Știri
Știri din categoria Externe
SUA pregătesc restricții de vize pentru China dacă Beijingul nu acceptă mai mulți cetățeni chinezi deportați din Statele Unite, potrivit Mediafax, care citează declarațiile unui oficial de rang înalt al administrației Trump pentru Reuters.
Miza este una de reglementare și control la frontieră: Washingtonul susține că China și-a încetinit eforturile de repatriere a cetățenilor aflați ilegal în SUA, iar în lipsa unei schimbări de poziție ar urma să fie înăsprite condițiile de intrare pentru cetățenii chinezi.
Oficialul american a indicat, sub protecția anonimatului, că SUA ar putea recurge la un pachet de măsuri legate de vize și intrarea în țară, inclusiv:
În același timp, amenințarea apare cu câteva zile înaintea vizitei planificate a președintelui Donald Trump la Beijing, în perioada 14–15 mai, unde subiectul deportărilor ar urma să fie ridicat în discuțiile cu Xi Jinping.
Potrivit oficialului citat de Reuters, China a acceptat aproximativ 3.000 de deportați la începutul anului 2025, dar și-ar fi redus cooperarea în ultimele șase luni. În trecut, Beijingul a rezistat ani la rând cererilor SUA de a primi înapoi zeci de mii de cetățeni care au depășit perioada legală de ședere sau au intrat ilegal în Statele Unite.
Oficialul american a afirmat că „China refuză să coopereze pe deplin cu Statele Unite pentru a-și relua cetățenii” și a calificat situația drept o încălcare a obligațiilor și responsabilităților internaționale.
Ambasada Chinei din Washington nu a răspuns unei solicitări de comentarii, conform materialului. Anterior, Beijingul a spus că se opune migrației ilegale și a numit-o o „problemă internațională care necesită cooperare între țări”.
Oficialul american a declarat că în SUA ar exista peste 100.000 de cetățeni chinezi fără acte. Dintre aceștia, peste 30.000 ar avea ordine finale de expulzare, iar autoritățile ar fi reținut peste 1.500 în așteptarea deportării; majoritatea din această ultimă categorie ar fi comis și alte infracțiuni, potrivit aceleiași surse.
Separat, Institutul pentru Politici Migratorii (MPI) a estimat că, la mijlocul anului 2022, până la 239.000 de imigranți chinezi nu erau autorizați să fie în țară.
Oficiali americani au mai spus pentru Reuters că, uneori, China ar încerca să lege cererile Washingtonului privind deportările de solicitările Beijingului de a extrăda fugari economici sau politici aflați în SUA.
Recomandate
Întâlnirea Lula–Trump de la Washington poate recalibra relația comercială SUA–Brazilia , după ce vizita convenită anterior a fost amânată, potrivit Reuters . Președintele Braziliei, Luiz Inacio Lula da Silva , urmează să călătorească în Statele Unite „în zilele următoare” pentru a se întâlni cu președintele american Donald Trump , au declarat pentru Reuters două surse din guvernul brazilian. Una dintre surse a precizat că Lula ar pleca miercuri și s-ar întâlni cu Trump joi. Casa Albă nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu. De ce contează: semnal politic cu potențial efect economic Miza imediată este reluarea la nivel înalt a dialogului bilateral, într-un moment în care o întâlnire planificată pentru martie nu a mai avut loc, deși cei doi lideri conveniseră vizita în timpul unui apel telefonic de la începutul anului. Pentru companii și investitori, o întâlnire la Washington este, în primul rând, un indicator că cele două administrații încearcă să stabilizeze agenda comună, cu potențiale consecințe asupra relațiilor comerciale și a climatului de cooperare. Ce se știe despre calendar și cum a apărut informația Planurile au fost relatate mai devreme în cursul zilei de publicația braziliană O Globo, iar Reuters a confirmat ulterior informația pe baza celor două surse guvernamentale braziliene. În acest stadiu, detaliile rămân limitate la calendarul deplasării și la faptul că întâlnirea ar urma să aibă loc la Washington. [...]
Focurile trase lângă Casa Albă au declanșat o anchetă și un scurt blocaj de securitate , într-un nou episod care pune presiune pe dispozitivul de protecție al președintelui SUA, după incidentele recente din jurul lui Donald Trump, relatează Al Jazeera . Serviciul Secret american a anunțat că a ripostat după ce un bărbat înarmat a deschis focul în apropierea Casei Albe, fiind rănit și transportat la spital. Incidentul a avut loc luni, în Washington, și a dus pentru scurt timp la instituirea unui „lockdown” (blocaj temporar al accesului și circulației în zonă). Potrivit directorului adjunct al Serviciului Secret, Matthew Quinn, agenți în civil au identificat un „individ suspect” despre care credeau că are o armă. Acesta a fost urmărit pentru scurt timp, iar agenții au cerut întăriri. Când au ajuns ofițerii în uniformă, suspectul ar fi încercat să fugă și a deschis focul, moment în care agenții au tras înapoi, rănindu-l. O armă a fost recuperată de la suspect. În schimbul de focuri a fost rănit și un copil, însă leziunile nu i-au pus viața în pericol. Nu este clar cine a tras asupra minorului, dar Quinn a spus că anchetatorii cred că acesta a fost lovit de suspect. Ce se știe despre țintă și contextul de securitate Quinn a declarat că Serviciul Secret va stabili dacă bărbatul înarmat îl viza pe președintele Donald Trump. În același timp, instituția a precizat că nu există dovezi că suspectul ar fi intenționat să vizeze coloana vicepreședintelui JD Vance, care trecuse prin zonă cu puțin timp înainte. Ancheta este derulată de Departamentul de Poliție Metropolitană din Washington DC. Legătura cu incidentele recente din jurul lui Trump Episodul vine după o presupusă tentativă de asasinat asupra lui Trump , luna trecută, la cina corespondenților de la Casa Albă. Pe 25 aprilie, Trump și Prima Doamnă, Melania Trump, au fost evacuați de la eveniment după ce un bărbat ar fi încercat să-l asasineze pe președinte; cazul este considerat a treia tentativă de asasinat împotriva lui Trump din 2024. În acel dosar, suspectul Cole Tomas Allen, 31 de ani, este în custodie și a fost acuzat de tentativă de omor asupra lui Trump, folosirea unei arme de foc în timpul unei infracțiuni violente și transport ilegal de arme și muniție între state. Ancheta mai susține că Allen ar fi împușcat un agent al Serviciului Secret, care purta vestă antiglonț; suspectul nu a introdus încă o pledoarie, potrivit informațiilor citate. [...]
Explozia de la o fabrică de artificii din China a declanșat o intervenție de amploare, cu aproape 500 de salvatori mobilizați , după ce incidentul s-a soldat cu cel puțin 21 de morți și 61 de răniți, potrivit Al Jazeera . Deflagrația a avut loc la o fabrică de artificii dintr-o provincie din centrul Chinei . Autoritățile au anunțat că operațiunile de căutare continuă pentru găsirea persoanelor dispărute. Ce se știe până acum Bilanțul comunicat indică: cel puțin 21 de persoane decedate; 61 de persoane rănite; aproape 500 de salvatori trimiși la fața locului. Ce urmează Autoritățile investighează cauza exploziei, în paralel cu operațiunile de căutare. Publicația nu oferă, în acest stadiu, detalii despre circumstanțele producerii incidentului sau despre eventuale măsuri luate împotriva operatorului. [...]
Iranul avertizează că o intervenție militară în Strâmtoarea Ormuz riscă să blocheze o soluție politică , în condițiile în care Washingtonul a mobilizat mijloace navale și aeriene pentru a facilita trecerea navelor, potrivit Agerpres . Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi , a criticat pe platforma X inițiativa președintelui american Donald Trump de a pune capăt blocadei printr-o operațiune denumită „Project Freedom” („Proiectul Libertate”), susținând că „evenimentele din Ormuz arată cu claritate că nu există o soluție militară la o criză politică”. În același mesaj, Araghchi a numit operațiunea „Proiectul Impas”. Pe fond, Teheranul are, la rândul său, interesul ca exporturile de petrol să continue prin Strâmtoarea Ormuz, însă disputa rămâne legată de navele cărora ar trebui să li se permită tranzitul și de cine ar trebui să controleze această rută maritimă. Escaladare militară și versiuni contradictorii despre incidentele din strâmtoare Tensiunile au crescut după ce Trump a anunțat mobilizarea a sute de aeronave, distrugătoare și drone pentru a facilita trecerea navelor blocate, amintește EFE, citată de Agerpres. Potrivit SUA, operațiunea a permis trecerea a două nave comerciale sub pavilion american fără avarii ale navelor militare americane. Iranul susține însă că armata sa a deschis focul asupra acestor nave și că două rachete au lovit una dintre ele, afirmație pe care partea americană o contestă, conform aceleiași relatări. Fujairah: incendiu după un atac cu drone lansat din Iran, reacție a EAU Tot luni, un atac cu drone lansat din Iran a provocat „un incendiu de amploare” în Zona Industrială Petrolieră a emiratului Fujairah, în estul Emiratelor Arabe Unite, după ce Ministerul Apărării din Emirate a anunțat că a interceptat rachete și vehicule aeriene fără pilot. Emiratele Arabe Unite au transmis că își rezervă „dreptul deplin și legitim de a răspunde” la aceste atacuri. Ce urmează Araghchi a afirmat că discuțiile „progresează” datorită „efortului generos al Pakistanului” și a cerut SUA să fie „precaute” pentru a nu fi „trase înapoi în mlaștină de răuvoitori”, menționând și Emiratele Arabe Unite în același context. Din informațiile disponibile în material, nu sunt oferite detalii despre calendarul sau formatul acestor discuții. [...]
Creșterea de 12,3% a PIB-ului Irlandei în 2025 a fost împinsă de un vârf artificial al exporturilor către SUA, iar primele date din 2026 indică deja reversul , cu o contracție trimestrială de 2,0%, potrivit unei analize publicate de Antena 3 . Motorul episodului: multinaționalele, în special din industria farmaceutică, care au accelerat livrările înaintea tarifelor anunțate de Donald Trump . În 2025, Irlanda a raportat o creștere economică ieșită din tiparele unei economii dezvoltate, într-un context european mai degrabă de încetinire. Totuși, Oficiul Central de Statistică din Irlanda a publicat o estimare preliminară pentru primul trimestru din 2026 care arată că PIB-ul a scăzut cu 2,0% față de trimestrul anterior, pe fondul „scăderii activității în sectorul industrial dominat de multinaționale”. Exporturile către SUA au concentrat „boom-ul” într-un singur trimestru Datele oficiale indică o creștere a exporturilor de bunuri cu 36,6 miliarde de euro în 2025, până la un record de 260,3 miliarde de euro. Aproape jumătate din exporturi au mers către SUA: 111,7 miliarde de euro, în creștere cu 52%. Elementul-cheie este calendarul: exporturile către SUA au urcat de la 12,3 miliarde de euro în ianuarie și 12,9 miliarde în februarie la 25,4 miliarde de euro în martie, într-o singură lună, înainte de intrarea în vigoare a tarifelor. În plus, nouă dintre cele mai mari zece companii farmaceutice americane au operațiuni în Irlanda, iar accelerarea livrărilor a venit în principal dintr-o singură categorie de produse: hormoni polipeptidici (folosiți în tratamente pentru diabet și slăbit). Antena 3 notează că 95% din creșterea exporturilor din 2025 a provenit din această categorie, în timp ce restul exporturilor au stagnat sau au scăzut ușor. De ce PIB-ul „umflat” nu spune toată povestea Irlanda este un caz cunoscut pentru distorsiuni statistice generate de multinaționale, fenomen numit în trecut de economistul Paul Krugman „economia leprechaunilor”, după revizuirea PIB-ului pe 2015 la 26,3%, pe fondul relocării unor active de proprietate intelectuală. În prezent, mecanismul diferă ca detaliu, dar nu ca efect: activități și active (proprietate intelectuală, leasing de aeronave sau producție realizată în alte țări) pot fi contabilizate ca activitate economică irlandeză, chiar dacă valoarea creată local este mai redusă. Din acest motiv, autoritățile folosesc și indicatori alternativi, precum cererea internă modificată (Modified Domestic Demand – MDD), care încearcă să elimine efectele multinaționalelor. Diferența din 2025 este relevantă: PIB +12,3%, dar MDD +4,9%. Taxele pe profit: venituri mari, dar concentrate Și încasările din impozitul pe profit arată dependența de un număr mic de companii: între 2013 și 2018, Irlanda încasa în medie 1,2 miliarde de euro anual, iar în perioada 2019–2024 media a urcat la 8,7 miliarde de euro pe an. Dacă aceste venituri „excepționale” sunt scoase din calcul, creșterea economică reală ar fi mai modestă, de aproximativ 3,6% pe an (nu 4,8%), iar peste jumătate din aceste taxe ar proveni de la doar zece companii. 2026: încetinire, presiune din energie și risc operațional pe transport Pentru 2026, Ministerul de Finanțe estimează o creștere de 3,1%, iar MDD ar urma să avanseze cu 2,1%. În același timp, inflația este estimată la 3,3%, pe fondul scumpirii energiei: prețul petrolului ar fi fost revizuit în creștere cu 30%, iar cel al gazelor naturale cu aproape 60%, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. Publicația mai arată că riscul unei recesiuni este considerat limitat, însă un factor sensibil rămâne disponibilitatea combustibilului pentru avioane: dacă zborurile ar fi afectate semnificativ, creșterea economică ar avea de suferit. Guvernul a redus accizele la carburanți, măsură care a temperat impactul asupra inflației. În esență, „miracolul” de 12,3% din 2025 arată cât de repede pot fi împinse în sus statisticile unei economii mici și foarte expuse multinaționalelor, dar și cât de abrupt poate veni corecția când impulsul (în acest caz, exporturile accelerate înainte de tarife) dispare. [...]
China a ordonat companiilor sale să ignore sancțiunile SUA , activând pentru prima dată legea anti-sancțiuni într-un dosar care vizează rafinării acuzate de achiziții de petrol iranian, potrivit news.ro . Decizia ridică miza pentru firmele cu expunere internațională, prinse între reguli care se bat cap în cap în marile economii. Ministerul Comerțului de la Beijing a cerut companiilor locale să nu respecte sancțiunile americane aplicate asupra a cinci rafinării, între care este menționată Hengli Petrochemical . Măsura se bazează pe legislația chineză care permite represalii împotriva entităților ce aplică sancțiuni considerate „ilegale” de autoritățile de la Beijing. Ce se schimbă pentru companii: risc dublu de conformare Elementul cu impact direct este creșterea riscului de conformare (respectarea regulilor) pentru companiile internaționale: acestea pot ajunge să fie penalizate în China dacă se aliniază sancțiunilor occidentale sau, invers, să riște sancțiuni în alte jurisdicții dacă nu le respectă. Legea anti-sancțiuni, introdusă în 2021 și actualizată recent, permite impunerea de restricții: comerciale, financiare, de călătorie, împotriva persoanelor și companiilor vizate. În același timp, cadrul legal prevede posibilitatea solicitării unor derogări în anumite cazuri, conform informațiilor transmise de Reuters și preluate de news.ro. Context: tensiuni SUA–China și presiune pe lanțurile energetice Decizia vine într-un moment sensibil, cu puțin timp înaintea unei vizite planificate la Beijing a președintelui Donald Trump, pe fondul unui „armistițiu comercial fragil”, potrivit aceleiași surse. Statele Unite și alte state occidentale au sancționat în mod repetat companii chineze pentru comerțul cu petrol din Iran și Rusia, în timp ce Beijingul respinge acuzațiile și critică aplicarea extraterritorială a legislației americane. În acest context, activarea legii anti-sancțiuni este prezentată ca o intensificare a confruntării economice globale, într-un moment în care lanțurile energetice și comerciale sunt deja afectate de conflictul din Orientul Mijlociu. [...]
