Știri
Știri din categoria Apărare
Războiul din Ucraina împinge Europa și SUA să-și schimbe prioritățile în achizițiile militare, punând accent pe producția rapidă și în masă, nu pe arme „perfecte” livrate prea târziu, potrivit unei analize Digi24. Miza este una operațională: într-un conflict intens și de durată, stocurile de echipamente avansate și scumpe se pot epuiza repede, iar ritmul de înlocuire devine decisiv.
Un exemplu invocat este Robin Radar, companie olandeză care produce sisteme radar pentru detectarea dronelor, folosite de forțele ucrainene și de aliați ai SUA din Orientul Mijlociu. Managerul general Kristian Brost susține că, în anumite situații, un rezultat „imperfect” livrat imediat poate fi mai util decât o soluție „perfectă” disponibilă mai târziu, mai ales când pe front contează ce funcționează și poate fi produs ieftin.
Analiza arată că lecția centrală pentru industriile de apărare occidentale este evitarea capcanei în care echipamentele ajung pe câmpul de luptă prea lent și se consumă rapid. În acest context, Brost avertizează că tehnologia avansată nu ar trebui abandonată, dar că statele trebuie să „ia lucruri care funcționează”, chiar dacă sunt mai slabe decât standardele dorite, pentru că alternativa poate fi lipsa de capabilități.
Un domeniu în care această schimbare se vede direct este apărarea anti-dronă. Țările occidentale sunt tot mai interesate de dronele de interceptare dezvoltate de Ucraina, tocmai pentru a evita folosirea rachetelor scumpe împotriva dronelor de atac ieftine.
În același registru, secretarul general al NATO, Mark Rutte, este citat cu ideea că ritmul de inovație al alianței a fost prea lent și că „mai bun” ajunge să fie inamicul lui „bun”, într-un război în care „viteza este esențială, nu perfecțiunea”.
Pe partea de producție, mai mulți executivi din industria de drone și robotică subliniază importanța simplității și fiabilității: soldații vor sisteme care funcționează și pot fi livrate în număr mare, indiferent dacă sunt operate manual sau folosesc inteligență artificială.
În paralel, directorul Asociației Naționale a Industriilor de Apărare din Ucraina, Serhii Gonciarov, critică strategia occidentală de a dota armatele cu un număr mic de echipamente foarte avansate, argumentând că este nevoie de cantități mari de arme „suficient de bune”. Spre deosebire de modelul occidental, industria ucraineană este descrisă ca fiind compusă din multe companii mici, capabile să modifice rapid echipamentele – uneori în ore sau zile – pe baza feedbackului direct de pe front.
Într-un scenariu de război lung, analiza avertizează că epuizarea rapidă a stocurilor de blindate avansate ar putea forța armatele occidentale să se bazeze mai mult pe roboți și drone mai ieftine și mai ușor de construit, ceea ce mută presiunea dinspre „performanță maximă” către „producție și adaptare rapidă”.
Recomandate
Președintele Lituaniei avertizează că ținta NATO de 5% din PIB pentru apărare riscă să fractureze alianța dacă o parte dintre state rămân la niveluri de 2–2,5%, potrivit Politico . Mesajul vine înaintea summitului NATO de săptămâna viitoare, pe fondul presiunilor crescânde pentru majorarea bugetelor militare în Europa. Gitanas Nausėda a spus la Berlin, într-o conferință comună cu omologii din Letonia și Estonia și cu cancelarul german Friedrich Merz , că diferențele mari de efort bugetar ar împărți „în mod natural” alianța „în două sau trei părți”, afectând „spiritul apărării colective” și solidaritatea internă. 5% din PIB până în 2035: angajament politic, execuție incertă Statele NATO (cu excepția Spaniei) au convenit la summitul de anul trecut de la Haga să ajungă la cheltuieli de apărare de 5% din PIB până în 2035. Publicația notează însă că, în condițiile în care multe țări europene sunt „mult sub” acest nivel și se confruntă cu constrângeri fiscale, rămâne neclar câte vor reuși să atingă ținta. În acest context, țările baltice — Letonia, Lituania și Estonia — sunt prezentate drept unele dintre cele mai mari cheltuitoare din Europa raportat la dimensiunea economiei, iar întâlnirea de la Berlin a avut ca obiectiv coordonarea pozițiilor înainte de summitul NATO de la Ankara. Miza politică: menținerea angajamentului SUA în NATO Un obiectiv-cheie pentru liderii europeni la Ankara va fi să-l convingă pe președintele SUA, Donald Trump, că Europa face suficient pentru creșterea cheltuielilor de apărare, pe fondul temerilor că acesta ar putea slăbi angajamentul american față de alianță sau ar putea penaliza țările care nu ating pragurile asumate. Trump a criticat public nivelul cheltuielilor europene, într-o postare pe Truth Social, și a indicat explicit mai multe state, inclusiv Germania, pe care a calificat cheltuielile de apărare drept „ridicole”. Germania promite accelerare: „dublăm bugetul apărării în patru ani” Întrebat despre postarea lui Trump, cancelarul Friedrich Merz a declarat că Germania face pași pentru a atinge ținta NATO, pe care Berlinul s-a angajat să o atingă până în 2029. „Germania își dublează bugetul apărării în patru ani. Acesta este cel mai mare efort pe care l-am făcut vreodată pentru a ne întări capacitățile de apărare. Din acest punct de vedere, nu avem nimic de ascuns față de nimeni.” Pentru economiile europene, disputa nu este doar una de securitate, ci și de alocare bugetară: dacă ținta de 5% rămâne un angajament cu implementare inegală, riscul — semnalat de Nausėda — este ca diferențele de efort să se transforme într-o problemă de coeziune și credibilitate a NATO, chiar în momentul în care alianța încearcă să-și consolideze postura de descurajare. [...]
România cere Ucrainei măsuri tehnice de „fail-safe” pentru dronele din Marea Neagră , inclusiv autodetonare la intrarea în apele teritoriale românești și un canal direct de comunicare pentru incidente, potrivit Euronews , care îl citează pe Radu Miruță , ministrul interimar al Apărării Naționale, în contextul dronei ajunse în portul Constanța după pierderea conexiunii. Miruță spune că Ucraina „putea să ne anunțe” mai devreme, susținând că informarea a venit abia după ce autoritățile române au contactat partea ucraineană. România a transmis un set de 14 întrebări pentru clarificarea incidentului; ministrul afirmă că aproximativ trei sferturi dintre răspunsuri au fost considerate satisfăcătoare, iar pentru restul a fost trimisă o solicitare suplimentară („follow-up”). Ce solicită România: autodetonare la intrarea în apele teritoriale și comunicare directă În declarațiile sale, ministrul interimar al Apărării indică două direcții operaționale pe care România le cere Ucrainei după incident: preprogramarea dronelor lansate de ucraineni în Marea Neagră să se autodetoneze în momentul în care intră în apele teritoriale românești, inclusiv în situația în care nu mai există legătură cu operatorul; crearea unui canal tehnic de comunicare directă între autoritățile române și un responsabil desemnat de partea ucraineană, pentru schimb rapid de informații în astfel de cazuri. Miruță argumentează că nu ar exista „niciun motiv” tehnic, militar sau diplomatic care să împiedice o astfel de setare, descriind posibilitatea ca drona să ia o decizie autonomă pe baza poziționării, chiar dacă legătura cu operatorul este pierdută. Ce a aflat România din răspunsurile Ucrainei: patru drone și pierderea conexiunii cu o seară înainte Ministrul afirmă că, din răspunsurile primite de la autoritățile ucrainene, reiese că legătura s-a pierdut cu patru drone, nu cu două , în seara precedentă, la aproximativ 250 de kilometri de țărmul românesc . Potrivit lui Miruță, dronele aveau două canale de comunicații redundante , însă conexiunea s-ar fi întrerupt simultan pe ambele, situație pe care o descrie drept neobișnuită. Totodată, el spune că România monitorizează permanent nivelul de bruiaj din Marea Neagră și că, din informațiile primite ulterior, comunicațiile cu dronele au fost pierdute în seara dinaintea incidentului. De ce contează: responsabilitate operațională și reducerea riscului de incidente pe teritoriul NATO Din perspectiva Ministerului Apărării, miza este reducerea riscului ca drone lansate în contextul războiului dintre Rusia și Ucraina să ajungă în spațiul aerian sau în apele teritoriale ale României ori ale NATO. Miruță afirmă că responsabilitatea pentru dronele lansate revine celor care le operează și că prioritatea sa este securitatea României, chiar în contextul în care Ucraina este o țară aflată în război și cu alte priorități operaționale. Ministrul spune că va continua demersurile până la obținerea unui răspuns privind canalul direct de comunicare și confirmarea măsurilor cerute pentru dronele operate de Ucraina în Marea Neagră. [...]
Ucraina a aprobat un mecanism de stat pentru exportul de armament , o schimbare de reglementare menită să aducă finanțare industriei de apărare în plin război, dar cu condiția ca aprovizionarea armatei ucrainene să rămână prioritară, potrivit Euronews . Noul cadru, descris de ministrul ucrainean al Apărării, Mykhailo Fedorov , drept „primul mecanism transparent” pentru export, ar permite țărilor partenere să cumpere armament și tehnologii ucrainene și să colaboreze direct cu producătorii din Ucraina. Miza declarată este atragerea de investiții internaționale, fără a afecta fluxul de echipamente către forțele armate. Exporturi condiționate de nevoile frontului Regula centrală a mecanismului este că exporturile vor fi autorizate doar dacă aprovizionarea armatei ucrainene este „garantată”. Fedorov a precizat că, dacă statul are nevoie de anumite arme, autorizația de export poate să nu fie acordată, ceea ce introduce un filtru administrativ care poate limita livrările externe în funcție de evoluția cererii interne. În paralel, Kievul încearcă să valorifice experiența acumulată în războiul cu Rusia, în special în zona dronelor și a sistemelor de combatere a dronelor, domenii pentru care ar exista interes din Europa și Orientul Mijlociu. Context: cooperare în Golf și cerere pentru ridicarea restricțiilor Ucraina a restricționat exporturile de armament pe durata războiului, însă în acest an a trimis experți în domeniul dronelor în mai multe țări din Orientul Mijlociu. Președintele Volodimir Zelenski a vorbit despre implicarea specialiștilor ucraineni în doborârea dronelor Shahed care vizau țări din regiune și despre demonstrații privind utilizarea dronelor interceptoare și a mijloacelor de război electronic. Zelenski a mai spus că Ucraina a semnat acorduri pe zece ani cu Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar, care ar urma să permită colaborarea companiilor ucrainene cu forțele armate locale pentru protejarea unor obiective specifice, și că există discuții și cu Oman, Kuweit și Bahrain. Separat, luna trecută, Zelenski declara că Ucraina lucrează la acorduri în domeniul apărării cu aproximativ 20 de țări. De ce contează pentru industrie: capacități peste cererea internă Decizia vine pe fondul presiunilor din partea industriei locale: producătorii ucraineni de armament cer de aproape un an ridicarea restricțiilor la export, în special pentru drone, pentru a genera venituri suplimentare. În Ucraina ar activa aproximativ 800 de producători de armament, iar o parte dintre ei și-ar fi extins capacitățile până la nivelul la care produc mai mult decât poate absorbi armata ucraineană. Potrivit celor mai recente estimări citate, Ucraina produce anual peste patru milioane de drone și ar putea dubla această capacitate dacă ar avea finanțare suficientă — iar noul mecanism de export este prezentat tocmai ca o cale de a atrage bani, fără a reduce prioritatea livrărilor către propriile forțe armate. [...]
Summitul NATO de la Ankara va pune presiune pe bugetele de apărare și pe accesul la fondurile UE , pe fondul unei prime evaluări a angajamentului de 5% din PIB și al cererii Washingtonului ca inițiativele europene să nu excludă companii din afara Uniunii, potrivit news.ro . Mesajul a fost transmis miercuri de ambasadorul american la NATO, Matthew Whitaker , înaintea reuniunii din 7-8 iulie. Summitul va fi prima verificare a modului în care statele aliate aplică angajamentul asumat anul trecut la Haga de a aloca 5% din PIB pentru apărare. Whitaker a spus că există aliați „care rămân în urmă”, fie pentru că „nu cheltuiesc suficient” în prezent, fie pentru că nu au „un plan credibil”, iar președintele Donald Trump „se așteaptă pe deplin” ca toți aliații să-și intensifice eforturile. În briefing a fost invocată explicit Spania, despre care Whitaker a afirmat că Trump este „dezamăgit”, inclusiv din cauza unor chestiuni legate de accesul la baze și survol, observate în timpul operațiunii „Epic Fury”, dar și din perspectiva unui plan de atingere a pragului de 5%. Diplomatul a adăugat însă că nu se așteaptă ca summitul să degenereze într-o situație conflictuală și a insistat că angajamentul de 5% a fost unanim. Washingtonul cere acces pentru companiile din afara UE la programele europene Un alt punct major anticipat pentru Ankara este disputa privind regulile programelor europene de apărare și accesul companiilor din afara UE. Whitaker a spus că SUA salută creșterea producției europene și reducerea reglementărilor, dar nu susțin prevederi „protecționiste” care ar exclude aliați din afara UE, inclusiv SUA, Turcia și alte țări. Ambasadorul a indicat că Washingtonul urmărește „coproducție” și parteneriate industriale și că se așteaptă la un acord pe această temă. În același timp, a subliniat că nu contează doar nivelul cheltuielilor, ci capabilitățile cumpărate, avertizând că banii trebuie să se transforme în „sisteme reale” și nu „doar în inflație”. Whitaker a mai susținut că industria de apărare are nevoie de mai multă eficiență și armonizare, invocând exemplul numărului mare de platforme diferite de vehicule blindate, și a indicat drept priorități apărarea aeriană, loviturile de precizie în adâncime și sistemele fără pilot. Ucraina: anunțuri „substanțiale” și noi contracte de armament În privința Ucrainei, Whitaker a spus că la summit sunt așteptate anunțuri „substanțiale” atât din partea SUA, cât și a aliaților. El a menționat programul PURL, prin care administrația Trump ar fi vândut aliaților NATO sisteme fabricate în SUA de peste 6 miliarde de dolari, inclusiv rachete Patriot și PAC-3, care au fost apoi furnizate Ucrainei. La Ankara va avea loc și o reuniune a Consiliului NATO-Ucraina la nivel de miniștri de externe. Potrivit informațiilor prezentate, este de așteptat ca membrii NATO să se angajeze la noi contracte de furnizare de arme „în valoare de miliarde de dolari” și să crească volumul producției de armament, inclusiv pentru Ucraina. Președintele Volodimir Zelenski a confirmat că va conduce personal delegația ucraineană la summit. [...]
Presiunea pentru creșterea bugetelor de apărare la 5% din PIB riscă să devină un test de credibilitate în NATO , după ce ambasadorul SUA la Alianță, Matt Whittaker , a avertizat că unele state europene sunt „rămase în urmă” față de angajamentele asumate, potrivit HotNews , înaintea summitului de la Ankara (7–8 iulie). Angajamentul a fost luat la summitul NATO de anul trecut de la Haga, sub presiunea președintelui american Donald Trump: toate statele membre, cu excepția Spaniei, au acceptat să își majoreze treptat cheltuielile pentru apărare până la 5% din PIB până în 2035. Ținta este împărțită în 3,5% cheltuieli strict militare și 1,5% pentru investiții conexe apărării, precum infrastructura critică, consolidarea industriei de apărare și apărarea cibernetică. Cine e „în frunte” și ce reproșează Washingtonul Whittaker a spus că „unii aliați fac mai mult decât alții”, indicând drept exemple de țări aflate „în fruntea plutonului” Polonia, țările scandinave, statele baltice și Germania. În același timp, a acuzat existența unor aliați care fie „nu cheltuiesc suficient”, fie „nu se află pe o traiectorie credibilă” pentru a-și îndeplini angajamentele de la Haga, fără să numească statele vizate. Mesajul central transmis de ambasador este că Trump „așteaptă din partea tuturor aliaților să-și intensifice eforturile și să se angajeze urgent pe calea celor 5%”, ceea ce ridică miza politică a summitului de la Ankara: nu doar nivelul cheltuielilor, ci și ritmul și credibilitatea planurilor naționale. Spania, excepția care complică consensul Întrebat despre Spania — descrisă ca o dezamăgire pentru Trump după refuzul creșterii cheltuielilor de înarmare — Whittaker a afirmat că nu se așteaptă la un conflict deschis între președintele american și premierul spaniol Pedro Sanchez la summitul de la Ankara. Ce urmează: rol mai mare pentru europeni în Alianță Pe lângă bani, ambasadorul a cerut ca statele europene din NATO să își asume „un rol sporit” în cadrul Alianței și să își consolideze capacitățile de apărare, argumentând că SUA rămân angajate, dar au și alte priorități globale. „Statele Unite nu vor pleca, dar noi avem responsabilități la nivel global”, a spus Matt Whittaker. [...]
Germania vrea să mute în țară producția unor arme americane esențiale pentru a-și acoperi mai rapid nevoile de înzestrare, pe fondul limitărilor de capacitate din SUA și al presiunii din NATO pentru creșterea cheltuielilor de apărare, potrivit Agerpres . Ministrul german al apărării, Boris Pistorius , a spus că Berlinul este interesat de acorduri care să permită fabricarea în Germania a „anumitor sisteme, sau componente de sisteme” americane, invocând faptul că „capacitățile de producție americane sunt limitate” și că este nevoie de o creștere urgentă a acestora. Declarațiile au fost făcute la Berlin, într-o conferință de presă alături de cancelarul Friedrich Merz și de secretarul general al NATO, Mark Rutte. De ce contează: blocajele de producție și stocurile limitate împing spre localizare Miza este una operațională: cererea pentru echipamente americane – în special rachete și interceptoare, precum Patriot – a crescut pe fondul multiplicării crizelor globale, iar stocurile sunt descrise ca fiind limitate, inclusiv după utilizarea pe scară largă în Ucraina și în Golf. În acest context, producția pe teritoriul Germaniei ar putea reduce timpii de livrare și dependența de liniile de fabricație din SUA, fără a elimina însă nevoia de sisteme americane pe termen mediu. Independență europeană, dar fără renunțarea la sistemele SUA Germania și alți membri europeni ai NATO vor să își dezvolte în paralel propriile industrii de apărare, în condițiile în care președintele american Donald Trump a amenințat că ar putea retrage forțe americane din Europa. Pistorius a susținut însă că o „mai mare independență” nu înseamnă renunțarea la echipamentele americane, argumentând că există arme pe care Europa nu le produce și „de care avem nevoie urgentă în următorii cinci până la zece ani”. La rândul său, Mark Rutte a lăudat eforturile Germaniei de consolidare a forțelor armate și a indicat că summitul NATO din Turcia (7–8 iulie) va discuta și despre întărirea industriei de apărare. În evaluarea sa, chiar și în ipoteza încheierii războiului din Ucraina, Rusia „va rămâne o amenințare pe termen lung” pentru securitatea euro-atlantică. [...]
