Știri
Știri din categoria Politică
Modelul Oradea arată că reforma companiilor publice poate reduce datoriile fără subvenții masive, iar comparația cu Bucureștiul pune presiune politică pe pachetul de măsuri blocat în Parlament, potrivit unei analize Fanatik. În centrul disputei este reforma companiilor de stat (audituri externe, comasări, reducerea subvențiilor și listarea la bursă a unor pachete minoritare), pe care moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a blocat-o, după ce, cu o zi înainte, cele două partide votaseră în Senat o lege care interzice Guvernului să vândă acțiuni la companiile de stat.
Ilie Bolojan a acuzat public că numirile politice din companiile de stat sunt o „boală” și a legat direct rezistența la reformă de protecția contractuală a conducerilor și de bugete aprobate condiționat de reducerea cheltuielilor.
„Există un partid care, oriunde e o problemă de genul acesta, vedem că are o densitate mare de oameni. Boala asta se numește pesedism, a planta oameni peste tot unde se pot face angajări, a extrage rente”, a spus liderul PNL.
Dincolo de conflictul politic, analiza indică o consecință financiară deja materializată: România a pierdut „definitiv” peste 450 de milioane de euro din PNRR, pentru că a ratat jaloane din cererea de plată nr. 3 legate de numiri în companii din transporturi și energie. În plus, până la finalul lunii august (termenul menționat în text pentru închiderea PNRR), Guvernul mai are de încheiat 15–20 de reforme prioritare din cererile de plată 5 și 6, iar „nota de plată” ar putea depăși „câteva miliarde de euro”, conform aceleiași surse.
Fanatik folosește Oradea ca studiu de caz pentru a argumenta că o administrație locală poate împinge companiile municipale spre disciplină financiară, fără a transforma serviciile publice în „găuri negre” pentru buget.
Datele prezentate în analiză:
Analiza pune în oglindă Oradea cu Bucureștiul, unde companiile municipale sunt mai numeroase (10–11, după ce în mandatul Gabrielei Firea ajunseseră la circa 30), iar presiunea bugetară este mai greu de „ascuns”.
Sunt menționate două repere:
În logica articolului, „rețeta” Oradea este folosită ca argument pentru reluarea reformei companiilor de stat, însă moțiunea de cenzură și legea votată în Senat care interzice vânzarea de acțiuni au îngustat spațiul de manevră al Executivului. În paralel, presiunea rămâne pe calendarul PNRR, unde întârzierile la guvernanța companiilor din transporturi și energie au produs deja pierderi financiare și pot amplifica costurile în lunile următoare, potrivit analizei.
Recomandate
Cluj-Napoca are în derulare proiecte PNRR de peste 100 mil. euro, iar primarul Emil Boc a discutat cu premierul interimar Ilie Bolojan despre implementarea lor , într-o întâlnire la primărie, potrivit news.ro . Miza imediată este una operațională: derularea proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care presupun și contribuții semnificative din bugetul local. Întâlnirea a avut loc vineri, la Primăria Cluj-Napoca, iar la discuții a participat și viceprimarul Dan Tarcea. Boc a transmis pe Facebook că discuția a vizat „probleme administrative concrete” legate de proiectele PNRR. Ce înseamnă, în cifre, expunerea Clujului pe PNRR Primarul a indicat că municipalitatea implementează proiecte de „peste 100 de milioane de euro” (aprox. peste 500 milioane lei) prin PNRR, cu o cofinanțare de „50 de milioane de euro” (aprox. 250 milioane lei) din bugetul local. În practică, acest tip de cofinanțare pune presiune pe planificarea bugetară a orașului și pe capacitatea administrativă de a respecta termenele și condițiile programului. Componenta politică, pe lângă agenda administrativă Pe lângă subiectele legate de proiecte, Boc a spus că a discutat și „aspecte politice” care, în formularea sa, „reconfirmă statutul PNL de partid reformator proeuropean şi responsabil faţă de România şi faţă de cetăţenii săi”. Informațiile despre conținutul concret al acestor „aspecte politice” nu sunt detaliate în materialul citat. [...]
Suspendarea hotărârilor Congresului PNL de către Tribunalul București obligă partidul să revină temporar la statutul din 2025, într-un moment în care liberalii spun că prioritatea rămâne adoptarea legislației necesare pentru jaloanele din PNRR , potrivit news . PNL anunță că liderii partidului s-au reunit joi seară într-o ședință informală, în format hibrid, convocată de președintele Ilie Bolojan , pentru a evalua efectele deciziei instanței și pentru a stabili pașii următori. „Opinia generală a fost aceea că deciziile luate la ultimul Congres respectă întru totul spiritul și litera legii”, transmite partidul. Ce se schimbă în funcționarea PNL după decizia instanței În urma suspendării provizorii dispuse de Tribunalul București, PNL va funcționa „în continuare conform statutului adoptat în iulie 2025”, arată comunicatul citat. Liberalii spun că „aspectele juridice rămân o prioritate” și că, în perioada imediat următoare, vor analiza „soluțiile pentru menținerea direcției PNL pe linia votului covârșitor al membrilor partidului”. Miza imediată: legislația din PNRR și sesiunea parlamentară extraordinară A doua temă discutată în ședința informală a vizat pregătirea pentru sesiunea parlamentară extraordinară, în special adoptarea legislației din PNRR necesare îndeplinirii jaloanelor asumate de România. PNL afirmă că își va asuma responsabilitatea pentru adoptarea proiectelor necesare și cere ca „întreaga clasă politică” să procedeze la fel. În același context, Ilie Bolojan a transmis, potrivit comunicatului, că partidul își asumă în continuare responsabilitatea guvernării „în condiții dificile”. „Trebuie să rămânem consecvenți, responsabili și să ținem partidul pe direcția în care să ne putem întâlni cu fruntea sus cu cetățenii, inclusiv în 2028. Dacă repetăm greșelile trecutului, înseamnă că nu am înțeles ce s-a întâmplat și de ce suntem în situația de astăzi.” Context: ce a decis Tribunalul București și ce urmează Tribunalul București a dispus miercuri suspendarea provizorie a tuturor hotărârilor adoptate la Congresul Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026, inclusiv a noii conduceri și a modificărilor statutare. Decizia este executorie de drept și a venit după o acțiune formulată de un grup de 18 lideri liberali contestatari, care au cerut anularea și suspendarea efectelor Congresului, invocând nereguli de procedură. PNL a anunțat că va folosi „toate căile legale” pentru a apăra votul Congresului și susține că instanța „nu a dat dreptate contestatarilor”, ci a decis doar suspendarea provizorie până la judecarea pe fond a speței. [...]
Europarlamentarul Siegfried Mureșan susține că PSD și-a pierdut pârghiile de influență în Parlament , iar această schimbare ar redesena competiția politică la următoarele alegeri, pe axa AUR versus „forțele pro-europene” conduse de Ilie Bolojan, potrivit G4Media . Mureșan afirmă, într-o postare pe Facebook, că PSD trece printr-o „schimbare istorică” și că a pierdut „rolul de principal partid din România”. El argumentează că, „de la Revoluție încoace”, PSD a influențat decisiv jocul politic inclusiv din opoziție și dă ca exemple perioada 1996–2000, când PDSR ar fi „sabotat” reformele CDR, precum și guvernul minoritar Tăriceanu, menținut în funcție cu sprijin din opoziție. În același registru, europarlamentarul invocă și anul 2016, când, în timpul guvernului tehnocrat condus de Dacian Cioloș, PSD ar fi deținut „cele mai multe funcții în eșalonul 2” și ar fi condus „de facto” țara. De ce contează: semnal de repoziționare a majorităților parlamentare Miza afirmației lui Mureșan este că PSD ar fi ajuns, „pentru prima dată”, în situația de a nu mai putea influența deciziile din Parlament. El susține că, deși au existat „doi premieri desemnați” care au fost „pe placul lor”, social-democrații „nu au reușit să construiască o majoritate” parlamentară. Pe această bază, Mureșan apreciază că PSD „nu va mai recâștiga influența” exercitată în ultimii peste 30 de ani și anticipează că următoarea confruntare electorală va fi între „partidul extremist, populist, antieuropean AUR” și „forțele pro-europene conduse de Ilie Bolojan”. Context politic: Mureșan, propunere de premier, dar nedesemnat G4Media amintește că Siegfried Mureșan a fost propunerea comună a PNL, USR și UDMR pentru funcția de prim-ministru, însă nu a fost desemnat de președintele României, Nicușor Dan . [...]
Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan susține că PSD nu mai poate controla deciziile din Parlament , iar această pierdere de influență ar explica „dezorientarea” social-democraților și ar repoziționa competiția politică înaintea următoarelor alegeri, potrivit Agerpres . Mureșan afirmă, într-o postare pe Facebook, că PSD și-ar fi pierdut „pentru totdeauna” rolul de principal partid din România, rol pe care l-ar fi avut „de la Revoluție încoace”, inclusiv în perioadele în care a fost în opoziție. Argumentul central: PSD nu mai poate face majorități În evaluarea europarlamentarului liberal, schimbarea esențială este că PSD ar fi ajuns, „pentru prima dată”, în situația de a nu mai putea influența deciziile din Parlamentul României . El susține că, deși au existat „doi premieri desemnați” care ar fi fost „pe placul” PSD, partidul nu a reușit să construiască o majoritate parlamentară. Totodată, Mureșan afirmă că PSD „nu va mai recâștiga influența” pe care ar fi avut-o timp de peste trei decenii. Contextul invocat: episoade în care PSD ar fi dominat din opoziție Pentru a-și susține teza, Mureșan amintește mai multe momente din istoria politică recentă: perioada 1996–2000, când PSD (pe atunci PDSR) ar fi rămas „principala forță politică” chiar din opoziție și ar fi „sabotat” reformele CDR; menținerea în funcție a Guvernului minoritar Tăriceanu, pe care o pune tot pe seama PSD; anul 2016, când, în timpul Guvernului tehnocrat condus de Dacian Cioloș, PSD ar fi deținut cele mai multe funcții în „eșalonul 2” și ar fi condus „de facto” țara. Ce anticipează pentru următoarele alegeri Mureșan susține că „confruntarea” la următoarele alegeri ar urma să fie între „partidul extremist, populist, antieuropean AUR” și „forțele pro-europene conduse de Ilie Bolojan”. [...]
Termenul de 31 august pentru jaloanele din PNRR devine un risc financiar în contextul în care România este de 65 de zile fără un guvern cu puteri depline, iar întârzierea deciziilor poate duce la pierderea unor fonduri europene, potrivit Mediafax . Într-o intervenție la B1 TV, consilierul prezidențial onorific Eugen Tomac a cerut partidelor să reducă tensiunea politică și să ajungă rapid la o formulă de guvernare. Tomac a spus că termenul-limită de 31 august pentru îndeplinirea jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este „un test extrem de important” pentru clasa politică și a avertizat că, în lipsa măsurilor asumate de statul român, există riscul pierderii unor fonduri europene. „În lipsa măsurilor asumate de statul român (…) riscăm să nu doar să pierdem bani, ci să adâncim această criză pe care, din nefericire, o vor deconta tot cetățenii români.” Soluția propusă: refacerea dialogului în fosta coaliție În actuala configurație parlamentară, Tomac a susținut că „singura soluție realistă” este reluarea dialogului între partidele care au făcut parte din fosta coaliție de guvernare (PSD, PNL, USR, UDMR), astfel încât să fie găsită „o formulă de compromis rezonabil” într-un timp scurt. El a invocat eșecul investirii guvernului propus de Adrian Veștea și a insistat că prioritatea imediată este formarea unui guvern cu o majoritate stabilă în Parlament, altfel „există și soluții alternative”, fără a le detalia. De ce respinge un guvern de tehnocrați și ce spune despre anticipate Tomac s-a pronunțat pentru un guvern politic, nu pentru un cabinet de tehnocrați, argumentând că este nevoie de un premier care își asumă reformele și are sprijin parlamentar. „Eu cred că avem nevoie de un guvern politic, asumat, cu un premier care își asumă reformele necesare și, evident, are suport în Parlament.” În privința alegerilor anticipate, Tomac a afirmat că nu reprezintă o soluție „în acest moment”, atâta timp cât există opțiuni politice pentru formarea unui guvern cu puteri depline. În același context, a cerut reducerea „discursului politic extrem de tensionat” și orientarea către „soluții pragmatice”, inclusiv pentru a folosi resursele disponibile de la Uniunea Europeană și pentru a depăși obstacolele „în zona bugetar-fiscală”. Context: criza politică și următoarele consultări Criza politică durează de peste două luni, după ce PSD a retras sprijinul pentru guvernul condus de Ilie Bolojan și a depus, alături de AUR, o moțiune de cenzură. Guvernul Bolojan a fost demis pe 5 mai, moțiunea fiind adoptată cu 281 de voturi „pentru”. După consultări la Cotroceni, prima propunere de premier, Eugen Tomac, nu a strâns sprijin suficient, iar ulterior guvernul propus de Adrian Veștea a picat la vot, cu 189 de voturi. Luni sunt programate noi consultări la Palatul Cotroceni pentru desemnarea unui premier și conturarea unei majorități parlamentare, iar președintele Nicușor Dan a cerut ca liderii partidelor să spună public ce soluție de majoritate văd. [...]
PNL revine temporar la vechea conducere după suspendarea în instanță a deciziilor Congresului din 21 iunie , iar schimbarea blochează aplicarea noii arhitecturi de conducere până la o hotărâre definitivă, potrivit Antena 3 . Decizia vine după ce Tribunalul București a anulat toate hotărârile adoptate la Congresul PNL din 21 iunie și a suspendat noua conducere. În acest context, Ilie Bolojan a convocat joi o ședință de urgență cu liderii partidului. Ca efect direct, PNL a anunțat că va funcționa cu vechea conducere, ceea ce înseamnă revenirea la formula cu patru prim-vicepreședinți. Ciprian Ciucu își reia funcția de prim-vicepreședinte, alături de Adrian Veștea și Nicoleta Pauliuc. În același timp, cei opt vicepreședinți aleși la Congresul din 21 iunie 2026 nu își pot exercita funcțiile până la o nouă decizie a instanței. Ce a suspendat Tribunalul București și ce urmează Instanța a suspendat provizoriu hotărârile Congresului Extraordinar din 21 iunie, inclusiv alegerea noii conduceri și modificarea Statutului partidului. Au fost suspendate și 13 decizii luate ulterior de Biroul Permanent Național, inclusiv hotărârea prin care au fost schimbați liderii de filiale. Decizia este executorie (se aplică imediat), dar poate fi atacată cu apel în termen de cinci zile. Suspendarea rămâne în vigoare până la soluționarea definitivă a dosarului, în care 18 liberali contestă legalitatea hotărârilor luate la Congres. Poziția PNL și reacția lui Bolojan PNL susține că va funcționa „în continuare conform statutului adoptat în iulie 2025” și că, în partid, opinia generală este că hotărârile Congresului „respectă întru totul spiritul și litera legii”. Conducerea a mai transmis că, în perioada următoare, vor fi analizate soluții pentru menținerea direcției stabilite prin votul membrilor. Ilie Bolojan a declarat că partidul va respecta decizia provizorie, dar nu va renunța la hotărârile luate. Într-o postare pe Facebook, el a criticat liberalii care au contestat în instanță deciziile Congresului, afirmând că aceștia „vor rămâne cu această etichetă, indiferent ce decid instanțele”. [...]
