CAT$881.69+2.21%

Erodarea „contractului” dintre Kremlin și elitele economice devine un risc operațional pentru regimul Putin, pe fondul confiscărilor de active și al impredictibilității regulilor, potrivit unei analize prezentate de Adevărul, care citează un text publicat în revista britanică The Economist și semnat anonim de un fost înalt funcționar de la Kremlin.

În esență, autorul susține că, deși regimul își păstrează aparatul represiv și „monopolul forței”, pierde o componentă critică pentru stabilitate: capacitatea de a oferi o viziune credibilă despre viitor. Un indicator al schimbării ar fi limbajul folosit în cercurile puterii, unde războiul din Ucraina nu mai este descris ca „proiectul nostru”, ci ca „războiul lui Putin”.

„Până anul trecut, toți spuneau «noi» și «al nostru». Acum, vorbesc despre «deciziile lui», «războiul lui», «agenda lui»”, notează autorul.

De ce contează economic: capital repatriat, dar fără protecție juridică

Analiza indică drept al doilea motiv major al erodării autorității lui Putin nemulțumirea elitelor economice, accentuată după sancțiunile occidentale. În lipsa „protecției tribunalelor occidentale și a sistemului juridic internațional”, disputele dintre grupuri de interese ar ajunge să fie rezolvate într-un cadru intern descris ca arbitrar și impredictibil.

În acest context, autorul afirmă că, în ultimii trei ani, active private de aproximativ 5 mii de miliarde de ruble, echivalentul a circa 60 de miliarde de dolari (aprox. 276 miliarde lei), ar fi fost „confiscate, naționalizate sau transferate către persoane apropiate Kremlinului”.

„Nici măcar cei loiali regimului nu mai cer democrație, ci reguli clare și instituții capabile să arbitreze conflictele”, afirmă fostul oficial rus.

Contextul mai larg: costurile războiului și represiunea fără „promisiune”

Pe lângă tensiunile din zona economică, textul mai enumeră trei factori care ar alimenta sentimentul de „punct mort” în interiorul sistemului:

• Costurile războiului ar deveni tot mai greu de mascat, prin efecte precum inflație, taxe mai mari, degradarea infrastructurii și extinderea restricțiilor și cenzurii.
• Lipsa unui model extern de referință, pe fondul unei crize identitare: Rusia s-ar fi definit istoric în raport cu Occidentul, însă „Occidentul, ca model cultural și politic unitar, este el însuși în criză”.
• Represiune intensificată fără o perspectivă, după prăbușirea vechiului „contract social” (statul nu intervine în viața privată, cetățenii nu se implică în politică), înlocuit cu supraveghere, cenzură și restricții.

„Problema nu este doar represiunea, ci represiunea fără scop”, avertizează fostul oficial.

„Zugzwang”: orice mutare ar înrăutăți poziția

Concluzia analizei este că Rusia ar fi intrat într-un „zugzwang” (termen din șah care descrie o situație în care orice mutare îți înrăutățește poziția): sistemul poate continua să funcționeze cât timp Putin rămâne la putere, dar fiecare măsură de consolidare a controlului ar accelera degradarea regimului.

„El poate intensifica represiunea. Poate începe un nou război. Dar nu mai poate reconstrui legătura dintre putere și viitor”, este concluzia atribuită revistei The Economist.