Știri
Știri din categoria Externe
Focurile trase lângă Casa Albă au declanșat o anchetă și un scurt blocaj de securitate, într-un nou episod care pune presiune pe dispozitivul de protecție al președintelui SUA, după incidentele recente din jurul lui Donald Trump, relatează Al Jazeera.
Serviciul Secret american a anunțat că a ripostat după ce un bărbat înarmat a deschis focul în apropierea Casei Albe, fiind rănit și transportat la spital. Incidentul a avut loc luni, în Washington, și a dus pentru scurt timp la instituirea unui „lockdown” (blocaj temporar al accesului și circulației în zonă).
Potrivit directorului adjunct al Serviciului Secret, Matthew Quinn, agenți în civil au identificat un „individ suspect” despre care credeau că are o armă. Acesta a fost urmărit pentru scurt timp, iar agenții au cerut întăriri. Când au ajuns ofițerii în uniformă, suspectul ar fi încercat să fugă și a deschis focul, moment în care agenții au tras înapoi, rănindu-l. O armă a fost recuperată de la suspect.
În schimbul de focuri a fost rănit și un copil, însă leziunile nu i-au pus viața în pericol. Nu este clar cine a tras asupra minorului, dar Quinn a spus că anchetatorii cred că acesta a fost lovit de suspect.
Quinn a declarat că Serviciul Secret va stabili dacă bărbatul înarmat îl viza pe președintele Donald Trump. În același timp, instituția a precizat că nu există dovezi că suspectul ar fi intenționat să vizeze coloana vicepreședintelui JD Vance, care trecuse prin zonă cu puțin timp înainte.
Ancheta este derulată de Departamentul de Poliție Metropolitană din Washington DC.
Episodul vine după o presupusă tentativă de asasinat asupra lui Trump, luna trecută, la cina corespondenților de la Casa Albă. Pe 25 aprilie, Trump și Prima Doamnă, Melania Trump, au fost evacuați de la eveniment după ce un bărbat ar fi încercat să-l asasineze pe președinte; cazul este considerat a treia tentativă de asasinat împotriva lui Trump din 2024.
În acel dosar, suspectul Cole Tomas Allen, 31 de ani, este în custodie și a fost acuzat de tentativă de omor asupra lui Trump, folosirea unei arme de foc în timpul unei infracțiuni violente și transport ilegal de arme și muniție între state. Ancheta mai susține că Allen ar fi împușcat un agent al Serviciului Secret, care purta vestă antiglonț; suspectul nu a introdus încă o pledoarie, potrivit informațiilor citate.
Recomandate
SUA pregătesc restricții de vize pentru China dacă Beijingul nu acceptă mai mulți cetățeni chinezi deportați din Statele Unite, potrivit Mediafax , care citează declarațiile unui oficial de rang înalt al administrației Trump pentru Reuters. Miza este una de reglementare și control la frontieră: Washingtonul susține că China și-a încetinit eforturile de repatriere a cetățenilor aflați ilegal în SUA, iar în lipsa unei schimbări de poziție ar urma să fie înăsprite condițiile de intrare pentru cetățenii chinezi. Ce măsuri ia în calcul Washingtonul Oficialul american a indicat, sub protecția anonimatului, că SUA ar putea recurge la un pachet de măsuri legate de vize și intrarea în țară, inclusiv: creșterea garanțiilor în numerar care însoțesc cererile de viză; refuzarea unui număr mai mare de vize; blocarea mai multor intrări la frontieră. În același timp, amenințarea apare cu câteva zile înaintea vizitei planificate a președintelui Donald Trump la Beijing, în perioada 14–15 mai, unde subiectul deportărilor ar urma să fie ridicat în discuțiile cu Xi Jinping . Context: cooperarea Chinei la deportări, în scădere Potrivit oficialului citat de Reuters, China a acceptat aproximativ 3.000 de deportați la începutul anului 2025, dar și-ar fi redus cooperarea în ultimele șase luni. În trecut, Beijingul a rezistat ani la rând cererilor SUA de a primi înapoi zeci de mii de cetățeni care au depășit perioada legală de ședere sau au intrat ilegal în Statele Unite. Oficialul american a afirmat că „China refuză să coopereze pe deplin cu Statele Unite pentru a-și relua cetățenii” și a calificat situația drept o încălcare a obligațiilor și responsabilităților internaționale. Ambasada Chinei din Washington nu a răspuns unei solicitări de comentarii, conform materialului. Anterior, Beijingul a spus că se opune migrației ilegale și a numit-o o „problemă internațională care necesită cooperare între țări”. Dimensiunea problemei, potrivit datelor citate Oficialul american a declarat că în SUA ar exista peste 100.000 de cetățeni chinezi fără acte. Dintre aceștia, peste 30.000 ar avea ordine finale de expulzare, iar autoritățile ar fi reținut peste 1.500 în așteptarea deportării; majoritatea din această ultimă categorie ar fi comis și alte infracțiuni, potrivit aceleiași surse. Separat, Institutul pentru Politici Migratorii (MPI) a estimat că, la mijlocul anului 2022, până la 239.000 de imigranți chinezi nu erau autorizați să fie în țară. Oficiali americani au mai spus pentru Reuters că, uneori, China ar încerca să lege cererile Washingtonului privind deportările de solicitările Beijingului de a extrăda fugari economici sau politici aflați în SUA. [...]
Iranul avertizează că o intervenție militară în Strâmtoarea Ormuz riscă să blocheze o soluție politică , în condițiile în care Washingtonul a mobilizat mijloace navale și aeriene pentru a facilita trecerea navelor, potrivit Agerpres . Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi , a criticat pe platforma X inițiativa președintelui american Donald Trump de a pune capăt blocadei printr-o operațiune denumită „Project Freedom” („Proiectul Libertate”), susținând că „evenimentele din Ormuz arată cu claritate că nu există o soluție militară la o criză politică”. În același mesaj, Araghchi a numit operațiunea „Proiectul Impas”. Pe fond, Teheranul are, la rândul său, interesul ca exporturile de petrol să continue prin Strâmtoarea Ormuz, însă disputa rămâne legată de navele cărora ar trebui să li se permită tranzitul și de cine ar trebui să controleze această rută maritimă. Escaladare militară și versiuni contradictorii despre incidentele din strâmtoare Tensiunile au crescut după ce Trump a anunțat mobilizarea a sute de aeronave, distrugătoare și drone pentru a facilita trecerea navelor blocate, amintește EFE, citată de Agerpres. Potrivit SUA, operațiunea a permis trecerea a două nave comerciale sub pavilion american fără avarii ale navelor militare americane. Iranul susține însă că armata sa a deschis focul asupra acestor nave și că două rachete au lovit una dintre ele, afirmație pe care partea americană o contestă, conform aceleiași relatări. Fujairah: incendiu după un atac cu drone lansat din Iran, reacție a EAU Tot luni, un atac cu drone lansat din Iran a provocat „un incendiu de amploare” în Zona Industrială Petrolieră a emiratului Fujairah, în estul Emiratelor Arabe Unite, după ce Ministerul Apărării din Emirate a anunțat că a interceptat rachete și vehicule aeriene fără pilot. Emiratele Arabe Unite au transmis că își rezervă „dreptul deplin și legitim de a răspunde” la aceste atacuri. Ce urmează Araghchi a afirmat că discuțiile „progresează” datorită „efortului generos al Pakistanului” și a cerut SUA să fie „precaute” pentru a nu fi „trase înapoi în mlaștină de răuvoitori”, menționând și Emiratele Arabe Unite în același context. Din informațiile disponibile în material, nu sunt oferite detalii despre calendarul sau formatul acestor discuții. [...]
Creșterea de 12,3% a PIB-ului Irlandei în 2025 a fost împinsă de un vârf artificial al exporturilor către SUA, iar primele date din 2026 indică deja reversul , cu o contracție trimestrială de 2,0%, potrivit unei analize publicate de Antena 3 . Motorul episodului: multinaționalele, în special din industria farmaceutică, care au accelerat livrările înaintea tarifelor anunțate de Donald Trump . În 2025, Irlanda a raportat o creștere economică ieșită din tiparele unei economii dezvoltate, într-un context european mai degrabă de încetinire. Totuși, Oficiul Central de Statistică din Irlanda a publicat o estimare preliminară pentru primul trimestru din 2026 care arată că PIB-ul a scăzut cu 2,0% față de trimestrul anterior, pe fondul „scăderii activității în sectorul industrial dominat de multinaționale”. Exporturile către SUA au concentrat „boom-ul” într-un singur trimestru Datele oficiale indică o creștere a exporturilor de bunuri cu 36,6 miliarde de euro în 2025, până la un record de 260,3 miliarde de euro. Aproape jumătate din exporturi au mers către SUA: 111,7 miliarde de euro, în creștere cu 52%. Elementul-cheie este calendarul: exporturile către SUA au urcat de la 12,3 miliarde de euro în ianuarie și 12,9 miliarde în februarie la 25,4 miliarde de euro în martie, într-o singură lună, înainte de intrarea în vigoare a tarifelor. În plus, nouă dintre cele mai mari zece companii farmaceutice americane au operațiuni în Irlanda, iar accelerarea livrărilor a venit în principal dintr-o singură categorie de produse: hormoni polipeptidici (folosiți în tratamente pentru diabet și slăbit). Antena 3 notează că 95% din creșterea exporturilor din 2025 a provenit din această categorie, în timp ce restul exporturilor au stagnat sau au scăzut ușor. De ce PIB-ul „umflat” nu spune toată povestea Irlanda este un caz cunoscut pentru distorsiuni statistice generate de multinaționale, fenomen numit în trecut de economistul Paul Krugman „economia leprechaunilor”, după revizuirea PIB-ului pe 2015 la 26,3%, pe fondul relocării unor active de proprietate intelectuală. În prezent, mecanismul diferă ca detaliu, dar nu ca efect: activități și active (proprietate intelectuală, leasing de aeronave sau producție realizată în alte țări) pot fi contabilizate ca activitate economică irlandeză, chiar dacă valoarea creată local este mai redusă. Din acest motiv, autoritățile folosesc și indicatori alternativi, precum cererea internă modificată (Modified Domestic Demand – MDD), care încearcă să elimine efectele multinaționalelor. Diferența din 2025 este relevantă: PIB +12,3%, dar MDD +4,9%. Taxele pe profit: venituri mari, dar concentrate Și încasările din impozitul pe profit arată dependența de un număr mic de companii: între 2013 și 2018, Irlanda încasa în medie 1,2 miliarde de euro anual, iar în perioada 2019–2024 media a urcat la 8,7 miliarde de euro pe an. Dacă aceste venituri „excepționale” sunt scoase din calcul, creșterea economică reală ar fi mai modestă, de aproximativ 3,6% pe an (nu 4,8%), iar peste jumătate din aceste taxe ar proveni de la doar zece companii. 2026: încetinire, presiune din energie și risc operațional pe transport Pentru 2026, Ministerul de Finanțe estimează o creștere de 3,1%, iar MDD ar urma să avanseze cu 2,1%. În același timp, inflația este estimată la 3,3%, pe fondul scumpirii energiei: prețul petrolului ar fi fost revizuit în creștere cu 30%, iar cel al gazelor naturale cu aproape 60%, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. Publicația mai arată că riscul unei recesiuni este considerat limitat, însă un factor sensibil rămâne disponibilitatea combustibilului pentru avioane: dacă zborurile ar fi afectate semnificativ, creșterea economică ar avea de suferit. Guvernul a redus accizele la carburanți, măsură care a temperat impactul asupra inflației. În esență, „miracolul” de 12,3% din 2025 arată cât de repede pot fi împinse în sus statisticile unei economii mici și foarte expuse multinaționalelor, dar și cât de abrupt poate veni corecția când impulsul (în acest caz, exporturile accelerate înainte de tarife) dispare. [...]
Întâlnirea Lula–Trump de la Washington poate recalibra relația comercială SUA–Brazilia , după ce vizita convenită anterior a fost amânată, potrivit Reuters . Președintele Braziliei, Luiz Inacio Lula da Silva , urmează să călătorească în Statele Unite „în zilele următoare” pentru a se întâlni cu președintele american Donald Trump , au declarat pentru Reuters două surse din guvernul brazilian. Una dintre surse a precizat că Lula ar pleca miercuri și s-ar întâlni cu Trump joi. Casa Albă nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu. De ce contează: semnal politic cu potențial efect economic Miza imediată este reluarea la nivel înalt a dialogului bilateral, într-un moment în care o întâlnire planificată pentru martie nu a mai avut loc, deși cei doi lideri conveniseră vizita în timpul unui apel telefonic de la începutul anului. Pentru companii și investitori, o întâlnire la Washington este, în primul rând, un indicator că cele două administrații încearcă să stabilizeze agenda comună, cu potențiale consecințe asupra relațiilor comerciale și a climatului de cooperare. Ce se știe despre calendar și cum a apărut informația Planurile au fost relatate mai devreme în cursul zilei de publicația braziliană O Globo, iar Reuters a confirmat ulterior informația pe baza celor două surse guvernamentale braziliene. În acest stadiu, detaliile rămân limitate la calendarul deplasării și la faptul că întâlnirea ar urma să aibă loc la Washington. [...]
Donald Trump a amenințat că Iranul va fi „șters de pe fața Pământului” dacă vase americane sunt atacate în Strâmtoarea Hormuz , pe fondul escaladării tensiunilor maritime și al menținerii unei blocade americane asupra Iranului, potrivit The Jerusalem Post . Declarația a fost făcută într-un interviu la FOX News, în care Trump a susținut că SUA au „mai multe arme și muniție” și „cel mai bun echipament”, invocând inclusiv rețeaua de baze americane din lume și capacitatea de a folosi rapid resursele militare „dacă va fi nevoie”. Contextul operațional: atacuri și interceptări în regiune Comentariile lui Trump au venit la scurt timp după ce mai multe rachete ar fi fost lansate din Iran către Emiratele Arabe Unite. În același interval, șeful Comandamentului Central al SUA (CENTCOM) , amiralul Brad Cooper, a declarat că SUA au distrus șase ambarcațiuni mici iraniene și au interceptat rachete de croazieră și drone lansate de Teheran. Cooper a spus că a „sfătuit ferm” forțele iraniene să stea departe de activele militare americane în timpul operațiunii și a adăugat că blocada SUA asupra Iranului — care împiedică navele să ajungă în Iran sau să plece din apele/teritoriul iranian — rămâne în vigoare și „depășește așteptările”. Incidentul cu nava sud-coreeană și presiunea pentru coaliție Tot luni, o navă sud-coreeană care naviga în apropierea Strâmtorii Hormuz a fost atacată, potrivit publicației sud-coreene Chosun Daily, care citează un oficial guvernamental. Trump a confirmat în interviu că a existat un atac, dar a insistat că nu au fost raportate alte pagube în strâmtoare. În același context, Trump a spus că Coreea de Sud ar trebui să se alăture eforturilor SUA de protejare a traficului maritim în apropierea Iranului și a indicat că secretarul Apărării, Pete Hegseth, va susține marți o conferință de presă împreună cu șeful Statului Major Interarme, Dan Caine. Dispută pe informații: Iranul revendică lovirea unei nave americane, SUA neagă Agenția Fars News, afiliată Gardienilor Revoluției (IRGC), a susținut că două rachete ar fi lovit o fregată americană în apropierea portului Jask, la intrarea sudică în strâmtoare, forțând-o să se întoarcă. Un oficial american a declarat ulterior pentru The Jerusalem Post că afirmația IRGC este falsă, iar CENTCOM a precizat că două nave sub pavilion american au tranzitat cu succes Strâmtoarea Hormuz luni — lucru negat de IRGC. Publicația notează că, în ultimele luni, Iranul a revendicat în mod repetat lovirea unor nave militare americane din regiune, inclusiv portavionul USS Abraham Lincoln, la începutul lunii martie. [...]
Extinderea loviturilor ucrainene la peste 2.000 km în interiorul Rusiei ridică riscurile operaționale pentru infrastructura energetică și industria de apărare , după ce în noaptea de 4 spre 5 mai a fost semnalată, în premieră de la începutul războiului pe scară largă, o alertă de rachete în Regiunea Autonomă Hantî-Mansi, potrivit Digi24 . Șeful regiunii, Ruslan Kuharuk , a transmis pe Telegram că „serviciile și instituțiile responsabile” au fost puse în stare de alertă maximă și a cerut populației să rămână în locuințe sau să caute adăpost. După aproximativ 40 de minute, el a anunțat ridicarea alertei, fără să comunice consecințele atacului. Digi24 notează că regiunea se află la circa 2.000 km de granița cu Ucraina. În aceeași noapte, pericolul de rachete a fost anunțat și în alte 16 regiuni, iar autoritățile au introdus restricții de zbor în mai multe aeroporturi, inclusiv din Sankt Petersburg, Kazan, Nijni Novgorod, Samara sau Saratov. Ținte industriale și efecte imediate: incendii și restricții de zbor În Cheboksary (capitala republicii Ciuvașia) a fost lovită fabrica „VNIIR-Progress ”, descrisă ca producând pentru armata rusă antene „Cometa”, destinate protecției dronelor împotriva mijloacelor ucrainene de luptă radio-electronică (LRE). Separat, în regiunea Leningrad, după un atac cu drone, a luat foc rafinăria „Kirishinefteorgsintez” (KINEF), una dintre cele mai mari din Rusia, conform informațiilor prezentate. Ministerul Apărării al Federației Ruse a raportat că 289 de drone ucrainene au fost doborâte deasupra a 19 regiuni și a apelor Mării Azov, fără a menționa rachete interceptate. Context: creșterea razei de acțiune și „Flamingo” Digi24 amintește că, la finalul lunii aprilie, au fost consemnate atacuri cu drone la distanțe de peste 1.500 km (Orenburg) și, pentru prima dată, la rafinăria din Perm, aflată la 2.000 km de graniță; în ambele cazuri au fost raportate incendii puternice. Totodată, Ucraina a anunțat anul trecut dezvoltarea unei rachete cu rază lungă de acțiune, „Flamingo”, capabilă să lovească la o distanță de până la 3.000 km, ceea ce ar extinde semnificativ aria de risc pentru obiective din partea europeană a Rusiei și din Ural. În material nu sunt prezentate detalii independente care să confirme utilizarea efectivă a acestei rachete în incidentul din noaptea de 4 spre 5 mai. [...]
