Știri
Știri din categoria Apărare
Armata israeliană pregătește o achiziție de 12.000 de drone FPV de asalt, cu un cost total estimat la 30 milioane șekeli, într-o mișcare care mută bugetul și cerințele tehnice spre sisteme mai scumpe și cu lanț de aprovizionare „occidental”, pe fondul intensificării războiului cu drone cu Hamas și Hezbollah, potrivit The Jerusalem Post.
Licitația este derulată de Forțele Terestre ale IDF împreună cu Direcția de Achiziții a Ministerului Apărării și vizează drone „first-person-view” (FPV) – aparate pilotate manual de la distanță, prin ochelari de realitate virtuală și joystick. Specificațiile includ și dotări precum camere cu vedere pe timp de noapte. Publicația notează că, în sudul Libanului, Hezbollah a crescut utilizarea dronelor în ultimele săptămâni, iar IDF a anunțat recent că forțele unității Egoz au ucis un militant Hezbollah folosind o dronă de asalt, aparent un model „Bat” produs de compania israeliană Xtend.
Prețul estimat pentru fiecare dronă din noua licitație este de 20.000–25.000 șekeli, semnificativ peste nivelul din licitația anterioară, unde costul era estimat la 3.500 șekeli pe unitate. În consecință, costul total al noii achiziții ar putea ajunge la 30 milioane șekeli, „mult peste” licitația precedentă, conform sursei.
Anul trecut, Xtend a câștigat o licitație a Ministerului Apărării pentru producția și livrarea a 5.000 de drone de asalt cu cost redus. Acea procedură a atras critici în industrie, inclusiv pentru cerințe considerate cu profitabilitate scăzută și pentru includerea unei componente din China (un emițător video produs de o companie din Hong Kong).
Noua specificație nu mai impune utilizarea de componente electronice din China și urmărește un lanț de aprovizionare „mai occidental”, după criticile potrivit cărora afluxul de drone și componente din China ar putea afecta securitatea datelor în campanie.
În același timp, articolul menționează că o parte semnificativă din dronele de supraveghere și informații ale armatei israeliene sunt încă modele chinezești, inclusiv de la DJI și Autel.
Printre potențialii ofertanți sunt menționați Ondas Holdings, Xtend (furnizor și pentru armata SUA) și compania israeliană Robotican, producătorul dronei Rooster. În schimb, unele companii care au participat anterior nu ar mai concura: Dronix (pe fondul unor condiții de clasificare), Tehiru (care s-a retras din zona dronelor operate manual) și Sapir (care s-ar concentra pe alte produse de securitate). Publicația notează că nu a primit un răspuns din partea IDF.
The Jerusalem Post descrie o escaladare a războiului cu drone în regiune, inclusiv apariția tot mai frecventă a dronelor FPV conectate prin fibră optică, care sunt relativ imune la bruiajul comunicațiilor (deși au limitări de manevrabilitate), în timp ce dronele fără fir pot fi detectate de radar și contracarate prin război electronic.
Un expert citat anonim susține că mai multe companii israeliene ar putea îndeplini cerințele armatei, dar că licitația „nu va schimba semnificativ” nici câmpul de luptă, nici industria locală, întrucât tendința globală – cu Ucraina în prim-plan – merge spre producție ieftină și în masă de drone mici.
Ca termen de comparație, articolul arată că 12.000 de drone reprezintă echivalentul producției Ucrainei în „puțin sub două zile”, iar producția anuală ar depăși 1 milion de unități. În plus, o estimare dintr-un studiu al institutului american FDD indică faptul că dronele FPV au devenit un factor major pe frontul din Ucraina, inclusiv prin volum și eficiență, iar Hezbollah ar putea încerca tactici similare, inclusiv împotriva elicopterelor folosite de IDF pentru interceptarea dronelor organizației.
Recomandate
Israelul confirmă cumpărarea a 12 elicoptere de atac Apache „Echo”, un contract care implică livrări abia la începutul următorului deceniu și o finanțare urgentă de circa 1 miliard NIS (redirecționată parțial din bugete pentru sectorul arab), potrivit The Jerusalem Post . Acordul este semnat cu Pentagonul, prin delegația Ministerului Apărării israeliană din Washington, la instrucțiunile directorului general al ministerului, gen.-mr. (rez.) Amir Baram . Elicopterele sunt varianta „Echo”, descrisă de Ministerul Apărării drept „cel mai nou și mai avansat” model din familie. Ministrul Apărării, Israel Katz , a prezentat achiziția ca parte „critică” a consolidării forțelor armate (IDF), menită să întărească capacitățile operaționale „împotriva unei game largi de amenințări”. Finanțare accelerată înainte de alegeri: bani mutați din planul pentru sectorul arab Pe lângă confirmarea achiziției, publicația notează că guvernul se pregătea să aloce 3,5 miliarde NIS pentru achiziții urgente de apărare, inclusiv tranzacția pentru Apache, estimată la „aproape un miliard de șekeli”. Ministerul Finanțelor a transmis că suma destinată elicopterelor ar urma să fie acoperită astfel: „aproape un miliard” NIS redirecționat din fonduri alocate unui plan pe cinci ani pentru dezvoltarea sectorului arab din Israel; încă 68 milioane NIS din bugetul de stat pe 2026. Miniștrii ar fi fost solicitați să aprobe achiziția printr-un vot telefonic de urgență, potrivit presei israeliene citate în material. Riscuri juridice și justificarea de „urgență” pentru securitate Decizia vine cu două săptămâni înainte de alegeri, într-o perioadă în care guvernul ar trebui, în mod obișnuit, să evite măsuri care nu sunt strict urgente. O opinie juridică atașată deciziei ar fi ridicat două îngrijorări principale: posibilitatea de a pune viitorul guvern în fața unei situații „ireversibile” și riscul ca interesele de partid să fie prioritizate în detrimentul interesului public. Totuși, documentul ar fi concluzionat că devansarea achiziției este necesară din motive de securitate. Ce urmează: livrări la începutul următorului deceniu și alte acorduri „critice” Ministerul Apărării afirmă că livrările sunt programate „la începutul următorului deceniu”. Amir Baram a spus că implementarea acordului a fost posibilă prin „soluții creative” dezvoltate împreună cu partenerii americani, fără a compromite nevoile operaționale, și că ministerul intenționează să continue semnarea de acorduri pentru „platforme suplimentare, muniții, interceptoare și altele”, în paralel cu un plan de consolidare pe zece ani. Boeing, prin președintele Boeing Israel, gen.-mr. (rez.) Ido Nehushtan, a indicat că selecția Apache E se înscrie într-o serie de achiziții recente menționate în articol (inclusiv KC-46A și decizia de a procura o a doua escadrilă de F-15IA). [...]
Flotila Fluvială a României are un deficit operațional în apărarea antidrone , deși execută trageri cu rachete și artilerie în exerciții din Delta Dunării și în proximitatea litoralului, potrivit Antena 3 . În material se arată că armamentul folosit în aplicații nu poate fi utilizat pentru doborârea dronelor care vin dinspre mare către apele teritoriale și zona terestră, din motive tehnice. Articolul, care preia o analiză semnată de jurnalistul Radu Tudor, descrie situația drept „un foarte mare neajuns” pentru un stat membru NATO , în contextul în care, de trei ani, Rusia ar fi încălcat spațiul maritim, aerian și terestru românesc cu drone. Textul nu detaliază care sunt exact limitările tehnice invocate, menționând doar că acestea există. Exercițiul „Danube Protector 26 ”: capabilități testate, dar cu limitări În perioada 5–9 octombrie, peste 350 de militari au participat la exercițiul „Danube Protector 26”, desfășurat în poligonul temporar Sfântu Gheorghe. Au fost implicate structuri din Flotila Fluvială, Baza Logistică Navală „Pontica”, Centrul 39 Scafandri, Direcția Hidrografică Maritimă „Comandor Alexandru Cătuneanu” și Brigada 243 Radioelectronică și Observare „Calatis”. În cadrul exercițiului au fost executate trageri cu mai multe calibre, inclusiv 100 mm, 122 mm, 30 mm și 14,5 mm, potrivit pasajelor citate în articol. Ce forțe și mijloace au fost mobilizate Conform textului atribuit de Antena 3 lui Radu Tudor, în raion au fost aduse: două monitoare și două vedete blindate ale Divizionului 67 Nave Purtătoare de Artilerie; patru vedete fluviale și două șalupe rapide de intervenție; nouă ambarcațiuni de asalt; nave logistice pentru sprijin. Separat, materialul menționează misiuni de cercetare și supraveghere, identificare și monitorizare a țintelor, securizarea comunicațiilor fluviale și protecția obiectivelor strategice, inclusiv cu sisteme autonome fără pilot (UAS) pentru cercetare aeriană și evaluarea impactului la țintă, informație atribuită Observatorului Militar. De ce contează: vulnerabilitate pe un tip de amenințare deja prezentă Mesajul central al materialului este că, în pofida exercițiilor și a tragerilor cu armament greu și de calibru mic, Flotila Fluvială nu ar avea, în forma actuală, capacitatea de a angaja eficient drone care vin dinspre mare către teritoriul României. În articol, această limitare este prezentată ca o problemă nerezolvată în ultimii trei ani, cu implicații directe pentru apărarea națională și pentru obligațiile României ca stat membru NATO. [...]
România pregătește un răspuns instituțional după incidentele de securitate din Marea Neagră, dar fără să confirme deocamdată invocarea Articolului 4 al NATO , potrivit Mediafax . Președintele Nicușor Dan a spus că autoritățile vor reacționa după ce vor avea „toate datele” despre ce s-a întâmplat, în condițiile în care au trecut „relativ puține ore” de la incident. Întrebat dacă atacarea și scufundarea unei nave ar reprezenta un atac deliberat asupra suveranității României și dacă Bucureștiul va cere consultări în NATO în baza Articolului 4, șeful statului a evitat un răspuns categoric. „Pentru că au trecut relativ puține ore și vrem să avem toate datele despre exact ce s-a întâmplat. Dar evident că o să existe o reacție. O să existe o reacție a statului român.” Coordonare România–Bulgaria și discuții directe cu secretarul general al NATO Nicușor Dan a anunțat că a discutat deja cu premierul Bulgariei despre deteriorarea situației de securitate din Marea Neagră și că cei doi vor aborda subiectul într-o întâlnire cu secretarul general al NATO, în aceeași zi, pentru a îmbunătăți coordonarea răspunsului la „provocările de securitate tot mai frecvente” din regiune. Contextul este dat de atacuri cu drone asupra a două nave comerciale în largul Bulgariei, dintre care una s-a scufundat. Autoritățile de la Sofia au transmis că iau în calcul inclusiv invocarea Articolului 4. Ce înseamnă Articolul 4 și de ce contează Articolul 4 al Tratatului NATO permite statelor membre să solicite consultări cu aliații atunci când consideră că le este amenințată integritatea teritorială, independența politică sau securitatea. Activarea lui nu înseamnă automat un răspuns militar, dar poate accelera coordonarea politică și militară între aliați într-o situație de criză. România vrea un rol mai mare în arhitectura NATO la Marea Neagră Pe lângă reacția imediată la incident, președintele a reluat obiectivul României de a găzdui, prin rotație, nu doar conducerea, ci și locația unui comandament NATO pentru Marea Neagră. El a precizat că există deja un astfel de comandament, găzduit de Turcia de mai mulți ani, iar discuția vizează transformarea lui într-o structură rotațională. Separat, România urmărește să obțină sprijin la nivelul Uniunii Europene pentru construirea, împreună cu Bulgaria, a unui centru de securitate civilă la Marea Neagră. Marea Neagră, pe agenda Consiliului European Declarațiile au fost făcute înaintea reuniunii Consiliului European de la Bruxelles (15–16 octombrie), unde România intenționează să insiste ca preocupările de securitate din regiunea Mării Negre să fie incluse în concluziile summitului. Liderii europeni urmează să discute vineri despre războiul din Ucraina și situația generală de securitate. [...]
SUA accelerează producția bombardierului B-21, dar planul de 100 de aparate riscă să fie prea mic pentru nevoile operaționale , pe fondul îmbătrânirii flotei actuale și al creșterii cerințelor militare, potrivit Focus . Extinderea programului are o componentă industrială și financiară importantă: Forțele Aeriene ale SUA vor să adauge suprafață de producție la Palmdale (California) și să introducă o linie suplimentară de asamblare finală. Bugetul total indicat este de circa 7 miliarde de dolari (aprox. 32 miliarde lei), finanțat parțial din bugetul SUA, iar restul de producătorul Northrop Grumman . Capacitate de producție mai mare, intrare în serviciu vizată în 2027 Conform informațiilor prezentate, extinderea ar urma să crească capacitatea anuală de producție cu un sfert. În paralel, Forțele Aeriene pregătesc introducerea avionului, programată pentru 2027, în timp ce testele sunt deja în derulare: două aeronave se află în faza de încercări și au efectuat inclusiv realimentări în aer. B-21 Raider este descris ca un bombardier „invizibil” pe radar (tehnologie stealth), destinat să pătrundă în spații aeriene puternic apărate, la distanțe mari, pentru a livra atât armament convențional, cât și nuclear. De ce 100 de aparate pot deveni insuficiente În prezent, Forțele Aeriene ale SUA pornesc de la o flotă de „cel puțin 100” de B-21. Totuși, Focus notează că numeroși specialiști consideră cifra prea mică: publicația de specialitate 19FortyFive estimează un necesar de cel puțin 200 de aeronave, iar alți experți ar plasa nevoia „semnificativ mai sus”. Argumentul de fond este unul operațional: flota de bombardiere a SUA este îmbătrânită și în scădere, iar vârsta medie a ajuns la peste 40 de ani, ceea ce pune presiune pe ritmul de înlocuire și pe dimensiunea viitoarei flote. Înlocuirea flotei vechi și lecția B-2 B-21 este planificat să înlocuiască B-1B Lancer și B-2 Spirit. În același timp, varianta modernizată B-52J ar urma să rămână în serviciu cel puțin până în 2050. Îngrijorarea privind numărul de aparate are și o componentă istorică: deși pentru B-2 fusese avută în vedere inițial o producție mai mare, în final au fost construite doar 21 de aeronave, decizie considerată astăzi de mulți drept o eroare majoră. În acest context, extinderea capacității industriale pentru B-21 reduce riscul de blocaj pe partea de producție, dar nu rezolvă automat dezbaterea centrală: dacă planul de flotă rămâne la 100 de aparate, SUA ar putea ajunge cu o capacitate de bombardament strategic sub necesar, chiar în momentul în care încearcă să înlocuiască o flotă tot mai veche. [...]
SUA vor să transforme B-52 într-o platformă de lovire antinavă la distanță , prin integrarea a până la 20 de rachete LRASM pe fiecare bombardier, într-un demers care ar putea schimba modul în care Washingtonul își proiectează forța în Indo-Pacific, potrivit Focus . Planul apare într-o documentație de achiziție a Naval Air Systems Command, relatată de Naval News , care indică intenția US Navy de a integra rachetele antinavă AGM-158C LRASM pe bombardierele strategice B-52H ale US Air Force. Lucrările ar urma să fie realizate de Lockheed Martin. Ce se schimbă operațional: „magazie zburătoare” pentru lovituri maritime B-52 poate transporta deja până la 20 de rachete de croazieră JASSM pentru ținte terestre, iar LRASM face parte din aceeași familie de armament, ceea ce face integrarea „tehnic firească”, potrivit publicației poloneze Geekweek . Diferența este că LRASM este proiectată pentru ținte maritime, în special nave de război. În documentația citată sunt menționate activități precum adaptări software, teste de zbor, reparații la echipamentele de testare și investigații privind posibile defecțiuni — indicii că programul vizează integrarea completă, nu doar o demonstrație punctuală. De ce contează în Indo-Pacific: lovire de la distanță, cu salve mari Miza este creșterea capacității SUA de a lovi nave la distanță mare, în special în scenarii care implică marina Chinei. B-52 poate decola de pe baze îndepărtate și poate transporta mai multe rachete decât un singur avion de pe portavion, ceea ce, în logica planului, ar permite completarea grupărilor de portavioane care, într-un conflict cu China, ar trebui să opereze în proximitatea sistemelor chineze de apărare antiaeriană cu rază lungă. Fostul pilot de B-52 Mark Gunzinger a declarat, citat de Naval News, că mai multe bombardiere ar putea lansa într-o singură misiune un număr mare de rachete asupra țintelor maritime, ceea ce ar crește „puterea de lovire” a SUA în Indo-Pacific. Publicația Asia Times interpretează inițiativa ca pe un posibil răspuns la dimensiunea numerică a marinei chineze și amintește că SUA (prin Congres) au semnalat anterior creșterea forțelor navale ale Chinei. Limitări: B-52 nu este invizibil, iar distanța rămâne critică Focus notează și constrângerile: B-52 nu este un avion „stealth” (cu semnătură radar redusă), ceea ce înseamnă că ar trebui să opereze la distanță suficientă față de apărarea antiaeriană chineză și ar putea depinde de sprijinul altor aeronave și sisteme. În plus, chiar și cu LRASM, distanța față de țintă este limitată de raza rachetei. LRASM are, potrivit Naval News, o rază de acțiune de peste 320 km și include capabilități precum atacul asupra navelor în mișcare, căutare autonomă a țintei într-o zonă definită, dificultate sporită de detectare de către adversar și utilizare fără dependență completă de GPS. Racheta folosește senzori proprii și ghidaj în infraroșu în faza finală, astfel încât ținta nu trebuie fixată înainte de lansare cu coordonate perfect precise. Context: LRASM există deja pe alte platforme, B-52 ar fi „încă o opțiune” Racheta a fost integrată deja pe alte aeronave: B-1B Lancer o poate utiliza, iar în iunie 2026 US Air Force a confirmat pentru prima dată folosirea LRASM de către un B-2A Spirit în Pacific. Integrarea pe B-52 ar adăuga, în această arhitectură, o platformă capabilă să lanseze salve mari de rachete antinavă, însă eficiența ei într-un conflict de intensitate ridicată depinde de modul în care va fi gestionată vulnerabilitatea bombardierului și de sprijinul din rețea (aeronave și sisteme de protecție/descoperire). [...]
Un incident naval cu opt dispăruți, la limita apelor teritoriale românești, amplifică riscul operațional în nordul Mării Negre , pe fondul unor noi alerte cu drone în proximitatea Sulinei, potrivit Biziday . Nava comercială Wine Trader, un transportor de produse chimice sub pavilion San Marino, a transmis joi dimineață o alertă de urgență după izbucnirea unui incendiu la nivelul castelului navei, la ora 7. Conform Agenției de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM) , la bord se aflau 12 persoane, iar opt sunt dispărute. Intervenție în desfășurare, dar condițiile meteo limitează salvarea Ministerul Afacerilor Interne a mobilizat forțe și mijloace pentru gestionarea incidentului din largul Mării Negre. Au fost ridicate două elicoptere Black Hawk ale Inspectoratului General de Aviație (unul cu echipă medicală, al doilea plecat de la București pentru suplimentarea capacității), ambele dotate cu sisteme de salvare prin troliere. Pe mare, autoritățile au alocat două ambarcațiuni: nava „Fifi”, plecată din portul Mangalia către nava afectată, cu personal medical la bord (un medic, doi paramedici și un asistent medical); o șalupă multirol a ISU Tulcea, plecată din portul Tulcea către portul Sulina, cu trei paramedici și patru membri ai echipajului. În zonă, o navă a Poliției de Frontieră monitorizează situația și sprijină operațiunea. La momentul informării, salvarea persoanelor nu se putea realiza în condiții de siguranță din cauza valurilor foarte mari, iar prioritatea era recuperarea în siguranță a celor patru membri ai echipajului aflați încă la bord. Context: alerte cu drone și un incident similar raportat cu o seară înainte În cursul nopții, au fost detectate roiuri de drone rusești în zona Insulei Șerpilor. Ministerul Apărării Naționale a informat că o dronă a fost detectată la ora 1:34 la sud-est de Sulina și a evoluat timp de un minut în spațiul aerian național, după care a dispărut de pe radare; de la Kogălniceanu au decolat aeronave F-18 spaniole. Ulterior, un alt roi de drone a fost detectat lângă Insula Șerpilor, a fost transmis un mesaj Ro-Alert în nordul județului Tulcea, iar de la Borcea au decolat două aeronave F-16 românești. Armata a precizat că niciuna dintre dronele din acest al doilea grup nu a pătruns în spațiul aerian național, iar alerta aeriană a încetat la 05:46. Separat, cu o seară înainte, o altă navă aflată la ancoră în apropiere de Sulina ar fi fost lovită, iar un petrolier fără încărcătură, ancorat în rada portului Sulina, la circa 16 km de țărm (în apele teritoriale românești), a raportat că ar fi fost lovit de o dronă. [...]
