Știri
Știri din categoria Externe
Condiționarea armistițiului de oprirea „asasinatelor” ridică riscul de reluare rapidă a luptelor, după ce Hezbollah a transmis că va respecta înțelegerea anunțată de președintele SUA doar dacă Israelul încetează complet atacurile asupra militanților, potrivit HotNews.
Un deputat de frunte al Hezbollah, Ibrahim al-Moussawi, a declarat pentru AFP că gruparea șiită libaneză va respecta „cu prudență” armistițiul cu Israelul, cu condiția ca acesta să însemne „o încetare completă a ostilităților” și ca Israelul să nu-l folosească „pentru a comite asasinate”.
Pentru CNN, Moussawi a reiterat că Hezbollah se va angaja să respecte armistițiul „atâta timp cât” Israelul își încetează „agresiunea” și nu îl încalcă. Tot el a spus că armistițiul ar trebui să includă „toate teritoriile libaneze”, să restricționeze mișcările trupelor israeliene și să fie un punct de plecare pentru retragerea israeliană din teritoriile libaneze.
Donald Trump a anunțat pe Truth Social că un armistițiu de 10 zile între Israel și Liban va intra în vigoare joi seară, menționând că a avut „discuții excelente” cu premierul israelian Benjamin Netanyahu și cu președintele libanez Joseph Aoun. În postare, Trump a indicat ora 05:00 P.M. Est (miezul nopții, ora României), fără să precizeze inițial ziua; Reuters notează că un oficial american a confirmat ulterior că este vorba despre joi.
Trump a mai spus că le-a cerut vicepreședintelui JD Vance, secretarului de stat Marco Rubio și șefului armatei americane, Dan Caine, să lucreze cu cele două țări pentru „o pace de durată” și a anunțat intenția de a-i invita pe Netanyahu și Aoun la Casa Albă pentru „discuții substanțiale”.
Moussawi a mulțumit Iranului pentru presiunea „în favoarea Libanului” și a susținut că armistițiul nu ar fi avut loc dacă Iranul nu l-ar fi considerat echivalent cu „închiderea Strâmtorii Ormuz”.
În același timp, Iranul a cerut ca Israelul să înceteze atacurile asupra Libanului ca o condiție prealabilă pentru un acord de încetare a războiului cu Statele Unite, ceea ce a provocat reacția guvernului libanez, care a acuzat Iranul că îi încalcă suveranitatea și negociază „în numele său”. Guvernul libanez s-a angajat să dezarmeze Hezbollah și a purtat marți discuții la nivel înalt cu oficiali israelieni, insistând însă asupra unui armistițiu ca precondiție pentru continuarea negocierilor de pace.
Hezbollah a afirmat anterior că se opune discuțiilor dintre Liban și Israel; Moussawi a spus pentru CNN că gruparea respinge „orice negocieri directe între cele două părți”.
Recomandate
Donald Trump spune că SUA ar putea ajunge „în curând” la un acord cu Iranul, iar miza imediată ar fi redeschiderea Strâmtorii Hormuz , un punct-cheie pentru transportul maritim, potrivit G4Media . Președintele american a avertizat însă că, dacă discuțiile eșuează, opțiunea unei noi acțiuni militare „rămâne pe masă”. Într-un interviu la FoxNews, Trump a afirmat că Teheranul ar fi acceptat să nu dezvolte sau să achiziționeze arme nucleare, prezentând acest punct drept „singura garanție” de care are nevoie pentru o înțelegere. „Aș prefera o înțelegere ca să putem deschide Strâmtoarea Hormuz imediat după semnare. Singura garanție de care am nevoie este că (Iranul, n.red) nu va avea arme nucleare. Au fost de acord cu asta.” Trump a descris negocierile ca fiind dificile și de durată, susținând că nu se grăbește, dar a reluat ideea că alternativa ar putea fi escaladarea. „Încet încet, încet, obținem ceea ce ne dorim, negociatorii sunt foarte duri și durează mult timp, dar nu mă grăbesc. Altfel ne vom întoarce și vom termina lucrurile militar.” Ce se știe despre stadiul discuțiilor În același context, Trump a spus că preferă o soluție diplomatică și că speră să evite o escaladare militară, dar a adăugat: „Practic, le-am învins armata”, fără alte detalii în materialul citat. Separat, publicația americană Axios a relatat anterior (citând un oficial de rang înalt din administrația Trump și o sursă familiarizată cu situația) că președintele SUA ar fi cerut mai multe modificări la acordul negociat de emisarii americani și omologii iranieni. Potrivit aceleiași relatări, Trump ar fi insistat și asupra schimbării unor formulări legate de deschiderea Strâmtorii Hormuz pentru transportul maritim. De ce contează O eventuală înțelegere care ar permite „deschiderea” Strâmtorii Hormuz ar reduce riscurile pentru transportul maritim într-un coridor strategic, însă declarațiile lui Trump indică și un scenariu de volatilitate ridicată: negocieri prelungite, cu amenințarea explicită a unei opțiuni militare dacă discuțiile se blochează. Materialul nu oferă un calendar sau detalii tehnice ale acordului, astfel că rămâne neclar cât de aproape sunt părțile de o formă finală. [...]
Iranul condiționează orice acord cu SUA de garanții explicite privind „drepturile” și interesele sale naționale , ceea ce ridică noi obstacole într-un proces diplomatic cu miză directă pentru stabilitatea regională și pentru securitatea rutelor energetice, potrivit Euronews . Mohammad Bagher Ghalibaf , prezentat drept principalul negociator iranian în discuțiile cu Washingtonul, a transmis într-un mesaj video difuzat de televiziunea de stat că Teheranul privește cu scepticism propunerile administrației americane și nu va face concesii fără „garanții clare”. „Nu avem încredere nici în cuvintele inamicului, nici în promisiunile sale. Nu vom aproba niciun acord până când nu vom fi siguri că drepturile poporului iranian sunt respectate”, a transmis Ghalibaf. Presiune pe negocieri, cu implicații pentru Strâmtoarea Ormuz Declarațiile vin în contextul în care Iranul și SUA continuă schimbul de propuneri pentru un posibil acord menit să pună capăt conflictului și să reducă tensiunile bilaterale. Euronews notează că, potrivit informațiilor publicate de The New York Times și Axios, președintele american Donald Trump ar fi înaintat recent o nouă variantă de acord, considerată de oficialii iranieni mai restrictivă decât propunerile anterioare. În paralel, Trump a reiterat vineri două cerințe majore: Iranul să renunțe definitiv la orice posibilitate de a dezvolta arme nucleare; redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz pentru traficul maritim internațional și eliminarea restricțiilor impuse de Teheran în zonă. Reacția Teheranului și perspectiva unui acord „rapid” Ca răspuns, Mohsen Rezaie, consilier al liderului suprem Mojtaba Khamenei, l-a acuzat pe Trump că subminează procesul diplomatic și a susținut că Teheranul se aștepta la o înăsprire a poziției Washingtonului. Schimbul de replici indică faptul că, în pofida contactelor diplomatice din ultimele săptămâni, diferențele rămân semnificative, iar un acord într-un termen scurt este, deocamdată, incert. [...]
Donald Trump cere întărirea clauzelor despre uraniul îmbogățit înainte de semnarea unui proiect de încetare a focului cu Iranul , ceea ce poate întârzia finalizarea unui Memorandum of Understanding (MoU) și menține incertitudinea asupra unor puncte sensibile, inclusiv accesul la material și redeschiderea Strâmtorii Hormuz , potrivit The Jerusalem Post , care citează o relatare Axios bazată pe surse din administrația americană. Într-o ședință în Situation Room, vineri, Trump ar fi cerut „mai multe amendamente” la proiectul de acord, deși își dorește ca documentul să fie semnat „cât mai curând posibil”. Doi oficiali americani au spus pentru Axios că președintele vrea să „întărească” anumite puncte înainte de semnare, „în special” cele legate de uraniul îmbogățit al Iranului. Un oficial din administrație a descris miza modificărilor ca fiind una de detaliu operațional: „mai multe specificații despre cum obțin SUA materialul și calendarul”. Același oficial a indicat că un acord este așteptat, dar nu a fixat un termen ferm, sugerând o fereastră variabilă: „ar putea fi o săptămână”, „mai puțin” sau „mai mult”, cu speranța „la începutul săptămânii” pentru un rezultat. Hormuz și fondurile înghețate, alte puncte de fricțiune O a doua sursă citată de Axios a spus că Trump urmărește și modificarea formulărilor privind redeschiderea Strâmtorii Hormuz, un coridor maritim critic. În același timp, The Jerusalem Post notează că The New York Times a relatat sâmbătă că Trump ar fi fost „îngrijorat” și de părți ale potențialului acord care ar include deblocarea unor fonduri pentru iranieni. În plan practic, discuțiile pot fi încetinite și de ritmul de comunicare cu partea iraniană: oficialul american citat a spus că i s-a transmis lui Trump că va dura câteva zile până va primi răspunsul Iranului, pe motiv că „sunt literalmente în peșteri și nu folosesc e-mail”. Ce se știe despre proiectul de MoU și pașii următori Potrivit unei relatări Axios de joi, MoU-ul propus ar urma să fie valabil 60 de zile și să declanșeze negocieri către un acord final privind programul nuclear al Iranului. Publicația mai scrie că ar exista o înțelegere la nivel tehnic între ministrul iranian de externe Abbas Araghchi, președintele Parlamentului iranian Mohammad-Bagher Ghalibaf, emisarul SUA Steve Witkoff și echipa sa, însă aprobarea politică finală nu ar fi încă obținută de la Trump și de la liderul suprem Mojtaba Khamenei. Separat, o sursă apropiată echipei de negociere a declarat pentru agenția semi-oficială iraniană Tasnim că, dacă textul unui acord va fi finalizat, acesta va fi transmis mediatorilor pakistanezi și apoi anunțat. [...]
Afirmația lui Trump privind un angajament nuclear al Iranului ridică miza negocierilor și a riscului de escaladare , într-un context în care războiul și blocajele maritime deja apasă pe economia globală prin scumpirea petrolului, potrivit news.ro . Într-un interviu difuzat sâmbătă de Fox News, Donald Trump a spus că a primit asigurări din partea Teheranului că nu va obține arme nucleare „nici prin fabricare, nici prin achiziționare”. Declarația vine în timp ce Washington și Teheran negociază un memorandum de înțelegere pentru a pune capăt războiului declanșat pe 28 februarie, după ofensiva israeliano-americană împotriva Iranului. „Singura garanţie de care am nevoie este că nu vor exista arme nucleare. Au fost de acord cu asta, iar asta a fost foarte interesant”, a declarat Trump. Negocieri cu text revizuit și cereri mai dure În ultimele zile, cele două părți păreau să se apropie de un acord, însă The New York Times a relatat că Trump și-a înăsprit propunerea și a trimis o versiune revizuită către Teheran. Publicația americană nu a detaliat modificările. Potrivit Axios, președintele SUA ar urmări o poziție mai fermă a Washingtonului pe mai multe teme pe care le consideră importante, inclusiv soarta materialelor nucleare iraniene. Trump a mai spus că „nu se grăbește” și că negocierile ar avansa „încet, dar sigur”, avertizând că, dacă SUA nu obțin ceea ce își doresc, „lucrurile vor evolua diferit”. Presiune militară și tensiuni pe rutele energetice Pe fondul discuțiilor, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat că Statele Unite sunt „mai mult decât capabile” să intre în război împotriva Iranului dacă negocierile eșuează. În paralel, conflictul are o dimensiune economică și operațională majoră prin perturbarea fluxurilor de energie. Un punct central de dispută rămâne Strâmtoarea Ormuz, rută strategică pentru comerțul global cu hidrocarburi, pe care Iranul ar fi „sigilat-o practic” de la începutul războiului, în timp ce SUA au impus o blocadă porturilor iraniene. Washingtonul și-a exprimat opoziția față de menținerea controlului iranian asupra acestei treceri maritime. Centcom a anunțat că a oprit o navă de marfă sub pavilion gambian care încerca să ajungă într-un port iranian, lovind camera motoarelor cu o rachetă. Separat, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a susținut că a doborât o dronă americană MQ1 care s-ar fi pregătit să intre în apele teritoriale iraniene; armata americană nu a răspuns inițial. Miza economică: petrol, active înghețate și termene Războiul „a curmat mii de vieți” și „zguduie economia globală” prin creșterea prețurilor petrolului, notează news.ro. În negocieri, Teheranul cere și eliberarea a miliarde de dolari din active iraniene înghețate de SUA. Televiziunea de stat iraniană a susținut sâmbătă, citând o transcriere neoficială, că memorandumul discutat ar prevedea eliberarea a 12 miliarde de dolari în termen de 60 de zile (informație prezentată ca relatare a televiziunii iraniene, fără confirmare independentă în textul citat). Iranul cere, de asemenea, încetarea luptelor din Liban, unde Hezbollah și Israelul se confruntă din 2 martie, în pofida unui armistițiu anunțat ca fiind în vigoare din 17 aprilie, dar nerespectat. Duminică, armata israeliană a anunțat pe X extinderea operațiunii terestre în alte zone după traversarea râului Litani. În lipsa unor detalii publice despre textul revizuit și despre garanțiile invocate de Trump, rămâne neclar cât din „angajamentul” descris este formalizat în documente și ce mecanisme de verificare ar urma să fie acceptate de părți. [...]
Președintele iranian Masoud Pezeshkian ar fi înaintat o demisie care poate amplifica blocajul decizional de la vârful puterii din Iran, într-un moment în care instituțiile militare și de securitate sunt acuzate că au preluat controlul asupra unor zone-cheie ale guvernării, potrivit G4Media . Informația este atribuită unei surse citate de Iran International și nu a fost confirmată oficial. Conform aceleiași relatări, Pezeshkian ar fi transmis Biroului Liderului Suprem o scrisoare oficială de demisie, în care ar fi susținut că președintele și guvernul au fost „excluși” din procesele decizionale majore ale țării. În acest context, el ar fi indicat că vidul de putere ar fi permis facțiunilor radicale din cadrul Gărzii Revoluționare Islamice (IRGC) să preia controlul asupra „afacerilor țării”. În scrisoare, Pezeshkian ar fi argumentat că, în aceste condiții, nu mai poate conduce guvernul și nu își mai poate îndeplini responsabilitățile legale, motiv pentru care ar fi cerut o demisie imediată. Ce urmează și de ce contează Nu este clar dacă Mojtaba Khamenei va accepta demisia, însă conținutul scrisorii ar indica „o ruptură profundă și fără precedent” la nivelul conducerii, potrivit sursei citate. Episodul ar veni după luni de tensiuni între guvern și instituțiile militare și de securitate ale Republicii Islamice. Iran International a relatat anterior că IRGC ar fi restricționat treptat o parte din puterile prezidențiale și ar fi preluat efectiv controlul asupra unor componente importante ale guvernului. În lipsa unei confirmări oficiale, rămâne de urmărit dacă demisia va fi acceptată și ce mecanism politic va fi activat pentru gestionarea unei eventuale tranziții la vârful executivului. [...]
Extinderea operațiunilor Israelului în sudul Libanului, până la traversarea fluviului Litani, ridică miza militară și riscul de escaladare pe frontiera de nord , după ce armata israeliană a preluat controlul asupra fortăreței medievale Beaufort, potrivit Știrile Pro TV , care citează o relatare AFP. Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz , a transmis pe Telegram că, „sub conducerea premierului (Benjamin) Netanyahu” și a sa, armata „și-a extins operațiunile în Liban, a traversat fluviul Litani și a cucerit creasta Beaufort”, descrisă drept unul dintre cele mai importante puncte strategice pentru apărarea localităților din Galileea (nordul Israelului) și pentru securitatea militarilor israelieni. De ce contează: un punct strategic și un semnal politic Beaufort este o fortăreață medievală construită în secolul al XIII-lea, care domină sudul Libanului. În trecut, forțele israeliene au folosit-o ca bază în timpul ocupației sudului Libanului, care a durat 20 de ani și s-a încheiat în 2000. Katz a legat momentul de o încărcătură simbolică, afirmând că, la 44 de ani de la „Bătălia de la Beaufort” și în ziua de comemorare a militarilor căzuți în Primul Război din Liban (1982), militarii israelieni „au revenit pe vârful Beaufort și au ridicat din nou pe el steagul Israelului”. Ce se vede în teren: imagini și confirmări publice Un purtător de cuvânt al armatei israeliene, Avichay Adraee, a publicat pe X o fotografie cu militari israelieni mărșăluind la fortăreață. În material sunt incluse și postări video distribuite pe rețele sociale: una publicată de LBCI Lebanon English, prezentată ca transmisie „live” de la Beaufort, și o alta publicată de The Cradle, care arată un localnic din sudul Libanului îndepărtând un steag israelian după ce ar fi fost arborat de forțele israeliene. [...]
