Știri
Știri din categoria Politică
Negocierile pentru un acord SUA–Iran riscă să se blocheze după ce președintele american Donald Trump a respins public răspunsul Teheranului la cel mai recent „propunere” a Washingtonului, potrivit Bild. Miza este una de reglementare și securitate regională, cu efecte directe asupra sancțiunilor și libertății de navigație în zona Strâmtorii Hormuz.
Trump a scris duminică seară pe platforma Truth Social că a citit „chiar acum” răspunsul Iranului și că îl consideră „absolut inacceptabil”.
„Tocmai am citit răspunsul așa-zișilor «reprezentanți» iranieni. Nu-mi place – absolut inacceptabil!”
Conform informațiilor citate de Bild din presa de stat iraniană, Iranul ar fi transmis răspunsul către Pakistan, descris ca stat mediator. Televiziunea de stat iraniană susține că propunerea Teheranului ar include:
Aceeași sursă indică însă că propunerea nu ar fi mai concretă dincolo de aceste formulări.
Bild notează că propunerea americană ar fi inclus prevederi privind:
Publicația menționează că există versiuni diferite despre poziția Iranului. „Wall Street Journal” ar fi relatat că Iranul ar fi oferit transferul unei părți din stocul de uraniu puternic îmbogățit într-o țară terță, dar ar fi respins demontarea instalațiilor nucleare. Iranul ar fi negat acest articol, potrivit agenției iraniene semioficiale Tasnim, mai scrie Bild. În paralel, ar fi discutată și o posibilă relaxare a sancțiunilor SUA, conform unor relatări media citate de publicație.
Potrivit Bild, războiul a început pe 28 februarie, odată cu atacuri ale SUA și Israelului asupra Iranului, iar în prezent este în vigoare un armistițiu descris ca fragil. Într-o altă postare pe Truth Social, Trump a acuzat Iranul că „joacă” de zeci de ani cu SUA și „restul lumii” prin tactici de amânare.
În lipsa unor detalii publice despre conținutul complet al răspunsului iranian și despre termenii exacți ai propunerii SUA, rămâne neclar ce spațiu real de compromis mai există și dacă discuțiile pot fi reluate fără o schimbare de poziție de una dintre părți.
Recomandate
Viktor Orbán ridică miza confruntării cu Bruxelles-ul și avertizează noua putere de la Budapesta că orice apropiere de instituțiile UE va avea costuri politice și materiale pentru Ungaria, potrivit Adevărul . Într-un interviu acordat unei televiziuni maghiare, fostul premier a transmis un mesaj direct către noua conducere, în contextul schimbării de guvern de la Budapesta și al semnalelor de „reconectare” la simbolistica europeană. „A ne îndepărta de poziția patriotică, a ceda sau a ne supune Bruxelles-ului ar fi o greșeală strategică uriașă, iar Ungaria va plăti un preț greu pentru asta. Dacă nu luptați la Bruxelles, ei vă vor călca în picioare, vă vor doborî și vă vor jefui. Noua conducere trebuie să înțeleagă acest lucru. Nu mi se pare că ei înțeleg asta încă.” Declarațiile vin la o zi după ce guvernul condus de Péter Magyar a depus jurământul în Parlament, marcând începutul unei noi etape politice, după ce Orbán a părăsit funcția de premier, încheind o perioadă începută în 2010. Semnale de apropiere față de UE, respinse de Fidesz Unul dintre primele gesturi cu încărcătură politică ale noii conduceri este revenirea drapelului Uniunii Europene pe clădirea Parlamentului de la Budapesta, după mai bine de un deceniu de absență. Decizia este prezentată ca un semnal de apropiere față de Bruxelles. „Cetățenii ungari au decis în urmă cu 22 de ani să adere la Uniunea Europeană, iar acest lucru trebuie respectat”, a transmis noua președintă a Parlamentului Ungariei, Ágnes Forsthoffer . Potrivit informațiilor, decizia nu a fost susținută de Fidesz, partidul condus de Viktor Orbán, nici de KDNP și Mi Hazánk. Drapelul UE fusese îndepărtat în 2014, la ordinul fostului președinte al Legislativului, László Kövér. Ce urmează: o linie de politică externă mai tensionată intern Mesajul lui Orbán indică o presiune politică internă pentru menținerea unei linii de confruntare cu instituțiile europene, în timp ce noul premier Péter Magyar promite reforme și schimbări în raport cu instituțiile statului și media publică, inclusiv readucerea simbolurilor europene în Parlament. În acest context, disputa privind raportarea la Bruxelles se conturează ca una dintre primele teme de conflict între vechea și noua putere de la Budapesta. [...]
Mesajul lui Victor Ponta validează public o linie de „independență” față de UE, cu potențial de a influența agenda energetică și industrială. Într-o postare amplă pe Facebook, fostul premier PSD îl laudă pe președintele Nicușor Dan pentru discursul de Ziua Europei , pe care îl descrie drept o „declarație de independență” față de ceea ce numește „MECANISMUL”, potrivit G4Media . Ponta susține că discursul președintelui ar fi fost „declarația de independență” a României față de o rețea pe care o descrie drept „reziști – sorosiști – haștagi – useriști”, despre care afirmă că ar fi „dominat România în ultimii 10 ani”. El leagă simbolic mesajul de data de 10 Mai, Ziua Independenței Naționale. Fostul lider PSD, exclus din partid în 2025 după ce și-a depus candidatura la președinție, afirmă că a devenit „suporter nicușorist” și că „scena politică din România a fost resetată total”, în doar câteva zile, „referindu-se probabil la moțiunea PSD-AUR”, notează publicația. În aceeași postare, Ponta spune că „începe să creadă serios” că președintele Dan va propune „un premier care să fie al României”. Ce a spus Nicușor Dan despre UE: energie, apărare, politici climatice Contextul este discursul susținut sâmbătă de Nicușor Dan la Palatul Cotroceni, de Ziua Europei, în care președintele a afirmat că „Europa a făcut greșeli” în mai multe domenii cu impact economic direct, inclusiv energie și industrie. În zona energetică, șeful statului a criticat dependența Uniunii Europene de gazul rusesc și renunțarea unor state la energia nucleară: „Europa a făcut greșeli când a renunțat la nuclear și și-a bazat energia pe gaz ieftin din Rusia. Asta a fost o greșeală.” Nicușor Dan a mai spus că UE a greșit când „și-a neglijat industria de apărare” și când a impus „ținte mult prea ambițioase” în politicile climatice, care au afectat industria grea europeană. Totodată, președintele a pledat pentru o dezbatere „cu cărțile pe masă” despre viitorul Europei și a afirmat că România trebuie să își promoveze mai ferm interesele în interiorul Uniunii Europene. În același discurs, el a vorbit despre nevoia unui parteneriat „corect, solid, echitabil” între UE și SUA. De ce contează: semnal politic pe teme cu impact economic Dincolo de disputa politică internă, miza practică a acestui tip de mesaj este că aduce în prim-plan, într-o cheie de „interes național”, teme care ating direct costurile energiei, competitivitatea industriei și direcția politicilor climatice. În relatarea G4Media, Ponta interpretează poziționările recente ale președintelui drept o direcție „prooccidentală” (UE și SUA), dar „fără a accepta «presiuni» din partea unor grupuri de influență interne”. Ponta mai vorbește despre existența unui „MECANISM”, termen prin care descrie o presupusă rețea de ONG-uri, jurnaliști și politicieni „susținuți din exterior”, care ar fi influențat politica românească în ultimul deceniu, și afirmă că „orice semn de independență” ar fi fost „sancționat fără milă”. Publicația notează că el îi menționează, în acest context, pe Klaus Iohannis, Elena Lasconi, Nicușor Dan și Ilie Bolojan. [...]
Ministrul interimar al Finanțelor avertizează că miza evaluărilor de rating este costul finanțării României și spune că autoritățile trebuie să transmită „clar ce vrem să facem ca țară”, după o discuție cu Standard & Poor’s (S&P), potrivit Digi24 . Alexandru Nazare a anunțat că, la finalul săptămânii, a avut „o discuție foarte bună” cu reprezentanții S&P, împreună cu echipa Ministerului Finanțelor, în continuarea dialogurilor din ultimele zile cu celelalte agenții de rating. Mesajul a fost publicat duminică, pe Facebook. De ce contează: ratingul influențează direct cât de scump se împrumută statul Nazare susține că, în actualul context intern și internațional, este „esențial” ca România să comunice coerent direcția economică, dincolo de disputa politică. În opinia sa, „ceea ce ne-a lipsit în ultimii ani a fost consecvența unor politici coerente”, capabile să asigure sustenabilitatea economică pe termen mediu și lung. Ministrul interimar leagă explicit atingerea obiectivelor economico-financiare de „acces la finanțare mult mai ieftină”, inclusiv prin granturi și împrumuturi pe termen lung, la costuri mai reduse decât cele din piețele financiare, pentru: dezvoltarea infrastructurii critice; creșterea capacităților interne de producție; ajustarea fiscală necesară reducerii deficitului de cont curent. Ce urmăresc agențiile și ce semnale transmite Guvernul Nazare afirmă că agențiile de rating se uită la „voința și capacitatea” autorităților de a continua reformele și investițiile asumate prin Planul Fiscal pe termen mediu, PNRR și Programul SAFE. El adaugă că, pentru S&P, ca și pentru celelalte agenții, este importantă menținerea trendului și a ritmului de ajustare fiscală. În același mesaj, ministrul interimar indică drept argumente „măsurile adoptate” și „disciplina fiscală” ale Guvernului condus de Ilie Bolojan , menționând o execuție bugetară „foarte bună” în primul trimestru: un deficit de aproximativ 1% din PIB, „la mai puțin de jumătate” față de aceeași perioadă a anului trecut. Nazare precizează însă că, în trimestrul al doilea, se așteaptă un volum mai mare de plăți, inclusiv pe componenta PNRR și la investițiile naționale, ceea ce „se va reflecta” în nivelul deficitului în lunile următoare. Calendarul evaluărilor și riscul unui comitet ad-hoc Ministrul interimar avertizează că România rămâne vulnerabilă prin „perspectiva negativă asociată gradului investițional” și enumeră evaluările care urmează în 2026: la finalul lunii iulie: Fitch; în august: Moody’s; în octombrie: S&P. În cazul unei „înrăutățiri vizibile a situației”, spune Nazare, oricare dintre agenții poate convoca ad-hoc comitetul de rating, care ar putea lua o decizie cu „consecințe extrem de grave” pentru România. [...]
Un consens rar între republicani și democrați este că banii au ajuns să distorsioneze competiția electorală , iar această percepție vine pe fondul unor noi recorduri de cheltuieli în campanii, inclusiv în publicitate, potrivit Politico . Miza practică: dacă alegătorii cred că rezultatele se „cumpără” sau se influențează prin finanțare, presiunea pentru reguli mai stricte de finanțare a campaniilor crește, într-un moment în care cheltuielile sunt proiectate să urce din nou. Sondajul arată că 72% dintre americani spun că există prea mulți bani în politică, iar doar 5% nu sunt de acord. În paralel, majorități din ambele tabere politice consideră că miliardarii au o influență disproporționată și că banii proveniți de la grupuri de interese speciale sunt o formă de corupție care ar trebui limitată, nu protejată ca „libertate de exprimare”. Percepția de „alegeri de vânzare” și efectul asupra încrederii O majoritate dintre respondenți cred că banii pot modela rezultatele electorale: 39% spun că pot „cumpăra” efectiv rezultatele, iar alți 34% că pot influența, fără a le cumpăra. În același timp, aproape jumătate dintre respondenți afirmă că alegătorii au prea puțină putere. Politico notează că această percepție se suprapune peste realitatea din campanii: donatori bogați și grupuri externe pompează sume mari în curse competitive, inclusiv prin mecanisme care pot accepta contribuții nelimitate, amplificând vocea unui număr mic de finanțatori. „Acest tip de cheltuieli astronomice erodează încrederea oamenilor în sistemul nostru de guvernare, iar oamenii caută schimbări care să reducă această sumă scandaloasă de bani și să o țină în frâu”, a declarat Michael Beckel , director pentru reforma finanțării politice la Issue One , un ONG. Unde apar diferențele între tabere Deși există un nucleu comun de nemulțumire, intensitatea diferă. Democrații tind să aibă pozițiile cele mai ferme împotriva banilor în politică, iar în unele întrebări apar diferențe între votanții lui Trump și cei ai lui Harris. La întrebarea despre influența miliardarilor, 6 din 10 americani spun că aceștia au prea multă influență în politica SUA. Politico indică și un decalaj: 75% dintre votanții lui Harris sunt de acord cu această afirmație, față de 55% dintre votanții lui Trump. În privința „cât de departe” pot merge banii, votanții lui Trump înclină mai mult spre ideea că banii influențează alegerile fără a le cumpăra, în timp ce votanții lui Harris sunt mai predispuși să creadă că rezultatele pot fi cumpărate. Implicația de reglementare: bani din grupuri de interese și noi jucători Un punct cu potențial de consecințe legislative este felul în care americanii privesc finanțarea dinspre grupuri de interese. O majoritate (53%) consideră că acest tip de bani este corupție și ar trebui reglementat mai strict, nu tratat ca un act de „libertate de exprimare” ce trebuie protejat; această opinie include 56% dintre votanții lui Trump. În același timp, „banii din afara” sistemului politic tradițional nu dau semne de încetinire: grupuri legate de inteligența artificială, criptomonede și alte industrii emergente intră rapid în arenă și direcționează milioane către alegeri primare competitive, pentru a influența cine ajunge la Washington, potrivit publicației. Contextul financiar: un nou record de publicitate electorală Politico arată că ultimele trei rânduri de alegeri la jumătatea mandatului (midterms) au stabilit recorduri succesive de cheltuieli. Pentru următorul ciclu, firma de monitorizare a reclamelor AdImpact estimează că publicitatea electorală va urca din nou la un nivel record, de 10,8 miliarde de dolari (aprox. 49,7 miliarde lei). Cum a fost făcut sondajul Ediția aceasta a POLITICO Poll a fost realizată de Public First, în perioada 11–14 aprilie, pe un eșantion de 2.035 de adulți din SUA, intervievați online. Rezultatele au fost ponderate după vârstă, rasă, gen, geografie și nivel de educație, iar marja de eroare pentru eșantionul total este ±2,2 puncte procentuale (subgrupurile au marje mai mari). [...]
AUR spune că își asumă depunerea în Parlament a unui proiect pentru 10 Mai ca „zi națională” și condiționează demersul de o susținere transpartinică, pentru a evita etichetarea inițiativei ca instrument politic, potrivit Mediafax . Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu , a transmis un mesaj public cu ocazia zilei de 10 Mai (Ziua Independenței Naționale), în care face referire la un discurs al Principelui Nicolae , nepotul Regelui Mihai. În mesaj, Dungaciu apreciază propunerea ca 10 Mai să devină „ziua-reper” în care identitatea românească să fie recunoscută „în mod plenar”. Ce propune AUR și care este miza politică Dungaciu afirmă că AUR susține „restituirea” sărbătorii de 10 Mai și spune că partidul își exprimă voința de a sprijini inițiativa „alături de toate forțele politice din Parlamentul României”. În logica prezentată de liderul AUR, proiectul ar trebui să fie consacrat printr-un act legislativ, ceea ce presupune asumare politică și o procedură parlamentară. În același mesaj, Dungaciu susține că, „tehnic vorbind”, procesul poate „să capete corp” doar dacă este dus în Parlament de partide și votat, pentru a deveni o „altă zi națională” – descrisă ca o sărbătoare a „României moderne”, a „dezvoltării” și „prosperității”. Condiția anunțată: depunere cu mai multe partide, după consultări AUR spune că își asumă „necondiționat” proiectul, dar că nu vrea să îl înainteze fără consultări și își declară disponibilitatea de a discuta cu toate partidele pentru depunerea comună a inițiativei. Dungaciu invocă „spiritul Pactului de la Snagov” ca argument pentru o abordare de consens. „Noi, cei de la Alianța pentru Unirea Românilor – AUR, ni-l asumăm necondiționat. Dar, pentru a nu deveni un proiect politic, (...) ne asumăm ca acest proiect să fie depus în Parlament de cât mai multe partide, de toate, dacă se poate.” Contextul mesajului: rolul atribuit Principelui Nicolae Dungaciu descrie discursul Principelui Nicolae drept o intrare „în scenă” și afirmă că 10 Mai ar trebui să funcționeze ca „pivot” pentru reconstruirea unui „proiect identitar”. În finalul mesajului, el susține că „10 Mai 2026” ar fi și momentul în care Prințul Nicolae „reintră în spațiul public cu anvergură și cu o determinare” pe care „nu le-a mai avut până acum”. Din informațiile prezentate, AUR indică intenția de a transforma propunerea într-un proiect legislativ, însă nu oferă un calendar, un text de inițiativă sau detalii procedurale despre pașii următori. [...]
PNL încearcă să-și securizeze coeziunea după ieșirea de la guvernare , iar eurodeputatul Rareș Bogdan susține că partidul nu va avea plecări și nici nu se va scinda, în pofida tensiunilor interne, potrivit HotNews . Declarația vine după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură și după o ședință „tensionată” a Biroului Politic Național , în care PNL a decis prin vot intrarea în opoziție. Rareș Bogdan spune că, deși au existat poziții divergente în partid, decizia luată va fi respectată de toți. Într-un mesaj transmis spotmedia.ro și citat de News.ro, Rareș Bogdan afirmă că nu este un susținător al președintelui PNL, Ilie Bolojan, dar că acest lucru nu exclude dialogul și colaborarea. El susține că l-a avertizat pe Bolojan încă din iunie anul trecut, după alegerile prezidențiale, când acesta a fost desemnat prim-ministru, că PSD „nu vrea reforme”. „I-am văzut cum s-au comportat în şedinţele de Coaliţie, trei ani la rând. Din păcate, luni de zile, în cazul lui Ilie Bolojan, şi ani, în cazul lui Ciucă sau al lui Cîţu, PSD i-a îmbrăţişat şi i-a adormit”, a declarat eurodeputatul liberal. Ce transmite PNL către piața politică Mesajul central al lui Rareș Bogdan este că partidul va rămâne unit și disciplinat după votul intern, chiar dacă au existat lideri care ar fi preferat rămânerea la guvernare. În același timp, el indică faptul că ieșirea de la guvernare „fără PSD” îi este favorabilă. „S-a luat o decizie, o respect – iar aceasta din urmă, cea fără PSD, chiar îmi convine. E pe gustul meu”, a subliniat liderul PNL în mesajul transmis spotmedia.ro. Miza intrării în opoziție: repoziționare pe termen lung Rareș Bogdan apreciază că perioada de „2 ani și 8 luni” în opoziție este semnificativă și leagă această strategie de evoluțiile electorale din Europa, unde spune că se conturează o orientare către conservatorism. În lipsa altor detalii despre pașii următori ai conducerii PNL, mesajul public urmărește în principal să reducă riscul perceput de fragmentare internă după schimbarea de direcție politică și după căderea guvernului. [...]
