primarul USR al Bacăului, Lucian Viziteu, a declarat după desemnare că președintele României a făcut „un apel la dialog și la găsirea unei soluții politice stabile pentru țară”. „Cred că este momentul să ascultăm cu atenție ce se propune și abia apoi să tragem concluzii” Viziteu a avertizat că „fiecare perioadă de incertitudine se resimte în economie, în mediul de afaceri și, în cele din urmă, în viața fiecărei familii”. Ce urmează USR urmează să își anunțe poziția oficială după ședința online programată la ora 19.00, în funcție de evaluarea desemnării și a propunerilor pentru formarea guvernului. [...]
AUR cere alegeri anticipate după desemnarea lui Adrian Veștea , acuzând o „suspendare” a democrației , pe fondul unei crize politice pe care partidul spune că numirea ar amplifica-o, potrivit Mediafax . Formațiunea susține că propunerea ar fi venit „intempestiv” de la Palatul Cotroceni , într-o dimineață de duminică, „fără ca Adrian Veștea să fie propus de vreun partid politic”, și afirmă că situația ar „spori actuala criză” traversată de statul român. În comunicatul citat, AUR invocă separația puterilor în stat și afirmă că „Legislativul nu poate fi subordonat Președinției”. Partidul indică drept „soluție constituțională” pentru blocaj „alegerile anticipate” și spune că vizează „întoarcerea la popor și respectarea regulilor democratice”, precizând că va dialoga „cu toate părțile implicate”. Mesajul politic: contestarea procedurii și avertisment privind „regimuri personale” AUR afirmă că a constatat că „democrația bazată pe alegeri, partide politice și voința poporului este suspendată începând cu decembrie 2024” și avertizează că nu va accepta ca nimeni din statul român „să își creeze regimuri personale, similare cu cele autoritare sau chiar totalitare”. În același mesaj, partidul își reafirmă pozițiile și „loialitatea față de cetățeni”, încheind cu formula: „România nu are nevoie de trădători, ci de consens, dialog și speranță.” [...]
Benny Gantz cere un guvern de „unitate sionistă” după alegeri, mizând că polarizarea politică a devenit un risc de securitate , potrivit The Jerusalem Post , care relatează declarațiile liderului Blue and White într-un interviu acordat postului 103FM. Gantz, fost șef al Statului Major al armatei israeliene și fost ministru al apărării, a spus că Israelul „trebuie să lucreze” la formarea unei coaliții de partide sioniste „din Dreapta și din Stânga” după următoarele alegeri. Mesajul său central a fost că ruptura internă a ajuns să afecteze capacitatea țării de a funcționa și de a lua decizii strategice. În interviu, el a descris o discuție avută la un „coffee cart” din Kibbutz Ruhama, unde o femeie i-ar fi spus, în lacrimi, că se teme de ce va urma în țară. Gantz a folosit exemplul pentru a ilustra cum conflictul politic se transferă în societate, inclusiv în teme sensibile precum serviciul militar și parcursul tinerilor în armată. „Ruptura din țară ne omoară.” Gantz a susținut că, dacă Israelul „nu vrea mai mult din același lucru”, soluția este un guvern de unitate, argumentând că „majoritatea sionistă” este cea care „duce cu adevărat greul”. În același timp, a indicat că ar accepta ca „dreapta să conducă”, precizând că acesta este obiectivul pentru care lucrează. Mesajul de politică externă: presiune pe independența deciziilor de securitate Pe fondul discuțiilor despre un cadru de înțelegere SUA–Iran, Gantz nu s-a arătat entuziast și a vorbit despre o „oportunitate strategică ratată”, în pofida unor „realizări militare și operaționale” pe care le consideră ridicate. El a spus că Israelul trebuie să se pregătească pentru anii următori, „inclusiv militar”. Întrebat despre informații potrivit cărora o încetare a focului legată de Iran ar putea opri și activitatea ofensivă israeliană în Liban, Gantz a afirmat că Israelul ar trebui să insiste ca „Beirut să nu fie același lucru cu Teheran”, subliniind că, în relația cu Libanul, Israelul nu ar trebui „să depindă de alții” și că nu își poate permite „riscuri de securitate”. Critica la adresa lui Netanyahu: relația cu SUA și calculul politic intern Gantz a răspuns afirmativ când a fost întrebat dacă premierul Benjamin Netanyahu a cedat presiunii Washingtonului. El a mai susținut că Netanyahu a greșit când a schimbat conduita Israelului față de SUA și a preferat Partidul Republican în detrimentul democraților, argumentând că această repoziționare a lăsat Israelul „captiv” unei singure direcții politice în relația cu principalul său aliat. Context secundar: Gantz, despre cartea sa „We” În aceeași discuție, Gantz a vorbit și despre faptul că a devenit autor și despre cartea sa, „We”, pe care spune că a construit-o din materiale scrise de-a lungul anilor și din conversații cu soția sa, Revital, inclusiv despre boala acesteia. El a menționat și sentimentul de vinovăție legat de echilibrul dintre familie, armată și viața publică. Dincolo de această notă personală, mesajul politic dominant al interviului rămâne apelul la o formulă de guvernare care să reducă polarizarea, în condițiile în care Gantz leagă explicit tensiunile interne de capacitatea Israelului de a gestiona dosare de securitate precum Iranul și Libanul. [...]
