Știri
Știri din categoria Politică
Căderea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură deschide o perioadă de interimat cu puteri limitate, cu efect direct asupra capacității Executivului de a lua decizii economice și administrative majore, potrivit Mediafax. Moțiunea a fost adoptată cu 281 de voturi „pentru”, 4 „contra” și 3 voturi anulate, peste pragul de 233 necesar pentru demiterea Cabinetului.
În urma votului, Guvernul Ilie Bolojan rămâne în funcție doar ca interimar până la formarea unui nou Cabinet. Constituția prevede că un guvern demis poate îndeplini doar actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de către noul executiv.
Interimatul reduce marja de acțiune a Guvernului în dosare care cer decizii politice cu greutate, în condițiile în care atribuțiile sunt limitate la administrarea curentă. În paralel, se mută centrul de greutate către negocierile politice pentru o nouă majoritate și un nou premier.
Sorin Grindeanu a cerut ca Ilie Bolojan să renunțe și la funcția de prim-ministru interimar, invocând amploarea votului din Parlament.
Cătălin Predoiu a spus că PNL trebuie să „cântărească responsabilitatea guvernării” și a susținut că situația nu ar fi trebuit să ajungă la moțiune, iar negocierile trebuiau continuate. El a mai afirmat că nu se pune problema demisiei lui Ilie Bolojan din funcția de președinte al PNL.
De cealaltă parte, Sorin Grindeanu a declarat că „partidele responsabile” trebuie să găsească o soluție și a spus că se așteaptă ca președintele Nicușor Dan să convoace consultări la Cotroceni.
Moțiunea de cenzură a fost intitulată „STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului”, iar dezbaterea și votul au avut loc pe 5 mai, de la ora 11.00, cu vot secret, cu bile.
Criza politică a fost declanșată după ruperea coaliției care îl susținea pe Ilie Bolojan. Guvernul fusese învestit la 23 iunie 2025 ca executiv pro-european format din PSD, PNL, USR, UDMR și minorități, însă relația dintre PSD și premier s-a deteriorat pe fondul măsurilor economice și al disputelor privind reformele administrative și fiscale. Pe 23 aprilie, miniștrii PSD și-au depus demisiile, iar partidul a anunțat că premierul nu mai are sprijinul unei majorități parlamentare.
Pe termen scurt, Guvernul rămâne interimar până la instalarea unui nou Cabinet, iar discuțiile politice se mută pe formarea unei majorități și pe consultările anunțate în spațiul public. În lipsa unei soluții rapide, perioada de interimat riscă să prelungească blocajele în decizii cu impact economic și administrativ, în limitele impuse de Constituție.
Recomandate
PNL își lasă deschisă opțiunea de a vota o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Niculescu dacă motivele invocate sunt „pertinente”, chiar și în scenariul în care demersul ar fi susținut și de AUR, potrivit HotNews . Într-un interviu la Digi24 , președintele PNL Ilie Bolojan a spus că liberalii ar putea depune ei înșiși o moțiune de cenzură sau ar putea decide să voteze una inițiată de alte partide, în funcție de conținut și de acțiunile Guvernului. Condiția invocată de Bolojan este ca argumentele din moțiune să fie justificate de ceea ce „a făcut Guvernul”. „Dacă acele motive sunt pertinente, s-ar putea să o voteze PNL”. Ce înseamnă, practic, „pragul” pentru un vot PNL Bolojan a indicat că decizia PNL nu ar fi legată de cine depune moțiunea, ci de evaluarea motivelor și a performanței guvernării: „în ce condiții gestionează, cum performează”. În același timp, el a caracterizat guvernul condus de Luca Niculescu drept o „clarificare de responsabilități”, în contextul în care premierul desemnat de președintele Nicușor Dan a ales o formulă de coaliție cu PSD. Opoziție „serioasă”, fără blocaj pe proiectele asumate de România Bolojan a mai precizat că angajamentul PNL de a nu depune moțiune de cenzură timp de șase luni nu exclude opoziția parlamentară. Potrivit acestuia, liberalii nu ar urma să blocheze proiectele care se încadrează în angajamentele României, dar vor critica și vor propune alternative atunci când consideră că inițiativele guvernului „nu sunt în regulă”. În același registru, liderul PNL a spus că existența unui protocol de colaborare cu USR arată intenția de coordonare în opoziție, pe care a descris-o drept „serioasă”, respingând eticheta de „opoziție constructivă”. [...]
PNL ridică miza confruntării cu PSD pe tema „reformei statului”, după ce vicepreședintele liberal Alexandru Muraru a susținut, într-o postare pe Facebook, că Ilie Bolojan va ajunge „liderul opoziției” și va „înjumătăți” numărul de parlamentari ai PSD, potrivit News . Muraru afirmă că PSD „și-a găsit nașul” și că, în anii următori, social-democrații își vor consuma „programul de guvernare” plângându-se de „greaua moștenire” și atacându-l pe fostul premier Ilie Bolojan. În același mesaj, liberalul îi nominalizează pe Marian Neacșu și Sorin Grindeanu ca principali vectori ai acestor atacuri. Miza politică: opoziție construită pe „reforma statului” În argumentația sa, Muraru susține că PSD ar urmări să erodeze imaginea lui Bolojan și să acopere prin „zgomot” mediatic ceea ce numește „incompetența” guvernului. El mai spune că Bolojan ar rămâne „în prima linie” și și-ar asuma confruntarea cu „un sistem” care ar fi supraviețuit prin negocieri de funcții și protejarea privilegiilor. În postare este reprodus și un mesaj atribuit lui Bolojan despre colaborarea politică, în care acesta face o distincție între „oameni raționali” și „golani”, sugerând că doar cu primii se poate lucra. Ce urmează, potrivit declarațiilor din postare Muraru își construiește mesajul în jurul ideii că România ar avea nevoie, „în următorii ani”, de o opoziție care „să nu uite ce a promis”, „să nu negocieze principiile” și să fie pregătită să guverneze, indicând că Bolojan ar avea „ocazia” să construiască această alternativă. Afirmația privind „înjumătățirea” numărului de parlamentari ai PSD este o proiecție politică, fără un calendar sau un mecanism concret detaliat în material. [...]
PSD pune pe masă un pachet de intervenții în ministere, pe fondul acuzațiilor privind „facturi” de peste 30 mld. lei împinse în viitor , după ce Sorin Grindeanu l-a atacat pe fostul premier Ilie Bolojan pentru execuția bugetară și pentru presiunea lăsată asupra finanțelor publice, potrivit Antena 3 . Președintele PSD susține că Bolojan ar fi lăsat „peste 30 de miliarde de lei în facturi neachitate, cheltuieli și obligații împinse în viitor” și „un buget adoptat în aprilie, care s-a epuizat în octombrie”. În aceeași intervenție, Grindeanu a afirmat că fostul premier „a sărăcit românii, dar n-a salvat bugetul”, acuzând că „a sacrificat economia și a adâncit criza”. Ce măsuri spune PSD că urmează să aplice prin miniștrii din Guvern Grindeanu a prezentat o listă de măsuri pe care ar urma să le ia miniștrii PSD din cabinetul condus de Luca Niculescu, cu accent pe deblocări administrative și finanțări punctuale: Sănătate: asigurarea fondurilor necesare funcționării UPU și serviciilor de Ambulanță la nivel național Agricultură: deblocarea despăgubirilor pentru secetă și reluarea dialogului cu Comisia Europeană pentru reluarea exporturilor de ovine Transporturi: ultimele verificări pentru deschiderea în noiembrie a unei noi secțiuni de autostradă (Tigveni–Curtea de Argeș) Mediu: deblocarea acordului de mediu revizuit pentru tronsonul montan al autostrăzii Pitești–Sibiu (în lipsa căruia se lucrează acum doar pe 45% din șantier) Dezvoltare: operaționalizarea grupului de lucru pentru reforma administrației publice locale Fonduri Europene: discuții la Bruxelles pentru „salvarea banilor din PNRR” Economie: auditul tuturor programelor de sprijin pentru economie Muncă: deblocarea platformei „Work in Romania” pentru lucrători străini, „așteptată de peste o lună de mii de antreprenori și firme românești” Apărare: întâlnire cu partenerii din Bulgaria și Turcia pentru întărirea securității la Marea Neagră Justiție, Interne și Învățământ preuniversitar: implementarea măsurilor privind combaterea violenței în școli Contextul invocat: presiune pe buget și deficit ridicat În același mesaj, Grindeanu a susținut că „acest trend trebuie inversat” și a plasat disputa în contextul situației bugetare, menționând că România are „în prezent cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană”. „A sărăcit românii, dar n-a salvat bugetul. Doar a sacrificat economia și a adâncit criza.” „Realitatea cifrelor a demonstrat că, în ultimul an, reformele s-au făcut cu sabia de lemn, în timp ce peste economie și veniturile românilor s-a trecut cu tancul.” Articolul nu include reacția lui Ilie Bolojan la acuzațiile formulate și nici detalii suplimentare care să cuantifice, dincolo de suma invocată, structura „facturilor neachitate” sau instituțiile la care se referă. [...]
Ilie Bolojan evită escaladarea publică a tensiunilor cu președintele Nicușor Dan , preferând să păstreze reproșurile în discuții private, într-un moment în care tema funcționării instituțiilor rămâne sensibilă după criza guvernamentală din acest an, potrivit HotNews . Într-un interviu la Digi24, fostul premier a spus că i-a transmis președintelui „unele lucruri”, dar a refuzat să detalieze în spațiul public. Întrebat ce are să-i reproșeze șefului statului, Bolojan a răspuns: „Dacă o să am ceva să-i spun, o să-i spun în privat. Și i-am mai spus unele lucruri.” „Colaborare instituțională”, fără „moment de ruptură” asumat Invitat să indice un moment de ruptură în relația cu Nicușor Dan, în timpul crizei guvernamentale, președintele PNL a susținut că nu a perceput unul „clar” și a descris relația drept una de „colaborare instituțională”. În același context, el a comentat că președintele „a acționat cum a socotit de cuviință”, în limitele atribuțiilor sale. Bolojan a insistat că nu consideră normal ca discuțiile private să fie expuse public: „Sunt discuții de natură privată și nu mi se pare normal să le exporți în spațiul public.” Context: critica „sindromului mașinii cu două volane” din Constituție Cu puțin timp înainte, Bolojan a vorbit la Summitul Rethink România 2026 despre ceea ce a numit „boli în Constituția noastră”, care ar produce „sindromul mașinii cu două volane” – o metaforă pentru ambiguități de putere și coordonare între instituții. Declarațiile sunt citate de News.ro . În intervenția de la summit, el a argumentat că, fără echipe puternice și oameni competenți, administrația nu poate livra rezultate „trainice”, mai ales când timpul la dispoziție este scurt și când apar blocaje instituționale. [...]
Ilie Bolojan spune că reducerea deficitului nu poate fi făcută rapid doar prin tăieri de cheltuieli , invocând întârzieri operaționale și blocaje administrative care apar când statul încearcă să reducă aparatul public, potrivit Agerpres . Declarațiile au fost făcute vineri, la Sinaia, în cadrul Summitului Rethink România 2026 – „O viziune pentru România”. Fostul premier a plasat discuția în contextul de după alegerile din 2025, când, spune el, presiunea pentru reducerea deficitului a crescut puternic, inclusiv pe fondul angajamentelor repetate față de parteneri externi, în special Comisia Europeană , care ar fi dus la pierderea credibilității României în acest dosar. De ce „tăierile” nu se văd imediat în buget, în viziunea lui Bolojan Bolojan a susținut că echilibrarea bugetară nu poate fi obținută „imediat” prin reducerea cheltuielilor, deoarece astfel de măsuri se derulează în timp și pot genera reacții în lanț în sistem. El a dat ca exemple situații care, în opinia sa, apar când se încearcă concedieri în sectorul public: „îmbolnăviri în masă”, contestații în instanță și alte proceduri care întârzie efectele financiare ale deciziilor. Plafonarea cheltuielilor și „problema” restructurării Potrivit lui Bolojan, în perioada la care se referă s-au făcut „pași importanți”, dar „parțiali”. El a afirmat că a existat acord asupra necesității „restructurării veniturilor”, iar ulterior au fost plafonate cheltuielile, măsură care „a funcționat cât de cât”. În schimb, dificultățile majore ar fi apărut în momentul în care s-a ajuns la „reducerea, restructurarea cheltuielilor”, pe care a descris-o drept greu de implementat. În același timp, a avertizat că fără această componentă – restructurarea cheltuielilor – „indiferent cine vine în guvernare” nu există cale de echilibrare bugetară. Context politic: coaliții fragile și costuri inevitabile În același discurs, liderul PNL a vorbit despre funcționarea coalițiilor, arătând că a încercat să fie „corect” cu partenerii, dar că au existat situații în care, după discuții interne, unii actori ar fi comunicat public altceva. Bolojan a insistat și asupra ideii că „nu există restructurări fără costuri”, inclusiv costuri sociale și politice, și a criticat promisiunile nerealiste privind bunăstarea, pe care le-a descris ca pe un „perpetuum mobile economic”. „Nu poți să echilibrezi lucrurile imediat din tăieri de cheltuieli, pentru că tăierile de cheltuieli se fac în timp.” „Nu există restructurări fără costuri. Nu există nicăieri așa ceva, da? Inclusiv costuri sociale și inevitabil costuri politice.” Într-o notă mai generală despre climatul politic, Bolojan a spus că în toate partidele există „oameni raționali” cu care se poate lucra, dar că „cu golanii e greu să faci treabă”, pledând pentru intrarea în politică a „cât mai multor oameni normali”. [...]
Dragoş Pîslaru spune că PNL intră într-o fază de reorganizare după ieşirea de la guvernare, iar miza imediată este dacă partidul îşi poate regla rapid conflictele interne pentru a funcţiona ca opoziţie credibilă până la alegerile din 2028, potrivit News . Fost ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi fost ministru interimar al Muncii, Pîslaru afirmă că este nevoie de o reformă internă în PNL, în contextul ruperii coaliţiei cu PSD şi al trecerii liberalilor în opoziţie. El spune că face parte dintr-un „val” care ar aduce „reformă”, „transparenţă” şi „profesionalism” în partid, alături de Oana Gheorghiu şi alţi colegi. În declaraţia sa, Pîslaru susţine că PNL „a dat şi dă în continuare semne” că îşi doreşte reforma, menţionând că preşedintele partidului a anunţat-o. Totodată, el afirmă că nu ar exista dubii că PNL nu se va întoarce „în direcţia PSD-ului” şi că nu ar mai fi vorba de „jumătăţi de măsură” legate de „baronizare”, făcând referire la o perioadă pe care partidul „nu poate să o şteargă din istorie”. Pîslaru leagă schimbarea de „venirea lui Ilie Bolojan ”, despre care spune că ar putea contura „o altă linie” pentru partid ca opţiune principală la alegerile din 2028. Pîslaru este membru PNL de patru luni; anterior a fost membru PLUS, apoi USR (după fuziune) şi ulterior REPER, partid din a cărui conducere a făcut parte şi din care a demisionat în 2024. Conducerea şi disciplina internă, testul imediat Politologul Cristian Pîrvulescu a declarat pentru News.ro că una dintre principalele dificultăţi pentru liberali este confruntarea pentru conducerea partidului, dispută care ar putea influenţa capacitatea PNL de a se reorganiza şi de a construi o alternativă politică după ieşirea de la guvernare. „Deci în PNL există o confruntare care se va da pentru conducerea partidului. Bolojan însă are în continuare controlul.” În analiza sa, evoluţia conflictului intern ar depinde şi de poziţia primarilor, care „nu sunt neapărat dispuşi” să urmeze aceleaşi grupări din interiorul partidului, iar diferenţele regionale ar putea schimba raportul de forţe. Ce înseamnă „reforma” în opoziţie: strategie şi delimitare Pîrvulescu mai spune că provocarea pentru PNL nu este doar alegerea conducerii, ci şi definirea unei strategii de opoziţie care să permită partidului să răspundă nemulţumirilor publice şi să se delimiteze de deciziile guvernării. Separat, politologul Andrei Ţăranu a declarat pentru News.ro că situaţia PNL „ar putea deveni deosebit de complicată”, făcând referire la tensiuni interne şi la critici îndreptate împotriva lui Ilie Bolojan, în contextul unor posibile schimbări la nivelul conducerii şi al organizării partidului. Materialul News.ro redă doar parţial această intervenţie, textul fiind trunchiat în extrasul disponibil. [...]
