Știri
Știri din categoria Justiție
Decizia ÎCCJ care limitează competența DGA a dus la anularea probelor și la o achitare într-un dosar de trafic de influență, după ce Curtea de Apel București a constatat nulitatea actelor de urmărire penală întocmite de polițiștii anticorupție. Potrivit G4Media, beneficiarul efectului direct este Bogdan Crefelean, fost șef de cabinet al deputatei AUR Gianina Șerban, condamnat în primă instanță la închisoare cu suspendare.
În iulie 2025, Tribunalul Ilfov îl condamnase pe Crefelean la un an și trei luni de închisoare cu suspendare pentru trafic de influență. Ancheta fusese făcută de Parchetul de pe lângă Tribunalul București împreună cu polițiști ai Direcției Generale Anticorupție (DGA), structură din Ministerul Afacerilor Interne.
În 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție (prin completul pentru recurs în interesul legii – RIL) a stabilit că lucrătorii poliției judiciare din cadrul DGA nu mai pot efectua, prin delegare de la Parchet, anchete penale în dosare care vizează funcționari publici sau politicieni. Excepția menționată: cazurile în care sunt implicați angajați ai MAI (de exemplu polițiști, jandarmi sau pompieri).
Pe baza acestei decizii, Crefelean a atacat condamnarea, iar Curtea de Apel București a anulat „toate actele de la dosar” realizate de DGA, inclusiv procesul-verbal de flagrant, înregistrări audio-video, fotografii, declarații ale martorilor și denunțătorilor și măsuri de supraveghere.
După excluderea probelor, instanța a constatat că în dosar nu a mai rămas nicio probă, astfel că a dispus achitarea fostului consilier AUR pe motiv că „fapta nu există”.
În motivarea citată de publicație, Curtea de Apel București a admis excepția nulității absolute și a dispus excluderea actelor de urmărire penală, cu trimitere la decizia ÎCCJ nr. 8/16.06.2025 și la o decizie a Curții Constituționale din 2017:
„Admite apelul declarat de către apelantul-inculpat Crefelean Bogdan. Desfiinţează, în totalitate, sentinţa penală apelată şi, pe fond, rejudecând: (...) admite excepţia nulităţii absolute invocată de apelantul-inculpat şi, în consecinţă, constată nulitatea absolută a următoarelor acte de urmărire penală şi mijloace de probă, dispunând excluderea lor din categoria mijloacelor de probă.”
Crefelean a fost prins în flagrant de DGA în octombrie 2023, când primea 1.500 de lei, sumă despre care anchetatorii au susținut că era cerută pentru trafic de influență. Denunțul a fost făcut de un alt membru AUR, care a reclamat că i s-ar fi cerut banii pentru a fi ajutat să participe la un congres la Bruxelles.
Parchetul de pe lângă Tribunalul București anunța la acel moment că inculpatul ar fi pretins suma pentru a-l trece pe lista de participanți și pentru a interveni pe lângă membri din structura centrală a partidului. După flagrant, AUR a comunicat că l-a exclus pe Bogdan Crefelean din partid.
Recomandate
Comisia Europeană avertizează că deciziile ÎCCJ privind prescripția pot bloca anchete și procese de corupție, inclusiv cu miză pe fonduri UE , ceea ce creează un „risc sistemic” ca dosare importante să se închidă fără sancțiuni, potrivit G4Media , care citează Raportul Comisiei Europene privind statul de drept , publicat vineri. Raportul arată că hotărârile Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), conduse de Lia Savonea, referitoare la prescripția răspunderii penale „continuă să afecteze grav” combaterea corupției în România. Concret, instanțe inferioare au dispus încetarea proceselor penale și au desființat condamnări în numeroase cauze, inclusiv în dosare de mare corupție. De ce contează: efecte asupra aplicării dreptului UE și asupra anchetelor EPPO Executivul european susține că aplicarea acestor decizii a dus la eliberarea unor inculpați și la închiderea definitivă a unor dosare de rezonanță, cu impact asupra percepției publice privind capacitatea justiției de a combate corupția. În evaluarea Comisiei, problema capătă și o dimensiune de drept european: hotărârile ÎCCJ ar „neutraliza efectul suspensiv” al actelor de procedură asupra cursului prescripției, pentru acte efectuate înainte și după perioada 2018–2022. Consecința indicată în raport este creșterea riscului ca „o serie de cauze penale să scape de sancțiuni penale”, ceea ce „ridică anumite întrebări din perspectiva dreptului UE”. Totodată, raportul citează date transmise de Parchetul European (EPPO) , potrivit cărora deciziile ÎCCJ ar putea afecta capacitatea EPPO de a desfășura anchete eficiente în România, mai ales în dosare privind infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene. Reacții împărțite în magistratură: prescripție „suficient de lungă” vs. întârzieri procedurale Documentul notează și opinii divergente în interiorul sistemului judiciar. Unele asociații ale magistraților consideră că termenele de prescripție sunt, prin ele însele, suficient de lungi pentru soluționarea cauzelor. Altele indică transferuri repetate ale dosarelor între complete sau instanțe, care ar fi generat întârzieri suplimentare și ar fi facilitat împlinirea termenelor de prescripție. Fragment din raportul Comisiei Europene „Instanțele inferioare au continuat să dispună încetarea proceselor penale în cauze de corupție și să desființeze hotărâri de condamnare, inclusiv în cauze de corupție la nivel înalt, ca urmare a hotărârilor Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la prescripția răspunderii penale. (...) Aceste hotărâri neutralizează efectul suspensiv asupra cursului prescripției al actelor de procedură efectuate înainte și după perioada 2018-2022, exacerbând astfel riscul sistemic ca o serie de cauze penale să scape de sancțiuni penale și ridicând anumite întrebări din perspectiva dreptului UE. Potrivit EPPO, hotărârile Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) ar putea afecta capacitatea Parchetului European de a desfășura anchete eficiente privind infracțiunile care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii în România.” În material este indicată și versiunea publicată pe Scribd a capitolului dedicat României din Raportul pe 2026 privind statul de drept: Raportul Comisiei Europene – Statul de drept în România 2026 . [...]
Curtea de Apel București a suspendat sancțiunea CNA pentru Realitatea Plus înainte ca decizia să fie redactată , într-un episod care ridică probleme de procedură și poate afecta modul în care autoritatea de reglementare își aplică măsurile, potrivit HotNews . Instanța a dispus suspendarea executării deciziei CNA din 7 iulie 2026, prin care radiodifuzorul PHG MEDIA INVEST SRL, pentru postul Realitatea Plus, urma să fie obligat să difuzeze între orele 18.00-21.00, timp de trei ore, „numai textul deciziei de sancționare”. HotNews notează că CNA nu apucase să transmită oficial decizia către televiziune în momentul în care Curtea de Apel a pronunțat suspendarea. Ce sancțiune votase CNA și cum s-a ajuns la suspendare În ședința din 7 iulie, CNA a decis suspendarea emisiei Realitatea Plus pentru trei ore, după ce a constatat încălcarea legislației audiovizuale în mai multe emisiuni difuzate în luna februarie. Din 34 de rapoarte de monitorizare, CNA a reținut că nu au existat încălcări în câteva ediții punctuale ale unor emisiuni (inclusiv „100%”, „Tunurile pe politicieni”, „Realitatea zilei” și „Culisele Puterii”). Propunerea de suspendare a emisiei pentru trei ore, formulată de Mircea Toma, a fost adoptată cu șapte voturi. O variantă alternativă, care prevedea amendă de 200.000 de lei, a întrunit patru voturi. În mod obișnuit, după vot, sancțiunea este redactată și comunicată radiodifuzorului. În acest caz, însă, Curtea de Apel a suspendat executarea înainte ca documentul să fie redactat și transmis, iar televiziunea și-ar fi întemeiat acțiunea pe comunicatul de presă al CNA, conform informațiilor preluate de HotNews de la Pagina de Media. Miza de reglementare: poate fi „înghețată” o sancțiune înainte să existe actul? Vicepreședintele CNA, Valentin Jucan, a criticat situația, susținând că instanța ar fi analizat practic un comunicat de presă, nu actul administrativ complet. „Ne-au suspendat decizia fără ca decizia să existe.” „Astăzi s-a judecat un comunicat de presă. Cum poți verifica legalitatea unui act administrativ care se regăsește anunțat doar într-un comunicat de presă?” Jucan a mai spus că instituția va contesta hotărârea Curții de Apel și a invocat precedente în care, în litigii cu Realitatea Plus, decizii ale CNA au fost suspendate rapid, iar ulterior CNA ar fi câștigat la Înalta Curte. Ce urmează procedural Hotărârea Curții de Apel este executorie de drept și poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Potrivit sursei citate de HotNews, un proces la Înalta Curte de Casație și Justiție poate dura peste un an. [...]
ANPC a fost obligată să plătească peste 550.000 de lei despăgubiri pentru efectele economice ale unui comunicat de alertă publicat fără bază științifică , într-un dosar care ridică standardul de răspundere pentru comunicarea publică a autorităților, potrivit Economedia . Curtea de Apel București , prin Decizia Civilă nr. 670 A/28.05.2026, a confirmat obligarea Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor la plata unor despăgubiri de peste 550.000 de lei: 500.000 de lei daune materiale (beneficiu nerealizat) și 50.000 de lei daune morale. Litigiul a fost inițiat de producătorul local de ape minerale Aqua Queen SRL, care a reclamat prejudicii economice după publicarea și menținerea online de către ANPC a unui comunicat de „alertă microbiologică” descris ca lipsit de fundamentare științifică. De ce contează: standard mai strict pentru alertele publice ale autorităților Decizia este prezentată ca un reper în relația dintre mediul de afaceri și instituțiile statului, prin sancționarea diseminării publice a unor informații neconfirmate științific și a menținerii lor în mediul online, cu potențial de a produce prejudicii unei companii vizate. Instanța a reținut, în esență, două direcții de conduită pentru autorități în „era comunicării digitale”: Informarea preventivă nu justifică publicarea de rezultate parțiale sau simple bănuieli înainte de existența unor date științifice certe de la laboratoare autorizate; în speță, alerta publică ar fi devansat cu câteva zile finalizarea analizelor de laborator. Obligația de a rectifica și actualiza comunicările oficiale : menținerea pe platformele oficiale a unor comunicate privind măsuri anulate ulterior definitiv de instanță este calificată drept faptă ilicită „comisivă prin omisiune”, întrucât poate continua să afecteze imaginea persoanei juridice. Impact operațional: efecte imediate în retail Potrivit informațiilor prezentate, campania de comunicare publică a avut consecințe comerciale directe: marile rețele de retail ar fi retras imediat produsele de la raft, ceea ce a alimentat componenta de prejudiciu economic invocată în proces. Contextul procesului și poziția avocaților Strategia juridică a avut două etape: mai întâi, instanțele au dispus anularea definitivă a sancțiunii administrative, invocând „vicii tehnice majore” în prelevarea și conservarea probelor de către inspectorii ANPC; ulterior, demersul a vizat răspunderea instituției pentru prejudiciul reputațional asociat comunicării publice. „Această soluție este importantă nu doar pentru clientul nostru, ci și pentru raporturile dintre mediul de afaceri și autoritățile publice. Dreptul consumatorilor la informare nu poate justifica diseminarea unor informații neconfirmate, cu impact economic și reputațional major. Comunicarea instituțională trebuie să fie riguroasă, proporțională și fundamentată pe date certe”, a declarat Răzvan Vlădulescu, Managing Partner la Vlădulescu Attorneys & Consultants. Cazul a fost gestionat de o echipă de litigii comerciale și administrative din cadrul Vlădulescu Attorneys & Consultants, formată din Răzvan Vlădulescu și Raluca-Elena Tihoc. [...]
Tribunalul București a suspendat provizoriu hotărârile Congresului Extraordinar al PNL , ceea ce blochează, pe termen nedeterminat, efectele juridice ale alegerii conducerii și ale modificărilor de statut votate pe 21 iunie, potrivit Știrile Pro TV . Decizia este executorie de drept și rămâne în vigoare până la soluționarea definitivă a cauzei. Instanța a admis cererea unor membri liberali care au contestat validitatea deciziilor adoptate la congres și a dispus suspendarea tuturor hotărârilor Congresului Extraordinar, inclusiv a alegerii organelor de conducere pe baza moțiunii „Modernizare cu rădăcini”. În practică, statutul liderilor aleși și al structurilor de conducere aprobate atunci este suspendat, cu efect imediat. Ce anume a fost suspendat și de ce contează Suspendarea provizorie oprește producerea efectelor juridice pentru o serie de acte, între care: Hotărârile Congresului Extraordinar nr. 01/2026 și nr. 02/2026 (21 iunie 2026); hotărârea privind alegerea organelor de conducere; hotărârea privind ratificarea modificării Statutului PNL și actele subsecvente; 13 decizii ale Biroului Permanent Național adoptate în perioada 21–23 iunie 2026. Miza imediată este una de funcționare și legitimitate internă: deciziile de organizare și disciplină de partid adoptate în acea perioadă nu mai produc efecte până la finalizarea procesului, ceea ce poate complica aplicarea noilor reguli și a deciziilor de conducere. Liderii vizați personal au fost scoși din cauză Judecătorii au respins acțiunea formulată împotriva președintelui Ilie Bolojan și a secretarului general Dan-Ștefan Motreanu, motivând că nu au calitate procesuală pasivă în dosar. Pe fond, cauza vizează entitatea politică (PNL), nu răspunderea personală a celor doi, conform minutei instanței citate de publicație. Totodată, Tribunalul București a respins excepțiile de prematuritate și inadmisibilitate invocate de juriștii PNL, ceea ce înseamnă că instanța a considerat că acțiunea poate fi judecată pe fond. Ce urmează: apel în 5 zile și judecarea la Curtea de Apel București Decizia poate fi atacată cu apel în termen de cinci zile de la pronunțare, iar apelul va fi judecat la Curtea de Apel București. Până atunci, suspendarea rămâne executorie, iar hotărârile congresului și actele adoptate în baza lor sunt blocate. Contextul disputei și controversele din dosar Conform Agerpres, PNL a criticat repartizarea dosarului către judecătoarea Mihaela Luciani și a susținut că aceasta ar fi trebuit să se abțină, invocând faptul că a lucrat la Ministerul Justiției în perioada 2023–2025, când ministru era Alina Gorghiu, aflată pe lista reclamanților. În proces, avocatul PNL, Valeriu Stoica, a cerut recuzarea judecătoarei; cererea de recuzare a fost respinsă, iar instanța a admis solicitarea reclamanților. În același material sunt enumerați, între contestatari, Monica Anisie, Andrei Baciu, Lucian Bode, Sorin Cîmpeanu, Alina Gorghiu, Nicoleta Pauliuc, Ionuț Stroe, Adrian Veștea și Hubert Thuma. Publicația notează și că acesta este al treilea proces câștigat de gruparea anti-Bolojan, după decizii anterioare de suspendare privind hotărâri ale conducerii partidului din iunie. [...]
Rejudecarea procesului amână cu încă ani publicarea datelor despre imobilele RA-APPS , după ce Curtea de Apel București a decis retrimiterea cauzei, potrivit HotNews . Miza este una de reglementare și transparență: accesul public la lista imobilelor de protocol și la contractele de închiriere, inclusiv beneficiarii și chiriile. Ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu , a anunțat că a primit decizia Curții de Apel București în procesul pe care îl deschisese împotriva RA-APPS. Ea susține că instanța a decis ca dosarul să fie judecat din nou, deși câștigase pe fond în primă instanță, la Tribunalul București, unde RA-APPS fusese obligată să publice „listele cu imobilele de protocol și contractele de chirii”. Într-o postare pe Facebook, Buzoianu a interpretat efectul procedural ca pe o amânare semnificativă a publicării informațiilor, afirmând că RA-APPS „a câștigat lejer încă 2 ani de zile de nepublicare a niciunei liste de imobile”. Ea a ironizat, totodată, durata și logica litigiului, în contextul în care este vorba despre bunuri achiziționate din bani publici. Ce s-a întâmplat în instanță și de ce contează Buzoianu a deschis acțiunea pentru a obliga RA-APPS să publice: lista imobilelor pe care le administrează, beneficiarii (cine le folosește), chiriile aferente, contractele de închiriere. Tribunalul București i-a dat câștig de cauză în august 2025, însă RA-APPS a atacat decizia cu recurs. Decizia Curții de Apel București de a dispune rejudecarea înseamnă, practic, prelungirea perioadei în care informațiile rămân nepublicate, cu efect direct asupra transparenței privind administrarea patrimoniului de stat. Context: Guvernul pregătește obligații de publicare Separat de litigiul din instanță, în mai 2026 Guvernul a publicat în transparență un proiect de hotărâre care ar obliga RA-APPS să publice lista completă a imobilelor, utilizatorii și sumele plătite. Proiectul este menționat de HotNews într-un material anterior, disponibil aici: HotNews . În acest moment, din informațiile disponibile în articol, nu reiese când va fi reluat efectiv procesul și nici un termen estimat pentru o decizie definitivă care să oblige publicarea datelor. [...]
Suspendarea provizorie decisă de Tribunalul București pune sub semnul întrebării baza procedurală a conducerii PNL alese la Congres , într-un litigiu care poate ajunge rapid la Curtea de Apel București , potrivit HotNews . Instanța a suspendat provizoriu „executarea și efectele” hotărârii prin care Consiliul Național Extraordinar al PNL a convocat Congresul Extraordinar pentru alegerea noii conduceri. Măsura nu este definitivă și poate fi atacată cu apel, iar suspendarea rămâne în vigoare până la soluționarea definitivă a dosarului de anulare a convocării congresului, aflat tot pe rolul Tribunalului București. Deocamdată, nu a fost stabilit primul termen de judecată în acel dosar. În motivarea pe scurt redată de HotNews, Tribunalul București a decis: „Suspendă provizoriu executarea şi efectele Hotărârii Consiliului Naţional Extraordinar al PNL nr. 01/ 2026 din 19.06.2026, până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. 26127/3/2026 aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti – Secţia a V-a Civilă.” Ce hotărâre a fost suspendată și de ce contează Hotărârea suspendată este cea din 19 iunie, prin care Consiliul Național al PNL a convocat un congres extraordinar pentru duminică, 21 iunie. La acel congres, Ilie Bolojan a fost reales președinte al PNL, împreună cu o nouă echipă de conducere, din care au fost eliminați cei asociați „taberei Veștea”, conform aceleiași surse. Din perspectiva efectelor, decizia instanței lovește în actul de convocare (procedura), nu într-o hotărâre de fond privind validitatea alegerilor interne. Totuși, suspendarea creează un risc juridic pentru stabilitatea deciziilor luate ulterior, în funcție de ce va decide instanța în procesul de anulare. Următorul termen relevant: 8 iulie Tot miercuri, Tribunalul București a amânat pentru 8 iulie procesul privind o a doua ordonanță, în care contestatarii cer suspendarea hotărârilor adoptate la Congres, inclusiv cea privind realegerea lui Ilie Bolojan și a noii echipe de conducere. HotNews notează că, dacă prima ordonanță (cea admisă acum) rămâne definitivă, a doua ar putea rămâne „practic fără obiect”. Eventualul apel împotriva deciziei de suspendare provizorie va fi judecat de Curtea de Apel București. Cine a deschis acțiunea în instanță Acțiunea a fost introdusă de 18 membri PNL care contestă conducerea, listați de HotNews: Hubert Thuma, Adrian Veștea, Lucian Bode, Sorin Cîmpeanu, Alina Gorghiu, Nicoleta Pauliuc, Monica Anisie, Andrei Baciu, Ionuț Stroe, Mihail Veștea, Ioan Bogdan, Ion Iordache, Ciprian Pandea, George Scarlat, Dragoș Soare, Răzvan Prișcă, Sebastian Rusu și Aneta Matei. Context: litigii paralele la Tribunalul Ilfov Înaintea dosarelor de la Tribunalul București, contestatarii au deschis patru procese la Tribunalul Ilfov, inclusiv două ordonanțe președințiale (procedură de urgență pentru măsuri provizorii) și două acțiuni prin care cer daune morale, potrivit HotNews. Publicația mai arată că una dintre ordonanțele de la Ilfov s-a judecat „în timp record”, pe 18 iunie, iar o altă ordonanță care viza suspendarea deciziei de convocare a Congresului, înregistrată pe 26 iunie, are termen la 3 iulie. În paralel, procesele pe fond nu au primit încă termene nici la Tribunalul București, nici la Ilfov. [...]
