Știri
Știri din categoria Apărare
Germania ia în calcul trimiterea de nave de deminare și avioane de recunoaștere în Strâmtoarea Ormuz, o mișcare cu miză directă pentru securitatea rutelor energetice, în condițiile în care traficul prin zonă este aproape complet blocat, potrivit Digi24. Planul ar urma să fie activat doar după un armistițiu și cu aprobarea guvernului și a parlamentului de la Berlin.
Cancelarul german Friedrich Merz intenționează să prezinte vineri, la Paris, o ofertă concretă privind participarea Germaniei la o posibilă misiune militară de securizare a Strâmtorii Ormuz, în cadrul unor discuții internaționale. În scenariul descris, Bundeswehr ar furniza nave pentru neutralizarea minelor, o navă de escortă și aeronave de recunoaștere, după încheierea ostilităților și în baza unor „criterii stricte”.
Misiunea ar viza deminarea, recunoașterea maritimă și supravegherea pe termen lung a zonei, potrivit unor surse citate de agenția germană dpa. În prezent, Bundeswehr are opt nave de vânătoare de mine și două nave de scafandri specializați în deminare, însă nu este precizat câte ar putea fi desfășurate efectiv.
Navele au o lungime de peste 50 de metri și sunt operate, de regulă, de echipaje de 42 de militari, care pot fi suplimentate cu scafandri deminori, dacă este necesar.
Potrivit unui raport publicat de Süddeutsche Zeitung, marina germană ar putea folosi și baza logistică din Djibouti pentru misiuni de recunoaștere maritimă, poziționată strategic pentru operațiuni în regiune.
Merz a spus, după o întâlnire la Berlin cu premierul Irlandei, Micheál Martin, că o eventuală participare germană ar putea avea loc doar după „cel puțin un armistițiu provizoriu” și numai cu aprobarea guvernului și a parlamentului.
„Suntem încă departe de acest moment”, a declarat Merz.
La reuniunea de la Paris, găzduită de președintele Franței, Emmanuel Macron, și de premierul britanic Keir Starmer, sunt așteptați și premierul Italiei, Giorgia Meloni, iar alți potențiali susținători ai misiunii ar urma să participe prin videoconferință.
În paralel, este analizată și posibilitatea ca Germania să preia unele sarcini ale aliaților NATO în Atlanticul de Nord, pentru a permite redirecționarea unor forțe către Strâmtoarea Ormuz.
Traficul prin Strâmtoarea Ormuz — rută prin care, înainte de război, tranzita aproximativ o cincime din petrolul și gazele naturale lichefiate la nivel mondial — este „aproape complet blocat” de la începutul conflictului cu Iranul, declanșat de loviturile aeriene ale SUA și Israelului din 28 februarie, potrivit informațiilor citate.
Consecința imediată menționată este creșterea prețurilor energiei la nivel global. În plus, șeful Agenției Internaționale pentru Energie a avertizat că Europa mai are „poate aproximativ șase săptămâni de combustibil pentru avioane”, dacă blocajul persistă.
Recomandate
SUA își întăresc blocada navală asupra Iranului în Strâmtoarea Ormuz , mizând pe distrugătoare „înarmate până în dinți” și pe supravegherea activă a oricărei nave care ar încerca să sprijine Teheranul, potrivit HotNews . Mesajul transmis de la Pentagon este unul operațional: controlul traficului maritim ar urma să fie aplicat inclusiv în apele teritoriale iraniene, dar și în apele internaționale. Generalul Dan Caine, șeful Statului Major Interarme al armatei americane, a spus într-o conferință de presă că SUA vor urmări „în mod activ” orice navă sub pavilion iranian sau orice navă care încearcă să ofere sprijin material Iranului, menționând explicit navele din „Flota Neagră” care transportă petrol iranian. În paralel, Caine a afirmat că armata americană este „gata să reia operațiuni militare de amploare practic în orice moment”. Cum ar urma să fie aplicată blocada și ce forțe sunt implicate Potrivit declarațiilor prezentate, peste 10.000 de marinari, pușcași marini și piloți ar executa misiunile legate de blocadă, alături de „peste o duzină de nave” și „zeci de avioane de luptă”. Blocada navală asupra porturilor iraniene a fost dispusă de președintele american Donald Trump după eșuarea negocierilor de pace din weekendul trecut de la Islamabad, iar instituirea ei a fost indicată pentru luni, la ora 17:00 (ora României). Comandamentul Central al SUA a susținut că nicio navă nu a străpuns până atunci liniile de blocadă, însă termenii exacți și modul de aplicare „rămân neclari”, conform informațiilor din articol. Nave întoarse din drum și „mașinile de curse” din Strâmtoarea Ormuz Dan Caine a afirmat că, pe 13 aprilie, la mai puțin de trei ore de la instituirea blocadei, au existat încercări de a o străpunge, iar de la începutul blocadei 13 nave ar fi fost obligate să se întoarcă. El a descris mecanismul de descurajare ca o combinație între un distrugător aflat în strâmtoare și puterea aeriană a portavionului USS Abraham Lincoln . În același briefing, Caine a spus că distrugătoare din clasa Arleigh Burke — pe care le-a numit „mașinile de curse” ale Marinei SUA — patrulează deja în Strâmtoarea Ormuz. El le-a descris drept nave „înarmate până în dinți”, cu un arsenal care include rachete sol-aer, rachete de croazieră pentru atac terestru, rachete antinavă, rachete antisubmarin, torpile, tunuri navale de 5 inci, sisteme de război electronic și elicoptere la bord. Miza: armistițiul care expiră și riscul de escaladare Între SUA și Iran este în vigoare un armistițiu care urmează să expire pe 22 aprilie, fără ca părțile să fi convenit o prelungire „clară”. Caine a susținut că eforturile din cadrul „Operațiunii Epic Fury” — denumirea americană a conflictului cu Iranul — au creat condițiile necesare pentru armistițiu. În aceeași conferință, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a avertizat că forțele SUA din Orientul Mijlociu sunt pregătite să reia operațiunile de luptă dacă Iranul nu încheie un acord de pace. „Dar dacă Iran alege prost, vor avea o blocadă și bombe lansate asupra infrastructurii, inclusiv asupra celei energetice”, a avertizat Pete Hegseth. Indiciu de presiune limitată: două superpetroliere au traversat strâmtoarea În pofida afirmațiilor oficialilor americani, date de transport maritim citate de Reuters indică faptul că un al doilea superpetrolier supus sancțiunilor SUA a intrat în Golful Persic prin Strâmtoarea Ormuz. Petrolierul „RHN” (VLCC – Transportator Foarte Mare de Țiței) ar fi intrat miercuri, conform datelor LSEG și Kpler, având o capacitate de 2 milioane de barili de petrol; destinația nu era clară imediat. Cu o zi înainte, VLCC-ul „Alicia”, sancționat de SUA, ar fi traversat strâmtoarea și s-ar îndrepta spre Irak, potrivit datelor Kpler. Ambele petroliere au transportat petrol iranian în ultimii ani, conform datelor Kpler. [...]
Heckler & Koch își pregătește intrarea în producția locală din România, condiționată de o licitație a Armatei , după ce a deschis deja o filială pe plan local și așteaptă lansarea procedurii de achiziție, potrivit Economedia . Miza este una operațională: compania vizează fabricarea în România a unui nou tip de pușcă de asalt, pentru echipamente „testate și validate operațional” în armate NATO. Planul este relatat de Frankfurter Allgemeine Zeitung, conform Rador Radio România. Directorul general al Heckler & Koch, Jens Bodo Koch , a indicat că producția locală ar putea începe odată cu lansarea licitației. Ce știm despre intenția de producție în România Compania spune că rămâne fidelă strategiei „Green Countries”, care presupune livrarea de armament doar către state democratice și necorupte din UE și NATO. Pentru fiecare solicitare, Heckler & Koch discută cu autoritățile germane pentru a stabili dacă țara respectivă se încadrează în această strategie. DW amintește că, la începutul acestui an, miniștrii Apărării din România și Germania, Radu Miruță și Boris Pistorius, au semnat la Berlin o declarație care vizează suport logistic comun, achiziții bilaterale și dezvoltarea comună de echipamente și tehnologii militare. Context financiar: creștere accelerată și comenzi record Heckler & Koch și-a îmbunătățit semnificativ rezultatele în 2025, pe fondul deteriorării mediului de securitate. Veniturile au crescut cu 14,4%, la 393 milioane de euro, iar profitul net a urcat cu un sfert, la 39,5 milioane de euro. EBITDA (profit înainte de dobânzi, taxe și amortizări) a crescut cu 7,6%, la 67,9 milioane de euro. Portofoliul de comenzi a urcat de la 426,2 milioane de euro în 2024 la 802 milioane de euro în 2025, aproape dublu și un nivel record pentru companie. Conducerea a indicat că a investit în automatizare și extinderea capacităților de producție la sediul central din nordul Pădurii Negre, mizând pe creșterea productivității. În perioada 2019–2024, compania a investit aproximativ 100 de milioane de euro (aprox. 509 milioane lei), iar pentru 2025–2028 intenționează investiții de încă 235 de milioane de euro (aprox. 1,2 miliarde lei), conform datelor citate. Capacitate și piețe: Germania rămâne centrul, SUA aduce un sfert din venituri La finalul lui 2025, Heckler & Koch avea 1.340 de angajați, cu 84 mai mulți decât în 2024, iar compania anticipează o creștere până la aproximativ 1.600 în 2028, potrivit directorului financiar Andreas Schnautz. Circa 85% dintre angajați lucrează în Germania, în principal la sediul central din Oberndorf. Compania este prezentă și în SUA, unde operează o unitate de asamblare; piața americană generează circa un sfert din veniturile totale, în condițiile în care acolo persoanele fizice pot cumpăra arme Heckler & Koch, spre deosebire de Europa, unde vânzările către civili sunt „foarte reduse”. Principalul client din Germania este Bundeswehr , care primește în etape 80.000 de puști de asalt noi, cu posibilitatea extinderii până la 250.000 de unități printr-un acord-cadru. Noile arme vor înlocui modelul G36, aflat la final de ciclu de utilizare, produs tot de Heckler & Koch. [...]
Publicarea de către Rusia a unei liste cu „potențiale ținte” în Europa ridică riscul operațional pentru companiile din lanțul de producție al dronelor , într-un moment în care statele UE își extind sprijinul militar pentru Ucraina, potrivit Adevărul . Ministerul Apărării din Rusia a postat pe canalul său de Telegram liste cu companii din mai multe țări, inclusiv din Europa, despre care susține că ar fi implicate în producția de drone de atac pentru Ucraina. În material sunt menționate două liste: una cu „Sucursale ale companiilor ucrainene din Europa” și alta cu „Companii străine producătoare de componente”. Prima listă ar include 11 companii, cu locații indicate în orașe precum Londra, München, Riga, Vilnius și Praga. A doua listă ar include 10 companii, unele situate în Madrid, Veneția și Haifa. Mesajul Moscovei: „adresele și locațiile” întreprinderilor Ministrul rus al Apărării și-a justificat demersul afirmând că „publicul european” ar trebui să înțeleagă „adevăratele cauze ale amenințărilor la adresa securității sale” și să cunoască „adresele și locațiile” întreprinderilor pe care le descrie drept „ucrainene” și „comune”, care ar produce drone și componente pentru Ucraina pe teritoriul țărilor europene. Medvedev: lista ar fi „potențiale ținte” Comentând declarația, Dmitri Medvedev , adjunctul șefului Consiliului de Securitate al Rusiei, a scris pe X că aceasta „reprezintă o listă de potențiale ținte pentru Forțele Armate Ruse” și a adăugat că momentul în care atacurile ar deveni realitate „depinde de ce se va întâmpla în continuare”. Context: întâlnirea Zelenski–Merz și pachetul de apărare Potrivit articolului, publicarea listelor a venit după întâlnirea dintre președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cancelarul german Friedrich Merz, la Berlin, pe 14 aprilie. Înaintea întâlnirii, au fost prezentate șapte modele de drone produse la întreprinderi comune ucraineno-germane, conform biroului lui Zelenski. În aceeași zi, Germania și Ucraina au convenit asupra unui pachet de apărare de patru miliarde de euro (aprox. 20 miliarde lei), care include finanțarea de către Germania a unui contract pentru câteva sute de rachete pentru sistemul de apărare aeriană Patriot. [...]
Germania își extinde rapid capacitățile de „muniții rătăcitoare” printr-o comandă de circa 298 milioane euro (aprox. 1,5 miliarde lei) către Rheinmetall , după ce comisia de buget a Bundestag-ului a aprobat un acord-cadru pentru achiziția de drone, potrivit Economica . Miza este operațională: aceste sisteme ar urma să intre în dotarea unei brigăzi blindate germane staționate în Lituania, în 2027. Ministerul Apărării a anunțat aprobarea acordului-cadru într-un comunicat, fără să indice suma și fără să numească furnizorul. Deputatul social-democrat Andreas Schwarz, membru al comisiei de buget, a declarat pentru AFP că este vorba despre Rheinmetall, care ar fi primit o „comandă fermă de circa 298 de milioane de euro”, condiționată de respectarea cerințelor de calitate. Ce cumpără Bundeswehr și de ce contează Dronele vizate sunt din categoria „loitering munitions” (muniții rătăcitoare): au încărcături explozive și pot rămâne în zbor o perioadă mai lungă înainte de a lovi o țintă identificată cu ajutorul senzorilor. Schwarz a spus că Germania își continuă strategia de achiziție de drone și își adaptează deciziile pe baza experienței din Ucraina. Context: trei furnizori, aceeași țintă – dotarea brigăzii din Lituania În februarie, deputații germani au aprobat o primă comandă pentru două start-up-uri germane, Stark Defence (Berlin) și Helsing (München), în cadrul unor contracte cu o valoare inițială de 536 milioane euro (aprox. 2,7 miliarde lei). În acel moment, Rheinmetall nu avea încă un prototip funcțional, însă între timp compania din Düsseldorf și-a prezentat sistemul unui potențial client din NATO, reintrând astfel în cursa pentru contractele Bundeswehr. Potrivit Ministerului Apărării, comenzile acordate primilor trei producători urmăresc ca, „așa cum este prevăzut”, în 2027 brigada blindată 45 staționată în Lituania să fie echipată cu un set complet de capacități de recunoaștere și angajament. Logica achizițiilor: împărțirea comenzilor între furnizori Obiectivul este ca achizițiile să fie distribuite la nivel național între mai mulți furnizori, pentru a: garanta capacitățile de aprovizionare, favoriza concurența, stimula inovația, conform declarațiilor deputatului Andreas Schwarz, citat de AFP. [...]
Rheinmetall intră într-un contract de aproape 300 milioane euro pentru drone de luptă , într-o achiziție care accelerează dotarea unei brigăzi NATO staționate în Lituania și arată cum Germania își redistribuie bugetele către capabilități testate indirect de războiul din Ucraina, potrivit G4Media . Comanda a fost aprobată de Comisia de buget a Bundestag-ului, care a dat undă verde unui acord-cadru pentru achiziția de drone „de la un al treilea fabricant”, după două aprobări similare acordate în februarie. Ministerul Apărării a confirmat acordul-cadru într-un comunicat, fără să indice suma și fără să numească furnizorul, însă deputatul social-democrat Andreas Schwarz, membru al comisiei, a declarat pentru AFP că este vorba despre Rheinmetall și că există o „comandă fermă de circa 298 milioane de euro” (aprox. 1,48 miliarde lei), condiționată de respectarea cerințelor de calitate. Ce cumpără Germania: „loitering munitions”, drone cu încărcătură explozivă Dronele care urmează să fie livrate sunt din categoria „loitering munitions” (muniții rătăcitoare): platforme cu încărcătură explozivă care pot rămâne o perioadă îndelungată în zbor înainte de a lovi o țintă, identificată cu ajutorul senzorilor. De ce contează: dotarea brigăzii din Lituania și diversificarea furnizorilor Potrivit Ministerului Apărării, comenzile atribuite primilor trei producători au ca obiectiv să echipeze, „așa cum este prevăzut”, în 2027 brigada blindată 45 staționată în Lituania cu „un ansamblu complet de capacități de recunoaștere și de angajament”. În februarie, deputații germani aprobaseră o primă comandă pentru două start-up-uri germane, Stark Defence (Berlin) și Helsing (München), în cadrul unor contracte cu o valoare inițială de 536 milioane de euro (aprox. 2,66 miliarde lei). În acel moment, Rheinmetall nu avea încă un prototip funcțional, însă între timp compania din Düsseldorf și-a prezentat sistemul unui potențial client din NATO, reintrând în cursa pentru un contract cu Bundeswehr. Schwarz a legat explicit achizițiile de lecțiile războiului din Ucraina și a indicat că obiectivul este și distribuirea achizițiilor între mai mulți furnizori, pentru a susține aprovizionarea, concurența și inovația. [...]
SIG SAUER analizează un parteneriat industrial la Cugir pentru producția de puști de asalt moderne , un pas care ar putea repoziționa fabrica românească în lanțul european de apărare, dacă discuțiile se concretizează în co-fabricație și transfer de tehnologie, potrivit Ziarul Financiar . Conducerea companiei germane de armament SIG SAUER a făcut o vizită în România, care a inclus fabrica de la Cugir, pentru a evalua posibilitățile unui parteneriat în domeniul militar. În centrul interesului se află perspectiva fabricării în România a unor puști de asalt moderne, pe un fond în care România nu a finalizat, la scară largă, un program coerent de reînnoire a armelor individuale ale infanteriei. Ce urmărește SIG SAUER în România Compania spune că vizita a avut trei obiective operaționale, relevante pentru un eventual angajament industrial pe termen lung: cartografierea capacităților industriale locale compatibile cu portofoliul SIG SAUER; identificarea potențialilor parteneri de subcontractare și co-fabricație; evaluarea condițiilor pentru un proiect industrial pe termen lung în România. ZF notează că tradiția de peste un secol a Cugirului în producția militară și experiența acumulată în livrări către forțele armate ale zeci de state au fost elemente care au facilitat vizita lui Ron Cohen , director executiv al SIG SAUER. Miza economică: transfer de know-how și capacități locale Din perspectiva impactului industrial, SIG SAUER indică explicit ce ar putea aduce într-un proiect la Cugir: pachete de date tehnice și de fabricație, utilaje și echipamente de producție, programe de formare a forței de muncă, plus capacități de service și asistență pe termen lung. În același timp, compania plasează discuția în contextul poziției geografice a României în NATO și al revenirii portofoliului de arme naționale ca prioritate instituțională, după retragerea parțială a platformei AK produse la Cugir și o tranziție incompletă la standardele NATO. „România dispune de baza industrială, forța de muncă și poziția strategică necesare pentru a deveni un contribuitor autentic la producția europeană de apărare. Ne aflăm aici pentru a înțelege cum poate SIG SAUER să construiască un proiect strategic de lungă durată aici, împreună cu partenerii săi români”, a declarat Ron Cohen, CEO al SIG SAUER. Ce urmează Materialul nu indică existența unui acord semnat sau un calendar de implementare. În acest moment, demersul este prezentat ca o etapă de evaluare a capacităților și a condițiilor pentru un parteneriat, cu potențial de co-fabricație și dezvoltare industrială locală, dacă negocierile avansează. [...]
