Știri
Știri din categoria Externe
Armistițiul de 10 zile dintre Israel și Liban deschide o fereastră scurtă pentru dezescaladare și ajutor umanitar, iar Comisia Europeană își leagă mesajul de condiția respectării suveranității Libanului, potrivit Agerpres.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat armistițiul anunțat de președintele american Donald Trump și l-a descris drept „o ușurare”, în contextul în care conflictul „s-a soldat deja cu mult prea multe victime”, într-un mesaj publicat pe platforma X.
În același mesaj, von der Leyen a reiterat că „Europa va continua să facă apel la respectarea deplină a suveranității și integrității teritoriale a Libanului” și că UE va continua să susțină populația libaneză „prin intermediul unui ajutor umanitar substanțial”.
Donald Trump a anunțat că liderii israelian și libanez au fost de acord cu un armistițiu de 10 zile, cu începere de la ora locală 17:00. El a precizat, într-o postare pe Truth Social, că a avut „discuții excelente” cu premierul israelian Benjamin Netanyahu și cu președintele libanez Joseph Aoun.
Trump a mai spus că le-a cerut vicepreședintelui JD Vance, secretarului de stat Marco Rubio și șefului statului major interarme Dan Caine să colaboreze cu cele două țări pentru a obține „o pace de durată”.
Poziționarea Comisiei Europene indică faptul că UE vrea să folosească această pauză limitată a ostilităților pentru două obiective punctuale:
Agerpres notează că informațiile sunt relatate de Reuters și AFP; detalii suplimentare despre mecanismul de monitorizare sau condițiile concrete ale armistițiului nu sunt precizate în material.
Recomandate
Donald Trump susține că Israelul a acceptat să oprească orice deplasare de trupe spre Beirut și să nu atace Libanul , în schimbul opririi complete a tirurilor din partea Hezbollah , după o convorbire telefonică cu premierul Benjamin Netanyahu, potrivit The Jerusalem Post . Mesajul, dacă se confirmă și se aplică, ar indica o frânare a escaladării și o condiționare directă a operațiunilor israeliene de coordonarea cu Washingtonul. Trump a declarat după discuție că „nu vor merge trupe la Beirut” și că orice trupe aflate „în drum” au fost deja întoarse. În același timp, el a afirmat că Hezbollah ar fi acceptat oprirea tuturor atacurilor, în formula: Israel nu atacă, iar Hezbollah nu atacă Israelul. Negocieri pentru încetarea focului: de la „parțial” la „total” Înaintea convorbirii Trump–Netanyahu, președintele Parlamentului libanez, Nabih Berri, ar fi transmis administrației Trump că Hezbollah este dispus să se angajeze într-o încetare a focului „cuprinzătoare” și că poate garanta implementarea ei, potrivit Axios, care citează pe Ali Hamdan, consilier principal al lui Berri. Hamdan a spus că SUA ar fi propus inițial o încetare parțială a focului: Hezbollah să oprească loviturile asupra nordului Israelului, iar Israelul să nu lovească Beirutul. Potrivit aceleiași relatări, Berri ar fi respins ideea unei formule limitate, cerând o încetare totală a focului. Operațiunile în Beirut, condiționate de „aprobarea finală” a lui Trump Publicația notează că oficiali israelieni erau îngrijorați că discuția dintre Trump și Netanyahu ar putea duce la anularea unei lovituri planificate în Dahiyeh (suburbiile sudice ale Beirutului). După convorbire, doi oficiali israelieni au declarat pentru Reuters că Israelul ar aștepta „aprobarea finală” a lui Trump înaintea oricărei operațiuni în suburbiile sudice ale Beirutului. Cât de probabilă este o încetare a focului Un alt interlocutor citat de Axios susține că oficiali americani i-ar fi transmis lui Berri că Netanyahu este puțin probabil să accepte. Totuși, un oficial israelian a confirmat pentru Axios că Hezbollah ar părea pregătit pentru o încetare totală a focului și că, în acest cadru, nu ar cere retragerea completă a Israelului din Liban. În lipsa unui acord formal prezentat public și a unor confirmări independente complete asupra termenilor, rămâne neclar dacă declarațiile lui Trump reflectă o înțelegere operațională imediată sau o poziționare de negociere. [...]
SUA încearcă să salveze negocierile Israel–Liban cu un plan de „dezescaladare graduală” , în condițiile în care intensificarea operațiunilor militare israeliene pe teritoriul libanez riscă să compromită o nouă rundă de discuții de pace programată la Washington, potrivit Agerpres . Secretarul de stat american Marco Rubio a discutat telefonic duminică atât cu președintele Libanului, Joseph Aoun, cât și cu premierul Israelului, Benjamin Netanyahu. Propunerea SUA, prezentată ca un cadru pentru continuarea discuțiilor, ar presupune ca Hezbollah să oprească toate atacurile împotriva Israelului, iar Israelul, în schimb, să se abțină de la intensificarea ofensivei în zona Beirutului. Un înalt oficial american a susținut că această formulă „ar crea premisele pentru o dezescaladare graduală a tensiunilor și o încetare efectivă a ostilităților”. Reacții la plan: deschidere la președintele Libanului, rezerve la conducerea Parlamentului Potrivit aceleiași surse, Joseph Aoun s-a arătat deschis față de idee. În schimb, președintele Parlamentului libanez, Nabih Berri, ar fi cerut ca Israelul să își oprească mai întâi campania militară, un răspuns pe care Washingtonul l-a calificat drept „dezamăgitor”. Oficialul american a mai spus că administrația Donald Trump „nu se așteaptă și nici nu susține” ca Israelul să renunțe la represalii după atacurile Hezbollah pe teritoriul israelian. Context: ofensivă intensificată, deși există armistițiu din 17 aprilie În teren, Israelul a capturat duminică castelul Beaufort, descris ca poziție strategică în sudul Libanului, la nord de râul Litani. Luni, guvernul condus de Benjamin Netanyahu a ordonat atacuri asupra suburbiilor Beirutului. Intensificarea are loc în pofida faptului că, din 17 aprilie, este în vigoare un armistițiu. Totodată, marți ar urma să înceapă la Washington o a patra rundă de negocieri de pace între reprezentanții Israelului și ai Libanului, contacte pe care Hezbollah le respinge, potrivit informațiilor transmise de Agerpres. [...]
Planul SUA de „dezescaladare graduală” riscă să fie blocat de intensificarea ofensivei israeliene în Liban , într-un moment în care este în vigoare un armistițiu și urmează o nouă rundă de negocieri la Washington, potrivit Euronews . Secretarul de stat american Marco Rubio a discutat telefonic duminică atât cu președintele libanez Joseph Aoun, cât și cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, în încercarea de a menține deschis canalul diplomatic. Propunerea americană vizează o „dezescaladare graduală” a conflictului, pe fondul escaladării operațiunilor militare israeliene pe teritoriul libanez, evoluție care pune în pericol negocierile, relatează EFE, citată de Agerpres. Ce presupune propunerea Washingtonului Statele Unite au propus un aranjament în doi pași, pentru a permite continuarea discuțiilor: Hezbollah să înceteze toate atacurile împotriva Israelului; Israelul să se abțină de la intensificarea ofensivei în zona Beirutului. Un înalt oficial american a susținut că această formulă ar putea crea condițiile pentru reducerea treptată a tensiunilor și pentru o oprire efectivă a ostilităților. „Aceasta ar crea premisele pentru o dezescaladare graduală a tensiunilor și o încetare efectivă a ostilităților.” Reacții în Liban și poziția SUA față de riposta Israelului Potrivit aceleiași surse americane, președintele Joseph Aoun s-a arătat deschis ideii. În schimb, președintele parlamentului libanez, Nabih Berri, ar fi cerut ca Israelul să își înceteze mai întâi campania militară, un răspuns pe care Washingtonul l-a calificat drept „dezamăgitor”. Administrația lui Donald Trump, a mai spus oficialul american, nu se așteaptă și nici nu susține ca Israelul să renunțe la represalii după atacurile grupării șiite pe teritoriul său. Escaladare pe teren, în pofida armistițiului și a negocierilor anunțate Israelul a capturat duminică castelul Beaufort, descris ca o poziție strategică în sudul Libanului, la nord de râul Litani. Luni, guvernul condus de Benjamin Netanyahu a ordonat atacuri asupra suburbiilor Beirutului. Intensificarea are loc deși, din 17 aprilie, este în vigoare un armistițiu și, marți, este prevăzută începerea unei a patra runde de negocieri de pace la Washington între reprezentanții Israelului și ai Libanului. În același timp, Hezbollah respinge aceste contacte, ceea ce complică perspectiva unui acord și crește riscul ca escaladarea militară să blocheze procesul diplomatic. [...]
Președintele Libanului acuză Israelul de „agresiune feroce”, iar criza ajunge la ONU. Potrivit Agerpres , Joseph Aoun a transmis pe platforma X că Libanul se confruntă cu „o agresiune feroce și condamnabilă a Israelului”, în condițiile în care Israelul își intensifică ofensiva împotriva Hezbollahului pro-iranian și a anunțat capturarea fortăreței medievale Beaufort. Aoun a spus că va face eforturi „pentru a pune capăt suferințelor libanezilor în general și populației din Sud în special”. Declarația vine înainte ca Consiliul de Securitate al ONU să se reunească luni, în regim de urgență, pentru a discuta situația din Liban, la solicitarea Franței. Escaladare pe teren: Beaufort și extinderea controlului Premierul israelian Benjamin Netanyahu a descris ocuparea Beaufort drept „un moment major de cotitură” și a afirmat că Israelul vrea „să aprofundeze și să extindă” controlul asupra zonelor care se aflau sub controlul Hezbollah. Pierderi în armata israeliană, potrivit unui bilanț oficial Armata israeliană a anunțat luni moartea unui soldat în lupte în sudul Libanului, ridicând la 26 numărul militarilor israelieni uciși de la începutul lui martie. Potrivit comunicatului, este vorba despre sergentul-șef Adam Tzarfati, în vârstă de 20 de ani. O sursă militară a declarat pentru AFP că militarul ar fi fost ucis de o dronă a Hezbollah. Duminică, armata israeliană anunțase moartea unui alt soldat în Liban, despre care a spus că a fost ucis tot de o dronă explozivă a mișcării pro-iraniene. [...]
Administrația Trump ar putea împinge spre o „înghețare” a frontului din Ucraina înainte de alegerile parțiale din 3 noiembrie din SUA , pe fondul unui calcul politic intern legat de menținerea majorității republicane în Congres, potrivit Adevărul , care citează surse guvernamentale de la Kiev preluate de RBC-Ucraina. Sursele ucrainene invocă o posibilă intensificare a presiunilor diplomatice din partea Washingtonului, inclusiv scenariul „înghețării” conflictului pe actualele aliniamente, în schimbul unor garanții de securitate pentru Ucraina. Reușita ar depinde însă de evoluțiile de pe teren și de disponibilitatea Moscovei de a-și revizui pretențiile. Calculul electoral de la Washington și miza Congresului Potrivit unor surse din cadrul Biroului Președintelui Ucrainei, Donald Trump ar urmări să reducă faza acută a războiului înainte de votul din toamnă, pe fondul riscului ca Partidul Republican să piardă controlul asupra Congresului. „Presupunem că americanii intenționează să potolească situația înainte de alegerile lor din toamnă. Atmosfera tensionată din campania electorală îl poate împinge pe Trump spre pași mult mai decisivi pentru a obține un progres rapid în dosarul ucrainean.” În același timp, oficialii ucraineni descriu contactele diplomatice cu administrația Trump ca fiind constante, iar un astfel de scenariu este văzut drept acceptabil doar dacă include „garanții solide de securitate”. Rolul lui Marco Rubio și limitele negocierilor Săptămâna trecută, secretarul de stat Marco Rubio a reafirmat disponibilitatea SUA de a media un acord, în contextul unui atac masiv al Rusiei asupra Kievului și al avertismentelor Moscovei privind noi lovituri asupra capitalei. Rubio a discutat telefonic cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov și a spus că SUA sunt „pregătite” să faciliteze finalul războiului atunci când va exista o „fereastră de oportunitate”. Totuși, Rubio a admis anterior că negocierile sunt blocate și că Washingtonul nu este interesat de „cicluri nesfârșite de întâlniri” fără rezultate. Casa Albă ar porni de la premisa că războiul nu se va încheia printr-o victorie militară totală a uneia dintre părți, ci printr-un compromis negociat. În același registru, Rubio a respins speculațiile privind presiuni americane asupra Kievului sau Moscovei pentru adoptarea unor poziții rigide. Cum se poziționează Kievul: garanții și extinderea formatului De Ziua Memorială, președintele Volodimir Zelenski a mulțumit poporului american și a susținut că agresiunea Rusiei vizează nu doar Ucraina, ci „o Europă liberă, democratică și unită”. El a cerut un rol de leadership al SUA și a insistat ca războiul să se încheie „într-un mod demn”. În paralel, Kievul așteaptă un feedback de la Washington privind formatul negocierilor, dar își intensifică și eforturile diplomatice în Europa. Potrivit sursei, Ucraina analizează extinderea formatului de negociere prin implicarea directă a Marii Britanii, Franței și Germaniei (formatul E3), după ce formate anterioare de dialog (Abu Dhabi, Geneva) nu au mai produs rezultate, iar o mediere exclusiv americană este privită cu „scepticism prudent” la Kiev. [...]
Escaladarea dintre SUA și Iran menține riscul de șoc pe rutele energetice , în condițiile în care cele două părți au reluat atacurile reciproce, iar armistițiul fragil și redeschiderea Strâmtorii Ormuz rămân blocate, potrivit Digi24 . Președintele american Donald Trump a transmis luni un mesaj public de calmare, în timp ce tensiunile militare continuau să crească. El a susținut că situația „se va rezolva” și că Teheranul ar fi interesat de un acord, îndemnând populația să „stea liniștită și să se relaxeze”, relatează The Independent, citat de Digi24. „Stați liniștiți și relaxați-vă, totul se va rezolva bine până la urmă - așa se întâmplă întotdeauna!” Atacuri și acuzații, pe fondul armistițiului fragil În paralel cu mesajul de la Washington, Garda Revoluționară Iraniană a anunțat că a vizat o bază aeriană folosită într-un atac american asupra unui turn de telecomunicații de pe Insula Sirik. Tot luni, Kuweitul a raportat că a interceptat rachete. SUA au afirmat că au efectuat în weekend „lovituri de autoapărare” asupra unor site-uri iraniene de control al radarelor și dronelor, ca răspuns la acțiuni „agresive” ale Teheranului. Comandamentul Central al SUA a mai transmis, într-o postare pe X, că Iranul a doborât o dronă americană MQ-1 care opera deasupra apelor internaționale. De ce contează: Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă pentru transportul internațional Miza economică imediată este legată de transportul maritim internațional: cele două țări au continuat atacurile în ultima săptămână după ce nu au reușit să semneze un acord pentru prelungirea armistițiului și pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, un punct-cheie pentru fluxurile de energie și comerț. Pe plan politic, președintele Parlamentului iranian, Mohammed Bagher Ghalibaf, a acuzat SUA de încălcarea armistițiului după schimburile de lovituri din weekend. Într-o postare pe X, el a invocat blocada navală impusă de SUA și „escaladarea crimelor de război” comise de Israel în Liban ca „dovezi” ale nerespectării armistițiului de către SUA. „Fiecare alegere are un preț, iar factura va veni la scadență. Totul se va aranja.” În lipsa unui acord pentru armistițiu și pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, riscul operațional pentru transportatori și pentru lanțurile de aprovizionare rămâne ridicat, iar orice nou episod de escaladare poate amplifica volatilitatea în piețele de energie. [...]
