Știri
Știri din categoria Politică & Externe

Polonia a votat pedepse de până la 5 ani de închisoare pentru „ trash streaming ” , o înăsprire de reglementare care mută răspunderea penală direct asupra celor care difuzează live conținut infracțional sau violent, potrivit Agerpres . Parlamentarii polonezi au adoptat joi o lege care sancționează difuzarea online a unor infracțiuni precum crima și violul, dar și a actelor de cruzime față de animale sau a violențelor menite să umilească alte persoane. Informația este transmisă de Reuters, citată de Agerpres. Ce schimbă legea: o infracțiune separată pentru difuzarea online Conform noilor prevederi, difuzarea în mediul online a unor infracțiuni pentru care pedepsele sunt mai mari de cinci ani de închisoare va fi tratată ca infracțiune separată, sancționată cu până la cinci ani de detenție. Legea vizează și conținutul care prezintă: cruzime față de animale; violențe și umilirea altor persoane; promovarea jocurilor de noroc. Aceleași pedepse se vor aplica și persoanelor care simulează sau portretizează în mod fals comiterea unor astfel de fapte în timp ce transmit în direct. Context: înăsprirea regulilor pentru conținutul online și cadrul UE Măsura este parte dintr-un efort mai larg al Poloniei de a înăspri regulile privind conținutul online. Printre măsurile recente, Polonia a interzis folosirea telefoanelor mobile la școală de către minorii sub 16 ani. La nivelul Uniunii Europene, conținutul ilegal și infracțiunile comise online sunt reglementate prin Digital Services Act (DSA) , care impune platformelor obligația de a elimina rapid materialele ce promovează violența. [...]

Escaladarea SUA–Iran pune sub presiune fluxurile de petrol , după ce Teheranul a anunțat că a închis din nou traficul prin Strâmtoarea Ormuz , iar Donald Trump a amenințat cu lovituri „foarte dure” și cu preluarea controlului asupra infrastructurii petroliere iraniene de pe insula Kharg, potrivit Știrile Pro TV . Amenințarea vine după încă o noapte de lovituri între forțele americane și cele iraniene, într-un context în care, potrivit analizei citate, nu există consens dacă presiunile sunt preludiul unui acord sau semnalul unei reluări a războiului „la intensitate maximă”. Ce s-a întâmplat pe teren Armata americană a început atacuri asupra Iranului cu rachete de croazieră Tomahawk, la scurt timp după un anunț al președintelui Trump. Țintele menționate includ sisteme de comunicații și radare, sisteme de apărare aeriană „de pe tot cuprinsul Iranului”, precum și o navă care ar fi încercat să spargă blocada. Conform materialului, trei marinari indieni au fost uciși. În paralel, Iranul a lansat rachete balistice și drone către baze militare americane din Iordania, Kuweit și Bahrein. Miza economică: petrolul și rutele de transport Teheranul susține că a închis din nou traficul prin Strâmtoarea Ormuz, un punct-cheie pentru transportul petrolului. În același timp, Trump a legat scumpirea petrolului de acțiuni americane pe mare și de perturbarea capacităților iraniene. În material este redată și afirmația lui Trump potrivit căreia SUA ar fi „confiscat” milioane de barili de petrol și că prețul barilului ar fi ajuns la 85 de dolari, sugerând că altfel ar fi putut urca mult mai sus. Mesajele politice: presiune pentru acord, refuz din partea Iranului Trump a susținut că Iranul „nu poate deține arme nucleare” și că „tot ce trebuie să facă e să semneze o hârtie”, afirmând că înțelegerea ar fi deja negociată, dar că Teheranul „trage de timp”. De partea iraniană, poziția publică rămâne de confruntare. Purtătorul de cuvânt principal al Forțelor Armate Iraniene, generalul Abolfazl Shekarchi , este citat cu un mesaj direct la adresa lui Trump și a premierului israelian Benjamin Netanyahu: „Nu vom da niciodată înapoi în fața blestematului de Trump și a vicleanului de Netanyahu. Mâna lui Allah este deasupra capetelor noastre și suntem hotărâți să-i zdrobim pe inamici, cu voia Domnului!” Ce urmează Din informațiile prezentate, direcția imediată depinde de două variabile: dacă presiunea militară se transformă într-o reluare a negocierilor pentru un acord sau dacă escaladarea continuă. În ambele scenarii, riscul operațional pentru transportul de energie rămâne ridicat, având în vedere referirea explicită la Strâmtoarea Ormuz și la infrastructura petrolieră de pe insula Kharg. [...]