Știri
Știri din categoria Politică

Viktor Orbán ridică miza confruntării cu Bruxelles-ul și avertizează noua putere de la Budapesta că orice apropiere de instituțiile UE va avea costuri politice și materiale pentru Ungaria, potrivit Adevărul.
Într-un interviu acordat unei televiziuni maghiare, fostul premier a transmis un mesaj direct către noua conducere, în contextul schimbării de guvern de la Budapesta și al semnalelor de „reconectare” la simbolistica europeană.
„A ne îndepărta de poziția patriotică, a ceda sau a ne supune Bruxelles-ului ar fi o greșeală strategică uriașă, iar Ungaria va plăti un preț greu pentru asta. Dacă nu luptați la Bruxelles, ei vă vor călca în picioare, vă vor doborî și vă vor jefui. Noua conducere trebuie să înțeleagă acest lucru. Nu mi se pare că ei înțeleg asta încă.”
Declarațiile vin la o zi după ce guvernul condus de Péter Magyar a depus jurământul în Parlament, marcând începutul unei noi etape politice, după ce Orbán a părăsit funcția de premier, încheind o perioadă începută în 2010.
Unul dintre primele gesturi cu încărcătură politică ale noii conduceri este revenirea drapelului Uniunii Europene pe clădirea Parlamentului de la Budapesta, după mai bine de un deceniu de absență. Decizia este prezentată ca un semnal de apropiere față de Bruxelles.
„Cetățenii ungari au decis în urmă cu 22 de ani să adere la Uniunea Europeană, iar acest lucru trebuie respectat”, a transmis noua președintă a Parlamentului Ungariei, Ágnes Forsthoffer.
Potrivit informațiilor, decizia nu a fost susținută de Fidesz, partidul condus de Viktor Orbán, nici de KDNP și Mi Hazánk. Drapelul UE fusese îndepărtat în 2014, la ordinul fostului președinte al Legislativului, László Kövér.
Mesajul lui Orbán indică o presiune politică internă pentru menținerea unei linii de confruntare cu instituțiile europene, în timp ce noul premier Péter Magyar promite reforme și schimbări în raport cu instituțiile statului și media publică, inclusiv readucerea simbolurilor europene în Parlament. În acest context, disputa privind raportarea la Bruxelles se conturează ca una dintre primele teme de conflict între vechea și noua putere de la Budapesta.
Recomandate

Confiscarea a 19,5 milioane de dolari (aprox. 88 milioane lei) și reacția internă din Fidesz pun presiune pe partid după ce Viktor Orbán a publicat pe Facebook un mesaj controversat – „pregătiți-vă de luptă” –, pe fondul scandalului care îl vizează pe fostul ministru Miklós Seszták , potrivit Libertatea . Mesajul lui Orbán a fost însoțit de un clip video de aproape cinci minute în care apare Tamás Deutsch, europarlamentar Fidesz, care îl atacă pe Péter Magyar și vorbește despre o presupusă încercare de impunere a unei guvernări de tip monopartid. În același context, Deutsch susține că, dacă acuzațiile prezentate se confirmă, ele sunt „inacceptabile” și nu ar reprezenta partidul. Confiscarea și cazul Seszták: miza financiară și riscul de imagine În intervenția sa, Deutsch a abordat și cazul lui Miklós Seszták, fost ministru acuzat de implicare în utilizarea abuzivă a unor fonduri publice de „miliarde de forinți”, după ce autoritățile maghiare au confiscat sâmbătă echivalentul a 19,5 milioane de dolari. Europarlamentarul a susținut că, în lipsa unor dovezi clare, acuzațiile rămân la nivel de speculație și a formulat o critică la adresa modului în care ar funcționa instituțiile, invocând „noua ÁVH” (o referire la fosta poliție politică din Ungaria). Reacții în coaliția de guvernare: cereri de retragere și disciplină internă Scandalul a generat reacții și în interiorul Fidesz-KDNP, cu poziții și măsuri diferite, conform relatării: János Bóka, liderul facțiunii Fidesz, i-a cerut lui Seszták să își predea mandatul de parlamentar; Csaba Latorcai, vicepreședinte executiv al KDNP, a anunțat inițierea unor proceduri disciplinare și suspendarea calității de membru de partid pe durata anchetei (informație atribuită economx.hu, fără link în textul-sursă); Bence Tuzson, fost ministru al justiției, a numit situația o „farsă”; Tibor Navracsics a catalogat cazul drept „rușinos” și a spus că partidul trebuie să își înfrunte propriile probleme. Atac politic la Péter Magyar și apel la mobilizare Deutsch l-a acuzat direct pe Péter Magyar că ar orchestra o „poliție politică” și că, prin postări în rețelele sociale, ar cere inițierea de proceduri împotriva politicienilor din opoziție, a familiilor și a colegilor acestora. El a mai afirmat că astfel de acțiuni ar urmări mai degrabă influențarea opiniei publice decât clarificarea faptelor. În final, Deutsch a reluat un îndemn atribuit fostului ministru al justiției Judit Varga, cerând susținătorilor să nu se teamă de Péter Magyar. În acest cadru, mesajul lui Orbán – „pregătiți-vă de luptă” – este prezentat ca parte a unei mobilizări politice pe fondul unui scandal cu componentă financiară și consecințe interne pentru partid. [...]

Excluderea șefei diplomației UE, Kaja Kallas , din echipa care negociază în numele Europei riscă să slăbească rolul instituțiilor comunitare în discuțiile de pace pentru Ucraina , într-un moment în care statele membre cer „o singură voce” și un mandat comun, potrivit Politico . Kallas încearcă să-și contureze un rol în negocierile intermediate de SUA între Rusia și Ucraina, invocând tratatele UE care o plasează în poziția de principal responsabil pentru politica externă a blocului. Ea a spus că este pregătită să facă „și acest job” al negocierii și a insistat că, în UE, „statul de drept” înseamnă respectarea tratatelor. Decizia politică luată la nivelul liderilor UE a mers însă în altă direcție. Președintele Consiliului European , António Costa, a anunțat la Dublin că echipa de negociere va include consilieri de securitate națională din Franța, Germania, Polonia, Italia și Regatul Unit, plus reprezentanți ai Comisiei Europene și ai Consiliului. Kallas nu a fost inclusă. Statele membre cer mandat și proceduri, nu „27 de microfoane” Nemulțumirea față de formula aleasă a fost exprimată public de miniștrii de externe ai Spaniei și Lituaniei. Ministrul lituanian Kęstutis Budrys a rezumat miza instituțională: „Europa are nevoie de o singură voce. Nu putem vorbi cu 27 de microfoane.” În acest context, Kallas a spus după reuniunea miniștrilor de externe de la Bruxelles că multe capitale nu vor doar informări ulterioare („debrief”), ci implicare directă în discuții. Tot ea a indicat că miniștrii au pregătit un set de „cerințe maxime” – un document care ar stabili concesiile pe care Rusia ar trebui să le facă înainte ca negocierile să poată continua. Un oficial UE a declarat că miniștrii vor lucra în următoarele săptămâni la rafinarea acestor cerințe, pentru a redacta un mandat de negociere al Europei înaintea următoarei runde de discuții, programată la Abu Dhabi. De ce este împinsă diplomația clasică în plan secund În interiorul UE, explicațiile pentru marginalizarea lui Kallas diferă. Unii diplomați indică drept factor criticile ei la adresa administrației președintelui american Donald Trump. Alții susțin că echipa a fost gândită deliberat la nivelul consilierilor de securitate națională, care raportează direct liderilor, într-un model care se vede și în absența secretarului de stat american Marco Rubio din rundele recente. Un oficial național implicat în discuțiile cu Rusia a spus că Kallas ar fi fost „prea divizivă” pentru a fi inclusă. În schimb, doi diplomați UE au descris situația ca parte a unei tendințe mai largi: dosarele internaționale trec tot mai mult de la miniștri de externe la șefi de guvern și președinți. Tensiuni între instituțiile UE: cine controlează politica externă Politico notează că disputa privind mandatul pentru Ucraina se suprapune peste o competiție mai amplă între instituțiile UE pentru controlul politicii externe. În paralel cu dosarul ucrainean, Comisia condusă de Ursula von der Leyen ar fi preluat în mare măsură gestionarea relațiilor UE–Israel, duplicând un departament care ținea anterior de Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), instituția din subordinea șefei diplomației UE. În plus, este menționat un demers franco-german de reformare a SEAE, inclusiv printr-o posibilă integrare mai strânsă cu Comisia, pe care unii oficiali o văd ca pe o încercare de a aduce funcția de „șef al diplomației” sub controlul executivului european. La nivelul negocierilor, argumentul celor implicați rămâne pragmatic: discuțiile se poartă între consilieri de securitate națională, nu între „grei” ai politicii externe. Ei invocă inclusiv absența ministrului rus de externe Serghei Lavrov din rundele recente. Pe fond, chiar și perspectiva includerii europenilor rămâne incertă: deși emisari americani au spus săptămâna trecută că Rusia ar fi deschisă participării Europei, Kremlinul a transmis luni că nu s-a ajuns la niciun acord în acest sens, potrivit Reuters. [...]

România condiționează „pacea durabilă” din Ucraina de securitatea la Marea Neagră , poziție pe care președintele Nicușor Dan o va susține joi, la Berlin, la reuniunea Coaliției de Voință pentru Ucraina, potrivit Mediafax . Miza pentru București este ca un eventual acord să nu lase regiunea expusă și să nu permită Rusiei pârghii asupra deciziilor de securitate ale statelor din zonă. Reuniunea are loc la invitația cancelarului german Friedrich Merz , iar Administrația Prezidențială arată că șeful statului va argumenta că un acord de pace trebuie să țină cont de „interesele legitime de securitate ale Europei”, în special ale țărilor de pe Flancul Estic al NATO, precum România. Ce cere România în negocierile pentru pace Conform poziției prezentate de Administrația Prezidențială, Nicușor Dan va susține la Berlin trei idei principale: un acord de pace „solid” trebuie să consolideze securitatea Europei, cu accent pe Flancul Estic al NATO și regiunea Mării Negre; o pace durabilă în Ucraina presupune „restaurarea deplină a securității la Marea Neagră”; Rusiei „nu i se poate permite” să aibă influență asupra deciziilor de securitate și de politică externă ale țărilor din regiune. Context: ce este Coaliția de Voință Coaliția de Voință (Coalition of the Willing) reunește state care s-au angajat să ofere sprijin consolidat Ucrainei și să contribuie la negocierile de pace. Inițiativa include și discuții despre garanții de securitate pentru Ucraina, astfel încât un eventual acord să fie durabil și să reducă riscul unei noi agresiuni. Inițiativa este condusă de Regatul Unit și Franța și a fost lansată în martie 2025. [...]

Decizia din Monitorul Oficial care îi dă lui Marian Neacșu control pe avize bugetare și coordonare pe ministere-cheie mută centrul de greutate al Guvernului , iar acest lucru ridică semne de întrebare despre cine gestionează, în practică, prioritățile cu impact financiar și administrativ, potrivit News . Eurodeputatul Siegfried Mureșan (PNL) susține că, prin atribuțiile delegate vicepremierului PSD, premierul Luca Niculescu devine „prim-ministrul României cu cea mai mică influență asupra propriului Guvern de la Revoluție încoace”. Mureșan afirmă că „Sorin Grindeanu este prim-ministrul de facto al României”, în condițiile în care PSD ar controla „tot Guvernul”, iar vicepremierul Marian Neacșu primește atribuții extinse asupra aparatului guvernamental și a unor ministere pe care liberalul le numește „cheie”. Ce prevede decizia: filtru pe actele cu impact bugetar și coordonare funcțională Publicația notează că miercuri a fost publicată în Monitorul Oficial o decizie semnată de premierul Luca Niculescu privind stabilirea atribuțiilor lui Marian Neacșu (viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne). Documentul îi dă lui Neacșu, „în scopul asigurării îndeplinirii priorităților majore din Programul de guvernare”, rolul de a aviza proiectele de acte normative cu impact bugetar elaborate de o listă amplă de ministere, între care: Transporturi și Infrastructură Finanțe Afaceri Externe Justiție Apărare Națională Economie, Digitalizare, Antreprenoriat și Turism Energie Agricultură și Dezvoltare Rurală Mediu, Ape și Păduri Dezvoltare, Lucrări Publice și Administrație Investiții și Proiecte Europene Muncă, Familie, Tineret și Solidaritate Socială Sănătate Educație și Cercetare Cultură În plus, decizia stabilește că Neacșu „asigură coordonarea funcțională” pentru mai multe ministere și structuri, inclusiv Transporturi, Justiție, Apărare, Economie, Agricultură, Mediu, Dezvoltare, Investiții și Proiecte Europene, Muncă, Sănătate și ministerul delegat pentru învățământ preuniversitar. Documentul mai prevede că vicepremierul „coordonează instituțiile publice și structurile din cadrul aparatului de lucru al Guvernului” și că are obligația de a informa permanent prim-ministrul despre aplicarea prevederilor. Totodată, este abrogată o decizie anterioară din 2025 privind atribuțiile lui Marian Neacșu. Miza politică invocată de PNL: cine are puterea reală în executiv În interpretarea eurodeputatului PNL, această arhitectură de atribuții arată că PSD își consolidează controlul asupra deciziilor guvernamentale, inclusiv asupra celor cu impact bugetar, iar premierul ar rămâne fără „putere reală”. „Un premier lipsit de putere nu va putea reprezenta credibil România în Europa în aceste momente importante, cu un război la graniță, provocări economice și negocieri decisive privind viitorul buget multianual al Uniunii Europene.” Mureșan mai spune că Luca Niculescu ar fi „un prim-ministru fără sprijinul unui partid propriu”, iar Sorin Grindeanu ar conduce „informal” Guvernul și ar anunța „cele mai importante decizii”. În materialul citat nu apar reacții ale premierului Luca Niculescu, ale lui Marian Neacșu sau ale PSD la acuzațiile formulate de eurodeputatul PNL. [...]

Vicepremierul Marian Neacșu primește control pe avizele bugetare ale ministerelor , printr-o decizie semnată de premierul Luca Niculescu și publicată în Monitorul Oficial, ceea ce mută un filtru-cheie al cheltuielilor și inițiativelor guvernamentale către un singur centru de decizie, potrivit Digi24 . Decizia îi dă lui Neacșu atribuții de avizare a proiectelor ministerelor cu impact bugetar și de coordonare a activității unor portofolii din Guvern. În plus, el va coordona instituțiile publice și structurile din aparatul de lucru al Guvernului și va asigura „informarea permanentă” a prim-ministrului cu privire la aplicarea prevederilor stabilite. Ce se schimbă, concret, în circuitul deciziilor cu impact bugetar Miza imediată este una operațională și financiară: proiectele de acte normative care implică bani publici trec printr-un aviz suplimentar concentrat la nivelul vicepremierului. În formularea din documentul citat de Digi24, atribuția vizează avizarea proiectelor cu impact bugetar elaborate de ministere, „în scopul asigurării îndeplinirii priorităților majore din Programul de guvernare”. În reacțiile politice prezentate de Digi24, această repoziționare este interpretată ca o diminuare a rolului premierului în negocierea priorităților și alocărilor, în condițiile în care decizia prevede explicit că vicepremierul îl informează pe prim-ministru. Reacții politice: acuzații de „premier din umbră” și critică pe concentrarea puterii Deputatul USR Oana Țoiu a susținut, într-o postare pe Facebook citată de Digi24, că PSD ar prelua „practic rolul de șef al Guvernului” prin Marian Neacșu, argumentând că miniștrii nu ar mai negocia direct cu premierul prioritățile și alocările bugetare, ci cu vicepremierul care avizează proiectele. Și senatorul PNL de Arad Glad Varga a comentat, tot pe Facebook, că documentul îi acordă lui Neacșu atribuții extinse de avizare pentru proiecte cu impact bugetar de la 15 ministere, inclusiv de la Finanțe, și că acesta ar urma să coordoneze zece ministere și ministrul delegat pentru învățământul preuniversitar, în timp ce premierul este „ținut la curent” prin informare. Europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea a reacționat, de asemenea, pe Facebook, cu o formulare ironică despre rolurile celor doi. Contextul juridic invocat în decizie În textul redat de Digi24, decizia este emisă în temeiul art. 29 din OUG nr. 57/2019 (Codul administrativ) și al art. 1 alin. (2) și (3) din OUG nr. 40/2026 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale. Ce nu reiese din informațiile publicate de Digi24 este cum va funcționa, în practică, acest filtru în raport cu avizele existente (de exemplu, cele tehnice sau interministeriale) și dacă vor exista termene sau proceduri interne suplimentare; materialul indică însă explicit transferul de atribuții către vicepremier și mecanismul de informare a premierului. [...]

Disputa politică din Parlament riscă să împingă în plan secund implementarea măsurilor UE de securitate antidrone , într-un moment în care Marea Neagră și zona Dunării sunt invocate ca spații cu incidente și amenințări directe, potrivit Digi24 . Schimbul de replici dintre USR și AUR a avut loc în timpul dezbaterii unui proiect de hotărâre privind opinia Camerei Deputaților la planul de acțiune al Comisiei Europene pentru securitatea în materie de drone și soluții antidrone. Dezbaterea s-a tensionat după intervenția deputatei SOS Verginia Vedinaș, care a contestat descrierea Mării Negre ca fiind „cea mai periculoasă din lume”. În acest context, parlamentari USR și AUR au urcat la tribună și s-au atacat reciproc, mutând accentul de pe conținutul tehnic și de securitate al documentului pe acuzații politice. Ce s-a discutat: planul UE pentru drone și soluții antidrone Pe ordinea de zi s-a aflat proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la „Planul de acțiune privind securitatea în materie de drone și soluții antidrone”, document al Comisiei Europene adresat Parlamentului European și Consiliului. Textul proiectului este disponibil în forma publicată de Camera Deputaților, la linkul către proiectul de Hotărâre . În intervenția sa, deputatul USR Allen Coliban a invocat situația de securitate din regiune și a afirmat că în Marea Neagră au fost „570 de nave lovite și 40 de marinari morți în 2026”, susținând că sunt „cifre superioare celor din Strâmtoarea Ormuz” și atribuind degradarea situației „agresorului numit Rusia”. Miza politică: Rusia, „suveranismul” și industria de apărare Fosta ministră de Externe Oana Țoiu (USR) a criticat o parte dintre politicienii care se declară „suveraniști”, acuzând lipsa de poziționări publice împotriva Rusiei și legând tema de inviolabilitatea granițelor, inclusiv prin referiri la drone care ar fi explodat la Galați și la atacuri în zona Mării Negre, inclusiv în apele teritoriale și pe Dunăre. Replica liderului AUR, George Simion , a mutat disputa către acuzații legate de guvernare și numiri în sistemul diplomatic, dar și către industria de apărare. Simion a susținut că „industria de apărare românească” ar fi ajuns „praf” și a atacat referirile la „SAFE”, pe care l-a asociat cu „corupție”, invocând inclusiv Uzina Mecanică Sadu și numele Viorel Salvador Caragea (administrator special, potrivit textului Digi24). Tot el a acuzat că banii ar fi fost trimiși „la Rheinmetall în Germania”. Țoiu a revenit cu o replică la adresa lui Simion, afirmând că acesta ar fi „făcut de râs” România în deplasări externe și apărând corpul diplomatic. În același timp, a susținut că USR este o „forță politică reformistă” și a acuzat AUR că evită să critice „rețele corupte”, făcând „opoziție tot opoziției”. De ce contează: semnalul pentru decizii cu impact de securitate Schimbul de acuzații arată cât de ușor poate fi politizată o temă cu componentă tehnică și de securitate – apărarea antidrone – chiar în cadrul unei dezbateri formale despre poziția Camerei Deputaților față de un plan al Comisiei Europene. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendarul sau efectele concrete ale hotărârii, rămâne neclar ce pași urmează procedural și ce impact imediat va avea votul asupra implementării măsurilor la nivel național. [...]