Știri
Știri din categoria Externe
Extinderea loviturilor ucrainene la peste 2.000 km în interiorul Rusiei ridică riscurile operaționale pentru infrastructura energetică și industria de apărare, după ce în noaptea de 4 spre 5 mai a fost semnalată, în premieră de la începutul războiului pe scară largă, o alertă de rachete în Regiunea Autonomă Hantî-Mansi, potrivit Digi24.
Șeful regiunii, Ruslan Kuharuk, a transmis pe Telegram că „serviciile și instituțiile responsabile” au fost puse în stare de alertă maximă și a cerut populației să rămână în locuințe sau să caute adăpost. După aproximativ 40 de minute, el a anunțat ridicarea alertei, fără să comunice consecințele atacului. Digi24 notează că regiunea se află la circa 2.000 km de granița cu Ucraina.
În aceeași noapte, pericolul de rachete a fost anunțat și în alte 16 regiuni, iar autoritățile au introdus restricții de zbor în mai multe aeroporturi, inclusiv din Sankt Petersburg, Kazan, Nijni Novgorod, Samara sau Saratov.
În Cheboksary (capitala republicii Ciuvașia) a fost lovită fabrica „VNIIR-Progress”, descrisă ca producând pentru armata rusă antene „Cometa”, destinate protecției dronelor împotriva mijloacelor ucrainene de luptă radio-electronică (LRE).
Separat, în regiunea Leningrad, după un atac cu drone, a luat foc rafinăria „Kirishinefteorgsintez” (KINEF), una dintre cele mai mari din Rusia, conform informațiilor prezentate.
Ministerul Apărării al Federației Ruse a raportat că 289 de drone ucrainene au fost doborâte deasupra a 19 regiuni și a apelor Mării Azov, fără a menționa rachete interceptate.
Digi24 amintește că, la finalul lunii aprilie, au fost consemnate atacuri cu drone la distanțe de peste 1.500 km (Orenburg) și, pentru prima dată, la rafinăria din Perm, aflată la 2.000 km de graniță; în ambele cazuri au fost raportate incendii puternice.
Totodată, Ucraina a anunțat anul trecut dezvoltarea unei rachete cu rază lungă de acțiune, „Flamingo”, capabilă să lovească la o distanță de până la 3.000 km, ceea ce ar extinde semnificativ aria de risc pentru obiective din partea europeană a Rusiei și din Ural. În material nu sunt prezentate detalii independente care să confirme utilizarea efectivă a acestei rachete în incidentul din noaptea de 4 spre 5 mai.
Recomandate
Iranul avertizează că o intervenție militară în Strâmtoarea Ormuz riscă să blocheze o soluție politică , în condițiile în care Washingtonul a mobilizat mijloace navale și aeriene pentru a facilita trecerea navelor, potrivit Agerpres . Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi , a criticat pe platforma X inițiativa președintelui american Donald Trump de a pune capăt blocadei printr-o operațiune denumită „Project Freedom” („Proiectul Libertate”), susținând că „evenimentele din Ormuz arată cu claritate că nu există o soluție militară la o criză politică”. În același mesaj, Araghchi a numit operațiunea „Proiectul Impas”. Pe fond, Teheranul are, la rândul său, interesul ca exporturile de petrol să continue prin Strâmtoarea Ormuz, însă disputa rămâne legată de navele cărora ar trebui să li se permită tranzitul și de cine ar trebui să controleze această rută maritimă. Escaladare militară și versiuni contradictorii despre incidentele din strâmtoare Tensiunile au crescut după ce Trump a anunțat mobilizarea a sute de aeronave, distrugătoare și drone pentru a facilita trecerea navelor blocate, amintește EFE, citată de Agerpres. Potrivit SUA, operațiunea a permis trecerea a două nave comerciale sub pavilion american fără avarii ale navelor militare americane. Iranul susține însă că armata sa a deschis focul asupra acestor nave și că două rachete au lovit una dintre ele, afirmație pe care partea americană o contestă, conform aceleiași relatări. Fujairah: incendiu după un atac cu drone lansat din Iran, reacție a EAU Tot luni, un atac cu drone lansat din Iran a provocat „un incendiu de amploare” în Zona Industrială Petrolieră a emiratului Fujairah, în estul Emiratelor Arabe Unite, după ce Ministerul Apărării din Emirate a anunțat că a interceptat rachete și vehicule aeriene fără pilot. Emiratele Arabe Unite au transmis că își rezervă „dreptul deplin și legitim de a răspunde” la aceste atacuri. Ce urmează Araghchi a afirmat că discuțiile „progresează” datorită „efortului generos al Pakistanului” și a cerut SUA să fie „precaute” pentru a nu fi „trase înapoi în mlaștină de răuvoitori”, menționând și Emiratele Arabe Unite în același context. Din informațiile disponibile în material, nu sunt oferite detalii despre calendarul sau formatul acestor discuții. [...]
Ucraina își extinde rapid capacitatea de a lovi logistica rusă la 120–150 km cu drone și rachete , într-o schimbare operațională menită să compenseze inferioritatea numerică de pe front, potrivit Agerpres . Președintele Volodimir Zelenski a declarat marți că atacurile la distanțe de peste 20 de kilometri „s-au dublat” față de luna martie și sunt de patru ori mai multe decât în februarie, indicând o accelerare a așa-numitelor „lovituri de mijloc” (atacuri asupra țintelor aflate la zeci de kilometri în spatele liniei frontului). În paralel, Kievul se confruntă cu noi ofensive rusești de-a lungul frontului de est. Ținta: lanțul logistic și comanda, nu linia întâi Conform informațiilor citate, aceste lovituri vizează în principal infrastructura care susține operațiunile rusești: centre logistice, concentrări de trupe și sisteme de apărare aeriană din spatele frontului, pentru a reduce capacitatea Rusiei de a menține ritmul atacurilor. Ministerul Apărării de la Kiev a anunțat săptămâna trecută că, în aprilie, forțele ucrainene au lansat peste 160 de lovituri cu rază medie de acțiune, la distanțe de 120–150 de kilometri. Ce spune Kievul că a lovit în aprilie În bilanțul prezentat de autoritățile ucrainene, țintele au inclus: peste 65 de depozite logistice și de muniții; 33 de puncte de control al dronelor; 17 posturi de comandă ale trupelor, atât în teritoriile ucrainene ocupate, cât și în regiunile de frontieră ale Rusiei. Într-un comunicat publicat la 1 mai, Ministerul Apărării a susținut că aceste atacuri urmăresc să „perturbe aprovizionarea” și să reducă „intensitatea bombardamentelor și mobilitatea trupelor”, descriind acțiunile din aprilie drept o „campanie sistemică de epuizare a Rusiei”. Lovituri la distanță mare și producție internă Zelenski a mai afirmat că Ucraina a atacat situri militaro-industriale rusești, inclusiv unități de producție ale forțelor de apărare din orașul Ceboksari, la aproximativ 1.500 km, folosind rachete de croazieră Flamingo, dezvoltate pe plan intern. În ansamblu, intensificarea loviturilor cu rază medie sugerează o orientare tot mai pronunțată către degradarea capacităților din spatele frontului, într-un moment în care presiunea militară rusă crește în est. [...]
UE a promis sprijin Armeniei pentru a-și consolida rolul de coridor de transport între Europa și Asia , în cadrul primului summit bilateral organizat marți la Erevan, potrivit Agerpres , care citează EFE. Miza economică a demersului este legată de rute logistice și de conectivitate regională: dacă Armenia reușește să se poziționeze ca „centru de transport vital”, ar putea atrage fluxuri comerciale și investiții în infrastructură, într-o zonă unde alternativele de tranzit sunt puternic influențate de riscuri geopolitice și de capacitatea de a asigura continuitatea transporturilor. Din informațiile disponibile în materialul Agerpres, asistența anunțată de UE a fost prezentată în contextul summitului de la Erevan, fără detalii publice în textul accesibil despre instrumentele concrete, calendar sau dimensiunea financiară a sprijinului. Articolul integral este disponibil doar abonaților, astfel că nu pot fi verificate din această sursă elemente precum tipul proiectelor vizate sau condiționalitățile atașate. [...]
Franța și Armenia urmează să semneze un acord de parteneriat strategic, cu accent pe apărare și oportunități economice , pe finalul vizitei oficiale a președintelui Emmanuel Macron la Erevan, potrivit Agerpres . Înaintea semnării, Macron a transmis un mesaj de susținere pentru orientarea Armeniei „spre Europa” și pentru o „cale a păcii” cu Azerbaidjanul. Totodată, el a invocat „relația unică” dintre Paris și Erevan, construită, între altele, pe primirea refugiaților armeni în Franța la începutul secolului al XX-lea și pe sprijinul acordat după cutremurul din 1988. Ce prevede finalul vizitei: apărare și economie Vizita se încheie marți cu semnarea acordului de parteneriat strategic, descris ca un instrument menit să consolideze cooperarea în domeniul apărării și să deschidă noi oportunități economice între cele două țări. Pe agenda lui Macron mai figurează vizitarea Memorialului Tsitsernakaberd, o întâlnire cu premierul Nikol Pașinian , o întâlnire cu elevii unei școli locale, depunerea unei coroane la monumentul victimelor cutremurului din 7 decembrie 1988 și participarea la un concert franco-armean. Context: gest simbolic, pe fundal diplomatic În timpul cinei oficiale de luni seară, Macron a interpretat „La Boheme”, melodie asociată cu artistul franco-armean Charles Aznavour, într-un moment în care a fost acompaniat la pian de președintele armean Vahagn Haceaturian, iar premierul Pașinian a bătut la tobe. Scena a fost distribuită pe rețelele sociale și preluată de presa franceză, fiind prezentată ca un gest simbolic al legăturilor dintre Franța și Armenia. Separat, marți, Macron a condamnat pe rețelele sale sociale atacurile Iranului asupra infrastructurilor civile din Emiratele Arabe Unite, pe care le-a calificat drept „nejustificate și inacceptabile”. [...]
Focurile trase lângă Casa Albă au declanșat o anchetă și un scurt blocaj de securitate , într-un nou episod care pune presiune pe dispozitivul de protecție al președintelui SUA, după incidentele recente din jurul lui Donald Trump, relatează Al Jazeera . Serviciul Secret american a anunțat că a ripostat după ce un bărbat înarmat a deschis focul în apropierea Casei Albe, fiind rănit și transportat la spital. Incidentul a avut loc luni, în Washington, și a dus pentru scurt timp la instituirea unui „lockdown” (blocaj temporar al accesului și circulației în zonă). Potrivit directorului adjunct al Serviciului Secret, Matthew Quinn, agenți în civil au identificat un „individ suspect” despre care credeau că are o armă. Acesta a fost urmărit pentru scurt timp, iar agenții au cerut întăriri. Când au ajuns ofițerii în uniformă, suspectul ar fi încercat să fugă și a deschis focul, moment în care agenții au tras înapoi, rănindu-l. O armă a fost recuperată de la suspect. În schimbul de focuri a fost rănit și un copil, însă leziunile nu i-au pus viața în pericol. Nu este clar cine a tras asupra minorului, dar Quinn a spus că anchetatorii cred că acesta a fost lovit de suspect. Ce se știe despre țintă și contextul de securitate Quinn a declarat că Serviciul Secret va stabili dacă bărbatul înarmat îl viza pe președintele Donald Trump. În același timp, instituția a precizat că nu există dovezi că suspectul ar fi intenționat să vizeze coloana vicepreședintelui JD Vance, care trecuse prin zonă cu puțin timp înainte. Ancheta este derulată de Departamentul de Poliție Metropolitană din Washington DC. Legătura cu incidentele recente din jurul lui Trump Episodul vine după o presupusă tentativă de asasinat asupra lui Trump , luna trecută, la cina corespondenților de la Casa Albă. Pe 25 aprilie, Trump și Prima Doamnă, Melania Trump, au fost evacuați de la eveniment după ce un bărbat ar fi încercat să-l asasineze pe președinte; cazul este considerat a treia tentativă de asasinat împotriva lui Trump din 2024. În acel dosar, suspectul Cole Tomas Allen, 31 de ani, este în custodie și a fost acuzat de tentativă de omor asupra lui Trump, folosirea unei arme de foc în timpul unei infracțiuni violente și transport ilegal de arme și muniție între state. Ancheta mai susține că Allen ar fi împușcat un agent al Serviciului Secret, care purta vestă antiglonț; suspectul nu a introdus încă o pledoarie, potrivit informațiilor citate. [...]
SUA pregătesc restricții de vize pentru China dacă Beijingul nu acceptă mai mulți cetățeni chinezi deportați din Statele Unite, potrivit Mediafax , care citează declarațiile unui oficial de rang înalt al administrației Trump pentru Reuters. Miza este una de reglementare și control la frontieră: Washingtonul susține că China și-a încetinit eforturile de repatriere a cetățenilor aflați ilegal în SUA, iar în lipsa unei schimbări de poziție ar urma să fie înăsprite condițiile de intrare pentru cetățenii chinezi. Ce măsuri ia în calcul Washingtonul Oficialul american a indicat, sub protecția anonimatului, că SUA ar putea recurge la un pachet de măsuri legate de vize și intrarea în țară, inclusiv: creșterea garanțiilor în numerar care însoțesc cererile de viză; refuzarea unui număr mai mare de vize; blocarea mai multor intrări la frontieră. În același timp, amenințarea apare cu câteva zile înaintea vizitei planificate a președintelui Donald Trump la Beijing, în perioada 14–15 mai, unde subiectul deportărilor ar urma să fie ridicat în discuțiile cu Xi Jinping . Context: cooperarea Chinei la deportări, în scădere Potrivit oficialului citat de Reuters, China a acceptat aproximativ 3.000 de deportați la începutul anului 2025, dar și-ar fi redus cooperarea în ultimele șase luni. În trecut, Beijingul a rezistat ani la rând cererilor SUA de a primi înapoi zeci de mii de cetățeni care au depășit perioada legală de ședere sau au intrat ilegal în Statele Unite. Oficialul american a afirmat că „China refuză să coopereze pe deplin cu Statele Unite pentru a-și relua cetățenii” și a calificat situația drept o încălcare a obligațiilor și responsabilităților internaționale. Ambasada Chinei din Washington nu a răspuns unei solicitări de comentarii, conform materialului. Anterior, Beijingul a spus că se opune migrației ilegale și a numit-o o „problemă internațională care necesită cooperare între țări”. Dimensiunea problemei, potrivit datelor citate Oficialul american a declarat că în SUA ar exista peste 100.000 de cetățeni chinezi fără acte. Dintre aceștia, peste 30.000 ar avea ordine finale de expulzare, iar autoritățile ar fi reținut peste 1.500 în așteptarea deportării; majoritatea din această ultimă categorie ar fi comis și alte infracțiuni, potrivit aceleiași surse. Separat, Institutul pentru Politici Migratorii (MPI) a estimat că, la mijlocul anului 2022, până la 239.000 de imigranți chinezi nu erau autorizați să fie în țară. Oficiali americani au mai spus pentru Reuters că, uneori, China ar încerca să lege cererile Washingtonului privind deportările de solicitările Beijingului de a extrăda fugari economici sau politici aflați în SUA. [...]
