Știri
Știri din categoria Externe
Războiul cu Iranul riscă să frâneze diversificarea economică a statelor din Golf și să le împingă să redirecționeze bani din proiecte de transformare către securitate, infrastructură energetică și cheltuieli interne, arată o analiză publicată de Economedia, care citează Washington Post, potrivit Rador Radio România.
Conflictul este descris ca un test pentru modelul de creștere pe termen lung al monarhiilor din Golf, care au încercat să-și reducă dependența de hidrocarburi și să se repoziționeze ca centre financiare, destinații turistice și hub-uri tehnologice. Chiar și în scenariul unei redeschideri rapide a Strâmtorii Hormuz, economiștii avertizează că efectele pot fi structurale, nu doar temporare.
„Există rupturi structurale care nu pot fi reparate ușor. Atât sectoarele petroliere, cât și cele non-petroliere sunt afectate în egală măsură și se confruntă cu daune potențial pe termen lung”, a declarat Frederic Schneider, cercetător senior la Middle East Council on Global Affairs.
Riscul ca Iranul să poată închide Strâmtoarea Hormuz „oricând” este prezentat ca o amenințare directă la adresa reputației statelor din Golf de „refugii sigure” pentru afaceri. În paralel, companiile financiare își reevaluează extinderea într-o regiune unde birourile pot deveni ținte, iar turiștii își anulează călătoriile.
World Travel and Tourism Council estimează că războiul a costat regiunea 600 de milioane de dolari pe zi (aprox. 2,7 miliarde lei/zi) în venituri pierdute în primele săptămâni ale conflictului. În același timp, companiile tehnologice riscă să piardă finanțări guvernamentale pentru proiecte mari, inclusiv centre de date, iar sectorul imobiliar este afectat de reticența muncitorilor străini de a se reloca în regiune.
Analiza subliniază că Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită au conducte care le permit să evite Strâmtoarea Hormuz, însă Kuweitul, Qatarul și Bahrainul sunt descrise ca fiind „fără nicio cale de ieșire”, ceea ce le expune la presiuni economice mai mari.
Sunt menționate deja consecințe concrete:
În plus, Iranul a vizat inclusiv infrastructură alternativă: conducta Est–Vest și portul Fujairah din Emiratele Arabe Unite, care a luat foc după un val de atacuri, potrivit textului.
Pe fondul pagubelor de infrastructură, al amenințărilor și al pierderii veniturilor petroliere, statele din Golf ar începe să mute fonduri din proiecte externe către nevoi interne, precum repararea facilităților petroliere și gaziere, construirea de noi conducte și creșterea cheltuielilor militare, potrivit Rebeccăi Patterson (Council on Foreign Relations). Mesajul central: nu sunt cheltuieli de moment, ci o posibilă schimbare de durată.
Un exemplu este Arabia Saudită, care și-ar fi redus ambițiile programului Vision 2030 și ar elimina investițiile considerate opționale, inclusiv o donație de 200 de milioane de dolari (aprox. 900 milioane lei) către Metropolitan Opera din New York, retrasă luna trecută, și intenția de a opri finanțarea turneului LIV Golf.
În Kuweit, războiul scoate în evidență fragilitatea modelului de electricitate aproape gratuită: sunt menționate pene de curent pe fondul cererii care depășește oferta, în timp ce guvernul ezită să construiască noi centrale din cauza costurilor subvențiilor.
În Emiratele Arabe Unite, riscul descris este o corecție severă în imobiliare, cu potențial de contagiune către sistemul bancar, dacă imigrația încetinește. După atacurile SUA și Israelului asupra Iranului de la sfârșitul lunii februarie, căutările de proprietăți pe platforma Property Finder au scăzut cu 70%, iar ulterior și-au revenit la 80% din nivelul de dinainte de război; tranzacțiile ar fi la aproximativ 60% din nivelul anterior conflictului, potrivit companiei.
Guvernul Emiratelor Arabe Unite susține, într-un comunicat citat în analiză, că nu există modificări ale planurilor de investiții sau ale priorităților economice pe termen lung. Totuși, analiștii avertizează că amenințările pot persista ani, iar țările lovite de șocurile de preț caută surse alternative de energie, ceea ce ar putea reduce „permanent” apetitul global pentru petrol și gaze.
În același timp, analiza notează că fondurile suverane din Orientul Mijlociu controlează în continuare active de „trilioane de dolari”, ceea ce menține regiunea relevantă ca furnizor de capital pentru companiile occidentale, chiar și într-un context de risc geopolitic mai ridicat.
Recomandate
Iran a avertizat că ar putea viza rute alternative de export de petrol din Golf dacă statele din regiune se alătură campaniei SUA de izolare economică , potrivit Al Jazeera . Mesajul ridică miza pentru fluxurile comerciale din Orientul Mijlociu într-un moment în care controlul asupra Strâmtorii Hormuz rămâne un punct de blocaj în conflictul dintre Iran, pe de o parte, și SUA și Israel, pe de altă parte. Avertismentul a fost transmis de Mohsen Rezaei , secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, într-un interviu acordat postului de stat IRIB. El a spus că Teheranul le cere „tuturor țărilor din apropiere” să nu se alăture „războiului economic” al SUA, altfel vor fi tratate ca „inamici”. „Le spunem tuturor țărilor din apropiere să nu se alăture războiului economic al SUA. Altfel, le vom considera inamici.” Presiunea economică a SUA și riscul de extindere a țintelor Declarațiile vin după ce președintele american Donald Trump a anunțat că administrația sa va lansa „cea mai zdrobitoare operațiune economică” de până acum împotriva Iranului. În paralel, Trump a amenințat cu „consecințe economice uriașe” orice țară care oferă Iranului „orice fel de colac de salvare”, iar secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a întărit mesajul cu formula „ori sunteți cu noi, ori împotriva noastră”. În interviu, Rezaei a descris o strategie regională în trei etape, care ar începe cu dezescaladare și negocieri cu vecinii, urmate de încercarea de a-i „separa” de SUA printr-un ton conciliant. Dacă statele vizate rămân aliniate cu Washingtonul, ar urma o perioadă de „reconsiderare”, iar în a treia etapă Iranul „va acționa”, fără a detalia măsurile. Hormuz, rute alternative și impactul asupra comerțului Strâmtoarea Hormuz , rută majoră de transport maritim în largul coastelor Iranului, este prezentată ca un punct de fricțiune persistent. Potrivit materialului, Iranul a acționat rapid la începutul războiului pentru a opri traficul prin strâmtoare, ceea ce a dus la scumpiri puternice pentru bunuri precum petrolul și îngrășămintele. În acest context, unele state din Orientul Mijlociu care depindeau de Hormuz pentru exporturi au început să caute rute comerciale alternative. Rezaei a avertizat însă că Iranul ar putea viza aceste rute alternative de transport al petrolului din afara Golfului dacă statele regionale participă la planurile SUA de „război economic”. Dimensiunea de reglementare: acuzații de „suveranitate extraterritorială” Ministerul iranian de Externe a criticat, tot sâmbătă, noile măsuri economice americane, descriindu-le drept o afirmare a unei „suveranități extraterritoriale” asupra statelor membre ale ONU — o formulare care sugerează că Teheranul contestă aplicarea sancțiunilor dincolo de jurisdicția SUA. Negocierile pentru încetarea conflictului sunt descrise ca fiind blocate în ultimele luni, după eșecul unui memorandum de înțelegere din 17 iunie care cerea „încetarea imediată și permanentă a operațiunilor militare”. În plus, potrivit materialului, Iranul ar fi luat în calcul extinderea listei de ținte dincolo de Orientul Mijlociu, inclusiv către aliați ai SUA din Europa care au sprijinit operațiunile administrației Trump. [...]
Washingtonul pregătește extinderea sancțiunilor secundare , o mișcare care poate lovi direct companii, bănci și state ce continuă relațiile comerciale cu Teheranul, într-o escaladare a presiunii economice asupra Iranului, potrivit Euronews . Pachetul urmează să fie detaliat la doar câteva ore după ce președintele american Donald Trump a susținut că Iranul „se prăbușește complet”. Tensiunile cresc din nou după acordul interimar din iunie, care a permis redeschiderea temporară a Strâmtorii Ormuz și relaxarea unor sancțiuni. Înțelegerea prevedea continuarea negocierilor timp de 60 de zile pentru un acord final, cu mize majore: programul nuclear iranian și sancțiunile occidentale. „Războiul economic” devine prioritatea SUA În contextul unui război tot mai nepopular în Statele Unite, al apropierii alegerilor intermediare și al reducerii stocurilor americane de armament de precizie după bombardamentele asupra Iranului, Donald Trump pare să mute accentul de pe opțiunea militară pe presiunea financiară. Liderul de la Casa Albă a anunțat „cea mai devastatoare operațiune economică întreprinsă vreodată împotriva unei țări”, iar Washingtonul speră că această strategie va forța Iranul să redeschidă Strâmtoarea Ormuz și să accepte un acord de pace în termenii SUA. Ce include ofensiva: blocadă navală și sancțiuni pentru terți Noua campanie vine după reimpunerea blocadei navale asupra porturilor iraniene. În paralel, Trezoreria SUA pregătește extinderea sancțiunilor secundare — adică măsuri care pot viza și entități din afara SUA dacă fac afaceri cu Iranul. Concret, sunt avute în vedere sancțiuni pentru: companii, instituții financiare, state care continuă relațiile economice cu Teheranul. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent , a descris ofensiva drept o „Zi Z economică”, prezentând-o ca pe „cea mai mare ofensivă financiară desfășurată vreodată împotriva unui adversar”. Răspunsul Iranului: „recunoașterea înfrângerii” și amenințări cu represalii Teheranul contestă afirmațiile Washingtonului și susține că amploarea noilor măsuri arată că SUA nu și-au atins obiectivele militare. Ministrul adjunct de externe, Kazem Gharibabadi, i-a transmis lui Bessent: „Discursul vostru nu stă în picioare” Oficialul iranian a pus sub semnul întrebării logica unei „invazii financiare” dacă, așa cum afirmă SUA, obiectivele militare ar fi fost deja atinse. În același timp, administrația Trump a avertizat că orice țară care menține legături economice cu Teheranul riscă să fie sancționată, iar Iranul a amenințat cu represalii împotriva statelor care se alătură sancțiunilor, pe care le descrie drept „terorism economic”. Pe fondul escaladării, președintele iranian Massoud Pezeshkian a recunoscut că Iranul se confruntă cu „numeroase dificultăți economice”, după decenii de sancțiuni americane și internaționale. [...]
Amenințările Iranului la adresa Bulgariei cresc riscul de securitate pe flancul estic al NATO , într-un context în care Teheranul acuză Sofia că a sprijinit operațiunile militare ale SUA prin găzduirea unor aeronave americane de realimentare, potrivit Antena 3 . Iranul susține că punerea teritoriului și infrastructurii militare bulgare la dispoziția Statelor Unite echivalează cu „participare la agresiune” împotriva sa și spune că își rezervă dreptul de a răspunde. Noile avertismente vin după declarații anterioare potrivit cărora Teheranul ar putea viza ținte militare americane din Europa, inclusiv din Bulgaria și Cipru, dacă Washingtonul își intensifică acțiunile împotriva Iranului. Ce reproșează Teheranul și ce mesaj transmite Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, a afirmat că Iranul are informații potrivit cărora mai multe aeronave americane cisternă KC-135 au plecat din Bulgaria și a reluat ideea că folosirea teritoriului unei țări pentru atacuri împotriva Iranului ar însemna implicare directă. „Țările nu au niciun motiv să se teamă de Republica Islamică decât dacă și-au pus teritoriul și facilitățile la dispoziția Statelor Unite”, a declarat Baghaei, adăugând că Teheranul „nu va manifesta clemență față de cei care participă la atacurile împotriva Iranului”. Oficialul iranian a mai spus că Iranul „nu are nimic împotriva poporului bulgar”, dar a avertizat că Teheranul se consideră îndreptățit, „în temeiul dreptului internațional”, să răspundă din „sursa sau locul” din care ar fi lansat ceea ce consideră un act de agresiune. Ce a decis Bulgaria și ce spune Sofia despre misiune Aeronavele americane cisternă au fost desfășurate la baza Bezmer la finalul lunii iulie, în urma unei solicitări urgente din partea Washingtonului și a unei decizii a Adunării Naționale a Bulgariei. Autorizația a permis desfășurarea temporară a: până la opt aeronave americane de realimentare în aer; cel mult 250 de militari americani. Scopul declarat al misiunii a fost sprijin logistic pentru operațiunile SUA din Orientul Mijlociu, iar misiunea aprobată urma să continue până la 1 octombrie 2026. Primele două aeronave dintre cele planificate au sosit pe 31 iulie. Ministrul bulgar al Apărării, Dimitar Stoyanov, a declarat pe 22 august că aeronavele americane au părăsit baza Bezmer și a susținut că, pe durata staționării, nu au existat zboruri spre sud, către Orientul Mijlociu, iar misiunile au fost zboruri de antrenament în spațiul aerian al țărilor aliate situate la vest și nord-vest. De ce contează pentru NATO și regiune Materialul notează că includerea Bulgariei pe lista „posibilelor ținte” a amplificat îngrijorarea, deși oficiali și experți militari bulgari apreciază că riscul este, în prezent, limitat. În același timp, un atac asupra unui stat aliat ar putea avea consecințe politice și militare majore, inclusiv consultări între aliații NATO în baza Articolului 5, în condițiile în care Iranul este deja implicat în confruntări cu Israelul, în zona Golfului și în Marea Roșie. În plan regional, Antena 3 menționează și o reacție de precauție: Grecia a mutat, duminică, un sistem antiaerian Patriot pe insula Creta, pentru a consolida apărarea unei baze militare, pe fondul temerilor privind eventuale atacuri iraniene asupra instalațiilor unde sunt amplasate echipamente militare americane în estul Mediteranei. Context: avertismente repetate și evaluări despre capacități Potrivit aceleiași surse, desfășurarea de la Bezmer a generat controverse politice în Bulgaria și avertismente repetate din partea Teheranului, inclusiv prin ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, care ar fi ridicat subiectul în discuții cu autoritățile bulgare. Articolul mai arată că experți bulgari consideră că Iranul are, cel puțin teoretic, arme cu rază suficientă pentru a ajunge până în Bulgaria, însă raza de acțiune nu echivalează automat cu capacitatea de a lovi o țintă. Un scenariu de atac asupra Bezmer ar presupune, cel mai probabil, traversarea spațiului aerian al Turciei și a unei zone puternic apărate pe flancul estic al NATO. În paralel, ministrul bulgar al Apărării a respins informațiile publicate de Financial Times privind analiza unor posibile lovituri și a spus că serviciile bulgare sunt în contact cu instituțiile britanice, iar informațiile primite de la partenerii britanici ar fi „semnificativ diferite” de cele apărute în presă. Ministrul de Interne, Ivan Demerdzhiev, a afirmat că măsurile de securitate de la Bezmer au fost pregătite pentru o amenințare mai mare decât cea indicată în prezent de serviciile de informații, pentru a întări protecția înainte ca riscul să crească. [...]
Președintele iranian Masoud Pezeshkian spune că Iranul traversează „numeroase dificultăți” și susține că țara este într-un „război total” inclusiv pe plan economic, pe fondul unei noi runde de sancțiuni americane care vizează să intensifice presiunea asupra economiei iraniene, potrivit Agerpres , care citează AFP. Într-un discurs difuzat de televiziunea de stat, Pezeshkian a afirmat că autoritățile încearcă să împiedice agravarea situației și a invocat explicit probleme precum inflația, dificultățile de trai și șomajul. Declarațiile vin după ce Statele Unite au promis, joi, „să facă să se prăbușească” regimul iranian prin campania de sancțiuni anunțată, la aproape șase luni de la declanșarea războiului, conform aceleiași relatări. Pezeshkian a spus că președintele american Donald Trump ar fi anunțat „sancțiunile cele mai zdrobitoare și redutabile” și a descris contextul drept un conflict „economic, militar și securitar”. Presiunea economică, legată de tensiuni sociale interne În ultimii ani, guvernul iranian s-a confruntat cu valuri de manifestații, alimentate frecvent de degradarea situației economice, inflație și scăderea puterii de cumpărare. La sfârșitul lunii decembrie, o mișcare pornită de la creșterea costului vieții s-a transformat rapid în proteste ample împotriva puterii. Autoritățile au raportat peste 3.000 de morți, atribuind violențele unor „acțiuni teroriste” orchestrate de SUA și Israel, în timp ce organizații neguvernamentale cu sediul în străinătate au vorbit despre o represiune care ar fi făcut mii de morți. [...]
Iran a avertizat că va răspunde „ochi pentru ochi” statelor care se aliniază unei campanii economice conduse de SUA , potrivit Al Jazeera . Mesajul ridică miza pentru guvernele și companiile care ar putea participa la măsuri de presiune economică împotriva Teheranului, prin riscul de represalii și perturbări în relațiile comerciale. Avertismentul a fost transmis de Mohsen Rezaei , secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului , care a spus că țările ce se alătură „războiului economic” al SUA împotriva Iranului vor fi vizate de acțiuni „tit-for-tat” (represalii reciproce). Contextul este escaladarea retoricii de la Washington: președintele SUA, Donald Trump, a amenințat că va declanșa „război economic” împotriva Iranului, conform aceleiași surse. Materialul nu oferă detalii despre măsuri concrete, calendar sau state vizate, astfel că amploarea efectelor rămâne, deocamdată, neclară. [...]
Vicepreședintele SUA JD Vance a alimentat tensiunile comerciale cu Canada după ce, la un miting în Maine, a numit Canada „un stat” și a spus ulterior că a fost o „scăpare freudiană”, pe fondul reaprinderii războiului tarifar dintre cele două țări, potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute la câteva ore după ce președintele Donald Trump a anunțat că va dubla tarifele la autovehiculele și piesele auto importate din Canada, până la 50%, într-o nouă escaladare a conflictului comercial. „Trebuie să ne amintim că Canada este un stat — scuze, alunecare freudiană”, a spus Vance, stârnind râsete în rândul mulțimii. „A fost de fapt o greşeală.” Tarifele, miza imediată: 50% pentru unele produse canadiene În același discurs, Vance a acuzat Canada că aplică „tarife ridicole” și „alte taxe netarifare” asupra produselor din Maine care intră în Canada și a spus că SUA vor riposta împotriva „practicilor comerciale neloiale”, fie că vin din China, fie din Canada. Potrivit informațiilor prezentate, tarife de 50% asupra unor produse canadiene au intrat în vigoare imediat după miezul nopții din 22 august, după un decret prezidențial emis la 20 iulie. Măsura trebuia inițial să intre în vigoare pe 19 august, însă Trump a decis o amânare de trei zile, motivând că cele două țări erau aproape de un acord. Mesaj politic cu efecte economice Dincolo de „gafa” verbală, intervenția vicepreședintelui vine într-un moment în care relația comercială SUA–Canada este din nou sub presiune, iar deciziile privind tarifele vizează direct lanțuri de aprovizionare sensibile, precum industria auto. În acest context, retorica publică a liderilor americani riscă să complice și mai mult negocierile și să prelungească incertitudinea pentru companiile expuse schimburilor transfrontaliere. [...]
