Politică16 apr. 2026
PSD analizează opțiunile pentru demiterea premierului Ilie Bolojan - O criză politică ar putea agrava problemele economice existente
PSD se pregătește să retragă sprijinul politic pentru premierul Ilie Bolojan pe 20 aprilie, un pas care poate declanșa rapid o criză guvernamentală și turbulențe economice ; G4Media trece în revistă scenariile prin care social-democrații ar putea forța schimbarea executivului și consecințele posibile în piață. Decizia urmează să fie luată prin vot electronic, de la ora 17:00, de aproape 5.000 de lideri centrali și locali ai PSD (șefi de organizații județene, primari, viceprimari, președinți de consilii județene, parlamentari, consilieri județeni și președinți de filiale comunale sau orășenești). Dacă votul ar menține sprijinul pentru Bolojan, criza s-ar închide rapid, iar inițiatorul ei, Sorin Grindeanu, ar ieși slăbit politic, notează publicația. Ce urmează dacă PSD votează „anti-Bolojan” Potrivit informațiilor prezentate, pasul imediat ar fi retragerea miniștrilor PSD, a vicepremierului și a secretarului general al guvernului, urmată de solicitarea ca premierul să demisioneze pe motiv că și-a pierdut majoritatea politică. De aici, analiza descrie două variante: Demisia premierului , care ar deschide negocieri pentru un nou guvern (fie cu aceeași coaliție, fie cu o altă majoritate conturată în jurul președintelui Nicușor Dan). Totuși, scenariul este considerat puțin probabil în contextul în care Bolojan a spus într-un interviu din 27 martie că „nu se pune problema demisiei”. Rămânerea lui Bolojan la Palatul Victoria fără miniștrii PSD , ceea ce ar muta conflictul pe două planuri: unul de imagine (acuzații reciproce privind prelungirea crizei și efectele economice) și unul decizional, unde PSD ar avea la îndemână o soluție rapidă: moțiunea de cenzură. Instrumentele parlamentare și riscul de blocaj Dacă Bolojan refuză să demisioneze, el poate conduce 45 de zile cu miniștri interimari, înlocuindu-i pe cei PSD. G4Media amintește că, în această situație, guvernul nu trebuie să treacă printr-un vot de învestitură „în integralitate”, fiind vorba de o remaniere prin schimbarea componentei politice; votul ar fi necesar doar pentru noii miniștri, în linie cu o decizie a Curții Constituționale (504/2019) . Chiar dacă Parlamentul ar respinge noii miniștri propuși, guvernul nu ar cădea automat: premierul poate numi alți interimari pentru încă 45 de zile, perioadă în care executivul își păstrează capacitatea de a adopta ordonanțe de urgență. O astfel de prelungire a interimatului ar putea însă „paraliza” funcționarea statului, potrivit analizei. Moțiunea de cenzură: singura cale sigură de a-l înlătura În scenariul în care Bolojan rămâne în funcție, PSD ar putea încerca să dărâme guvernul prin moțiune de cenzură, dar cu un cost politic major: ar avea nevoie de voturile partidelor extremiste din opoziție (AUR, SOS, POT, PACE). În plus, pentru PSD ar conta și „cine depune primul” moțiunea (PSD sau AUR), din rațiuni de imagine și de evitare a unei subordonări simbolice față de George Simion. O moțiune adoptată ar duce la căderea guvernului și la declanșarea negocierilor pentru o nouă majoritate. G4Media notează că, în acest punct, devin posibile inclusiv formule precum un guvern PSD-AUR sau un guvern PSD sprijinit de AUR în Parlament, deși nu poate fi anticipat acum ce combinație ar rezulta. De ce contează economic și ce rol poate avea președintele Miza imediată este stabilitatea, într-un moment în care România are deja presiuni bugetare. Analiza avertizează că o criză politică ar putea amplifica problemele economice prin creșterea costurilor de împrumut, amânarea investițiilor pe fond de incertitudine și presiune pe cursul de schimb. În ecuație intră și președintele Nicușor Dan, care ar putea influența deznodământul prin poziționarea sa. Până acum, el a cerut stabilitatea coaliției și a insistat pe necesitatea accelerării absorbției fondurilor din PNRR până la termenul-limită de 31 august, iar despre susținerea premierului a indicat că aceasta „trebuie să vină din Parlament”, conform Constituției. [...]
