Știri
Știri din categoria Politică
Keir Starmer își leagă supraviețuirea politică de o resetare a relației cu Europa, într-un moment în care presiunea internă din Partidul Laburist a crescut după înfrângerile din alegerile locale, potrivit Reuters. Premierul britanic urmează să susțină luni un discurs în care spune că refacerea legăturilor cu restul Europei va fi „misiunea definitorie” a guvernului său, încercând să oprească apelurile tot mai numeroase pentru demisia sa.
Înfrângerile laburiștilor din alegerile locale de săptămâna trecută au alimentat contestarea conducerii: peste 30 de parlamentari i-au cerut lui Starmer să plece sau să prezinte un calendar al retragerii, în ceea ce Reuters descrie drept cele mai slabe rezultate pentru un partid aflat la guvernare în peste trei decenii. Un fost ministru a amenințat, de asemenea, că va încerca să obțină sprijinul parlamentarilor pentru declanșarea unei competiții interne de leadership dacă premierul nu propune o schimbare „radicală”.
Din fragmentele de discurs publicate de biroul său, Starmer va susține că „schimbarea incrementală nu va fi suficientă” și că amploarea reformelor necesare pentru a relansa economia, a reconstrui armata și a întări securitatea energetică este mai mare decât anticipase. În extrasele citate de Reuters nu apar politici noi, însă repoziționarea pe relația cu Europa este prezentată ca ax central al „resetării” guvernamentale.
Promisiunea de a aprofunda legăturile cu Europa ar fi populară în rândul parlamentarilor laburiști și al multor alegători tineri, în condițiile în care sondajele indică faptul că aproximativ 60% dintre britanici consideră acum că ieșirea din Uniunea Europeană a fost o greșeală, notează Reuters.
În același timp, o astfel de direcție ridică întrebări sensibile, inclusiv dacă Londra ar accepta mai multă imigrație din Europa în schimbul unui acces mai bun pe piețele UE. Reuters mai arată că inițiativa ar urma să întâmpine opoziție din partea partidelor eurosceptice de dreapta și a unor instituții media britanice.
Presiunea a crescut după ce Angela Rayner, fost vicepremier, a avertizat duminică, într-o intervenție rară, că Partidul Laburist ar putea fi la „ultima șansă” de a schimba direcția. Separat, parlamentara Catherine West, fost ministru junior, a cerut în weekend cabinetului să îl înlăture pe Starmer și a spus că, dacă acest lucru nu se întâmplă până luni și ea va fi nemulțumită de conținutul discursului, va încerca să declanșeze o competiție pentru conducerea partidului.
Conform regulilor interne, ar fi nevoie ca 20% din grupul parlamentar laburist, adică 81 de deputați, să susțină un singur candidat pentru a iniția o provocare la leadership. Până acum, niciunul dintre rivalii considerați principali nu a făcut o mișcare directă împotriva lui Starmer, iar unul dintre favoriți, primarul din Greater Manchester, Andy Burnham, nu este parlamentar și nu poate candida.
Reuters plasează episodul în tendința mai largă a instabilității politice din Marea Britanie. Dacă Starmer ar fi înlăturat în următoarele săptămâni, țara ar ajunge la al șaptelea prim-ministru în ultimul deceniu, cel mai ridicat nivel de rotație politică din aproape două secole. Analiștii invocă, între factorii de fond, creșterea economică modestă după criza financiară din 2007–2009, presiunea asupra finanțelor publice după împrumuturile din pandemie și polarizarea politică de după Brexit.
Recomandate
Repornirea grupului 5 de la Turceni, cu circa 220 MW, ar urma să reducă presiunea pe Sistemul Energetic Național , în condițiile în care România se află în stare de alertă energetică după opriri la Cernavodă, potrivit Mediafax . Fostul ministru al Energiei Bogdan Ivan spune că unitatea pe cărbune de la Turceni a fost reparată duminică și este programată să reintre în funcțiune luni după-amiază. Ivan a declarat la Antena 3 CNN că grupul 5 de la Turceni, oprit din cauza unor defecțiuni tehnice, „va injecta energia în Sistemul Energetic Național” luni, la ora 15:00, la un nivel de aproximativ 220 MW. „Va fi repornit mâine (luni – n.r.). (…) Mâine la ora 15 va injecta energia în Sistemul Energetic Național undeva la 220 de megawați”, a declarat Bogdan Ivan la Antena 3 CNN. Cernavodă: repornirea reactorului 2, blocată de lipsa apei pentru răcire Pe componenta nucleară, fostul ministru susține că reactorul 2 de la Cernavodă nu poate fi repornit „în acest moment”, invocând lipsa apei necesare sistemului de răcire. El afirmă că a discutat cu persoane „de acolo” și că, pe baza „datelor publice”, nu există condițiile pentru reluarea operării. „Nu reușesc în momentul de față să repornească măcar reactorul numărul 2 în condițiile în care nu au suficientă apă pentru răcire”, a spus Ivan. Critici la adresa intervențiilor și ce măsuri a anunțat Guvernul Ivan a criticat modul de gestionare a situației din zona de captare a apei pentru Cernavodă și a spus că autoritățile ar fi trebuit să intervină mai devreme, inclusiv prin dragare și redirecționarea cursului de apă, apreciind că s-a ajuns la „o situație de compromis”. „Din ceea ce se vede din afară, pare că toată această situație extrem de gravă a fost gestionată cu foarte mare amatorism”, a declarat Bogdan Ivan. În paralel, Guvernul a anunțat că CNSU a aprobat măsuri de urgență pentru asigurarea debitului de apă necesar răcirii centralei, între care: continuarea lucrărilor de dragare în zona Cernavodă; construirea unui epiu pe Dunărea Veche; suplimentarea debitului prin eliberarea de apă din acumulările de pe râul Olt. România este în stare de alertă energetică din 1 august, după oprirea primului reactor de la Cernavodă (700 MW), pe fondul debitelor foarte scăzute ale Dunării, care au afectat și producția hidroenergetică, conform informațiilor citate de Mediafax. [...]
Imprevizibilitatea lui Donald Trump slăbește poziția SUA în războiul cu Iranul , iar conflictul a intrat într-un „impas dureros” în care niciuna dintre părți nu vrea, de fapt, escaladarea, spune politologul Stephen Walt , într-un interviu pentru Al Jazeera , difuzat în emisiunea „The Bottom Line”. Unghi: costul strategic al impredictibilității pentru politica externă a SUA Stephen Walt, profesor de relații internaționale la Harvard, susține că promisiunea lui Trump de a face Statele Unite „mai puternice” este contrazisă de efectele unor politici care, în practică, „o fac mai slabă”. În logica lui Walt, problema centrală este credibilitatea: în războiul cu Iranul, „iranienii nu au niciun motiv să creadă ceva din ce le spune Trump”. În acest context, Walt descrie situația de pe teren ca pe un „hurting stalemate” – un impas în care costurile se acumulează, dar niciuna dintre părți nu vede o cale bună de ieșire. Potrivit lui, „niciuna dintre părți nu vrea cu adevărat să escaladeze; doar așteaptă ca cealaltă să cedeze”. Extinderea tensiunilor: fără fereastră politică pe frontul israeliano-palestinian În aceeași discuție cu realizatorul Steve Clemons, Walt spune că nu vede o deschidere pentru o soluție politică autentică pe frontul israeliano-palestinian. Argumentul său este că niciunul dintre cele două mari partide americane nu este dispus să exercite presiune asupra Israelului, într-un context în care, afirmă el, există în continuare „un angajament foarte puternic” față de ideea de „Israel Mare”. Interviul a fost publicat de Al Jazeera pe 23 august 2026. [...]
Christine Lagarde ar putea părăsi mai devreme conducerea BCE , dacă discuțiile interne de la Forumul Economic Mondial (WEF) se concretizează într-o succesiune în 2027, potrivit informațiilor prezentate de G4Media . Miza politică și instituțională este dublă: o eventuală schimbare de rol ar redeschide speculațiile privind finalul mandatului ei la Banca Centrală Europeană și ar repoziționa una dintre cele mai vizibile figuri ale guvernanței economice europene într-o platformă globală de influență. Ce se discută la Forumul Economic Mondial Potrivit ziarului elvețian Neue Zürcher Zeitung (NZZ), citat de Euronews, Lagarde ar fi fost menționată drept „candidată potențială” pentru funcția de președinte al Forumului Economic Mondial, în cadrul unei ședințe a consiliului de administrație desfășurate lângă Geneva, la începutul acestei săptămâni. Lagarde este deja membră în Consiliul de administrație al WEF și, conform NZZ (care citează surse anonime), le-ar fi mulțumit colegilor pentru încredere, spunând că este „gata să-și îndeplinească atribuțiile”. Publicația elvețiană mai notează că Tharman Shanmugaratnam ar fi condus discuția despre succesiune și ar fi susținut că subiectul ar trebui „rezolvat intern”. Cine conduce acum WEF și ce urmează În prezent, Forumul Economic Mondial este coprezidat de: Larry Fink, directorul general al BlackRock; André Hoffmann, vicepreședinte al companiei Roche. Deocamdată nu există o decizie privind momentul în care Lagarde ar putea prelua conducerea. Conform informațiilor din articol, Fink și Hoffmann ar urma să prezideze în continuare reuniunea anuală de la Davos, programată pentru ianuarie. Legătura cu mandatul de la BCE și speculațiile din ultimele luni Lagarde este președinta BCE din 2019, iar mandatul ei ar urma să se încheie în octombrie 2027. În ultimele luni au circulat speculații că ar putea pleca mai devreme, alimentate parțial de comentarii ale ei despre o posibilă implicare într-o viitoare campanie pentru alegerile prezidențiale din Franța. Totuși, Lagarde a respins ideea unei candidaturi, într-un interviu pentru Euronews: „Nu sunt candidată la nimic, dar îmi doresc foarte mult ca Europa să fie protejată, ca Europa să fie cadrul în care își desfășoară activitatea statele membre, inclusiv Franța.” [...]
Călin Georgescu contestă din start raportul prezidențial despre anularea alegerilor din 2024, deși documentul nu a fost publicat încă , ridicând miza politică și instituțională a demersului anunțat de președintele Nicușor Dan, potrivit Adevărul . Fostul candidat la prezidențiale a fost sâmbătă, 22 august, în piața din Pâncota (județul Arad), într-o serie de vizite de weekend prin țară, descrise ca un „pelerinaj electoral” în târguri și piețe, unde îmbină mesaje religioase cu discurs politic. În acest context, Georgescu a reluat și programul său electoral din 2024, „Apă, hrană, energie”, legând seceta de administrarea resurselor și de efecte economice precum creșterea importurilor alimentare. Atac la raportul promis de Nicușor Dan, înainte de publicare Întrebat despre raportul pe care președintele Nicușor Dan a spus că îl va face public privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024, Georgescu a criticat dur atât documentul, cât și inițiatorul lui, deși raportul nu este disponibil și „nimeni nu știe momentan care sunt concluziile”, conform aceleiași surse. În articol este redată declarația lui Georgescu, în care acesta califică raportul drept o încercare de justificare a anulării scrutinului și folosește termeni extremi la adresa președintelui și a autorităților: „Raportul Cotrocenilor este o ticăloşie administrativă, fabricată să spele o crimă constituţională. Cu alte cuvinte un cadavru politic încearcă să igienizeze juridic o lovitură de stat ordinară.” Potrivit informațiilor prezentate, raportul anunțat de Nicușor Dan ar urma să includă un capitol dedicat anulării alegerilor din 2024 și o analiză mai amplă a „acțiunilor hibride” atribuite Rusiei în România în ultimele două decenii. Context: tur în țară și teme economice legate de secetă În piața din Pâncota, Georgescu a vorbit și despre gestionarea crizei generate de seceta prelungită, susținând că problema ține de administrarea apei și că efectele se văd în agricultură, energie și în prețurile produselor, prin creșterea importurilor. Duminică, 23 august, el și-a continuat turul și a ajuns la Mănăstirea Prislop (județul Hunedoara), unde a mers la mormântul lui Arsenie Boca, mai notează publicația. [...]
Participarea președintelui Nicușor Dan la reuniunea „Coaliției de Voință” mută luni o parte din agenda externă a României spre discuții operative despre sprijinul pentru Ucraina , în condițiile în care tema anunțată este consolidarea apărării aeriene ucrainene, potrivit Mediafax . Reuniunea are loc luni, 24 august, de la ora 14:00, în format online, iar la discuții participă lideri europeni și ai statelor membre NATO. Administrația Prezidențială a transmis că președintele va lua parte la consultări pe tema războiului din Ucraina, cu accent pe întărirea apărării aeriene. Ce înseamnă „Coaliția de Voință” și cine participă Din „Coaliția de Voință” fac parte 30 de state. În lista menționată de sursă apar, între altele, Franța, Spania și Polonia. Efect intern: discuția despre Legea salarizării , împinsă cu o zi În aceeași zi era programată și o întâlnire cu liderii celor patru partide din fosta coaliție și ai minorităților, pentru discuții despre Legea salarizării. Potrivit unor surse politice citate de Mediafax, specialiștii partidelor ar fi cerut mai mult timp pentru consultări, iar întâlnirea ar fi fost amânată pentru marți. În acest moment, informațiile disponibile nu includ decizii sau angajamente concrete rezultate din reuniunea de luni, ci doar agenda și tema anunțată. [...]
Raportul promis de Nicușor Dan despre anularea alegerilor din 2024 se extinde la 20 de ani de „acțiuni hibride” ale Rusiei , iar această schimbare de mandat ridică miza politică și de securitate a documentului, în condițiile în care data publicării rămâne incertă, potrivit HotNews . Fostul candidat la președinție Călin Georgescu a reacționat sâmbătă, la Pâncota (județul Arad), după anunțul de la Palatul Cotroceni privind conținutul raportului. Într-o intervenție în fața susținătorilor, el a calificat documentul drept „ticăloșie administrativă” și a susținut că ar fi „fabricat să spele o crimă constituțională”, potrivit unei înregistrări publicate de OnRecord. „Raportul Cotrocenilor este o ticăloșie administrativă, fabricat să spele o crimă constituțională.” După vizita din Arad, Georgescu a mers duminică în Hunedoara, la mănăstirea Prislop, potrivit Gândul. Ce include raportul și cine lucrează la el Administrația Prezidențială a transmis, într-un răspuns către HotNews, că raportul privind anularea alegerilor din 2024 este în „etapa de redactare”, însă nu se va limita la acel scrutin. Palatul Cotroceni a precizat că documentul va analiza două decenii de acțiuni hibride ale Rusiei împotriva României, iar alegerile din 2024 vor fi tratate separat, într-o secțiune distinctă. La elaborare urmează să contribuie „structuri din cadrul Comunității Naționale de Informații, precum și alte instituții cu atribuții în domeniu”, ceea ce înseamnă implicarea serviciilor de informații. Președinția a mai arătat că nu poate face publice numele persoanelor care lucrează la raport, invocând considerente de securitate și regimul informațiilor analizate. Publicarea rămâne fără termen Deși Nicușor Dan a promis în repetate rânduri, după ce a câștigat în mai 2025, că va publica raportul privind anularea alegerilor din 2024, Administrația Prezidențială spune că nu poate estima o dată a publicării, „având în vedere volumul materialului analizat”. Pentru moment, singura certitudine comunicată este că redactarea este coordonată la nivelul Administrației Prezidențiale. [...]
