Știri
Știri din categoria Politică
Keir Starmer își leagă supraviețuirea politică de o resetare a relației cu Europa, într-un moment în care presiunea internă din Partidul Laburist a crescut după înfrângerile din alegerile locale, potrivit Reuters. Premierul britanic urmează să susțină luni un discurs în care spune că refacerea legăturilor cu restul Europei va fi „misiunea definitorie” a guvernului său, încercând să oprească apelurile tot mai numeroase pentru demisia sa.
Înfrângerile laburiștilor din alegerile locale de săptămâna trecută au alimentat contestarea conducerii: peste 30 de parlamentari i-au cerut lui Starmer să plece sau să prezinte un calendar al retragerii, în ceea ce Reuters descrie drept cele mai slabe rezultate pentru un partid aflat la guvernare în peste trei decenii. Un fost ministru a amenințat, de asemenea, că va încerca să obțină sprijinul parlamentarilor pentru declanșarea unei competiții interne de leadership dacă premierul nu propune o schimbare „radicală”.
Din fragmentele de discurs publicate de biroul său, Starmer va susține că „schimbarea incrementală nu va fi suficientă” și că amploarea reformelor necesare pentru a relansa economia, a reconstrui armata și a întări securitatea energetică este mai mare decât anticipase. În extrasele citate de Reuters nu apar politici noi, însă repoziționarea pe relația cu Europa este prezentată ca ax central al „resetării” guvernamentale.
Promisiunea de a aprofunda legăturile cu Europa ar fi populară în rândul parlamentarilor laburiști și al multor alegători tineri, în condițiile în care sondajele indică faptul că aproximativ 60% dintre britanici consideră acum că ieșirea din Uniunea Europeană a fost o greșeală, notează Reuters.
În același timp, o astfel de direcție ridică întrebări sensibile, inclusiv dacă Londra ar accepta mai multă imigrație din Europa în schimbul unui acces mai bun pe piețele UE. Reuters mai arată că inițiativa ar urma să întâmpine opoziție din partea partidelor eurosceptice de dreapta și a unor instituții media britanice.
Presiunea a crescut după ce Angela Rayner, fost vicepremier, a avertizat duminică, într-o intervenție rară, că Partidul Laburist ar putea fi la „ultima șansă” de a schimba direcția. Separat, parlamentara Catherine West, fost ministru junior, a cerut în weekend cabinetului să îl înlăture pe Starmer și a spus că, dacă acest lucru nu se întâmplă până luni și ea va fi nemulțumită de conținutul discursului, va încerca să declanșeze o competiție pentru conducerea partidului.
Conform regulilor interne, ar fi nevoie ca 20% din grupul parlamentar laburist, adică 81 de deputați, să susțină un singur candidat pentru a iniția o provocare la leadership. Până acum, niciunul dintre rivalii considerați principali nu a făcut o mișcare directă împotriva lui Starmer, iar unul dintre favoriți, primarul din Greater Manchester, Andy Burnham, nu este parlamentar și nu poate candida.
Reuters plasează episodul în tendința mai largă a instabilității politice din Marea Britanie. Dacă Starmer ar fi înlăturat în următoarele săptămâni, țara ar ajunge la al șaptelea prim-ministru în ultimul deceniu, cel mai ridicat nivel de rotație politică din aproape două secole. Analiștii invocă, între factorii de fond, creșterea economică modestă după criza financiară din 2007–2009, presiunea asupra finanțelor publice după împrumuturile din pandemie și polarizarea politică de după Brexit.
Recomandate
Vicepreședintele SUA, JD Vance, pune sub semnul întrebării stabilitatea politică a Marii Britanii , într-un moment de tranziție la Londra după demisia premierului Keir Starmer , iar mesajul riscă să adâncească tensiunile deja vizibile dintre administrația Trump și o parte a liderilor europeni, potrivit HotNews . Vance a spus, într-un interviu pentru The Sunday Times, că Marea Britanie a fost „dezamăgită de conducerea sa de multă vreme” și că „politica britanică pare să fie într-o stare de dezintegrare”, deși a descris țara drept „uimitoare”. În același context, el a susținut că „oamenii cer cu insistență o schimbare structurală semnificativă” și și-a exprimat speranța că Andy Burnham „— și, dacă nu el, atunci altcineva —” va reuși să o realizeze. Andy Burnham, fost primar al Greater Manchester și recent ales deputat, este prezentat ca favorit pentru a deveni următorul prim-ministru după demisia lui Keir Starmer. Starmer ar urma să rămână în funcție până la numirea unui succesor, după ce a cedat presiunilor generate de rezultatele slabe ale alegerilor locale din mai. Criticile Casei Albe și mizele politice invocate În paralel, și președintele Donald Trump l-a criticat pe Starmer, atât pentru politicile sale, cât și pentru refuzul fostului premier de a susține poziția SUA împotriva Iranului. Trump a scris pe Truth Social că Starmer „a eșuat lamentabil” în două domenii: imigrația și energia. Un nou episod într-o relație SUA–Europa deja tensionată Potrivit aceleiași surse, JD Vance a intrat în repetate rânduri în conflict cu lideri europeni, acuzându-i că restricționează libertatea de exprimare și că nu fac suficient pentru a combate imigrația. La Conferința de Securitate de la München, el a criticat „comisarii” Uniunii Europene și a afirmat că Europa se îndepărtează „de unele dintre valorile sale cele mai fundamentale”. Ulterior, pe fondul protestelor din Marea Britanie după uciderea studentului Henry Nowak (18 ani), Vance a atacat „elitele europene” și politicile de migrație într-o postare pe X, susținând că tânărul ar fi trebuit să fie încă în viață dacă elitele „ar fi rezistat în fața politicii de ură de sine și a invaziei în masă a migranților”. În același tablou al fricțiunilor transatlantice, HotNews notează și disputa alimentată de demersurile lui Donald Trump privind achiziționarea Groenlandei, justificată de președintele american prin argumente de apărare națională și competiția cu China sau Rusia. [...]
PSD își îngustează opțiunile de coaliție și împinge USR spre margine , în timp ce indică drept variante preferate o formulă „pro-europeană” cu PNL (dar „fără Ilie Bolojan ”) și UDMR, potrivit news.ro . Mesajul, transmis de secretarul general al PSD, Claudiu Manda , are miză operațională: conturează liniile roșii ale partidului în negocierile pentru formarea unei majorități parlamentare. USR, „ultima opțiune” în logica PSD Claudiu Manda a spus că, în acest moment, „prima noastră opțiune” este găsirea voturilor necesare într-o „coaliție pro-europeană”, „mai degrabă alături de UDMR”, iar USR ar fi ajuns „ultima opțiune”, despre care PSD „începem să o spunem că nu mai este opțiune”. În același context, Manda a relatat reacția din interiorul partidului după ce „Sorin” (menționat doar cu prenumele în relatarea citată) ar fi spus, într-o ședință cu grupurile parlamentare, că PSD nu își dorește să continue dialogul cu USR. „Au fost, ca să zic așa, aplauze și bucurii, ca și când a dat România gol la mondiale.” Declarațiile au fost făcute „la Cotidianul”, conform news.ro, fără alte detalii despre cadrul exact al intervenției. PNL și UDMR, variantele preferate; condiția „fără Ilie Bolojan” Manda a afirmat că, dacă ar fi întrebați, „o majoritate covârșitoare” din PSD nu își dorește o guvernare alături de USR, dar ar fi de acord cu: o guvernare alături de PNL, „fără Ilie Bolojan”; o guvernare în care UDMR „poate să fie alături”. „Cam acestea sunt primele noastre opțiuni.” De ce contează Semnalul public al conducerii PSD indică o repoziționare practică în negocierile de majoritate: USR este descris explicit ca opțiune marginală, în timp ce PNL și UDMR sunt prezentate drept parteneri acceptabili, cu o condiționare nominală în cazul PNL. În lipsa altor detalii din sursă despre calendar sau formule concrete, rămâne de urmărit dacă această linie va fi preluată oficial în negocieri și cum va răspunde PNL la condiția invocată. [...]
Președintele Nicușor Dan a discutat la Ankara cu o delegație bipartizană a Congresului SUA despre apărare și oportunități economice , într-un demers care vizează consolidarea Parteneriatului Strategic SUA–România și a securității pe Flancul estic, potrivit Economica . Întâlnirea a avut loc înaintea Summitului NATO, iar șeful statului a transmis pe platformele X și Facebook că discuțiile au vizat „importanța legăturii transatlantice” și „prioritățile noastre comune” de pe agenda Alianței, cu accent pe cooperarea în domeniul apărării, „oportunitățile economice” și legăturile interumane. Din delegația Congresului SUA au făcut parte: senatoarea Jeanne Shaheen (Comisia pentru Relații Externe), senatorul Mike Rounds (Comisia pentru Forțe Armate), senatorul Christopher Coons (Comisia pentru Relații Externe), senatorul Dick Durbin (Comisia Juridică), Mike Turner, membru al Camerei Reprezentanților. Președintele a mai precizat că România și SUA vor continua să colaboreze pentru consolidarea securității în regiunea Mării Negre, pe Flancul estic și în zona euroatlantică. La întrevedere a participat și ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, care anunțase anterior că va discuta cu membrii Congresului american despre Parteneriatul Strategic și evoluțiile „NATO 3.0”. Nicușor Dan a aterizat la Ankara marți după-amiază, cu o zi înainte de Summitul NATO , iar el și Mirabela Grădinaru urmează să participe la recepția și dineul oficial oferite de președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, și de prima doamnă, Emine Erdogan. [...]
PSD respinge scenariul alegerilor anticipate, pe motiv că „nu rezolvă situaţia” , iar partidul nu ar avea de pierdut semnificativ faţă de scorul din 2024, potrivit declarațiilor secretarului general Claudiu Manda , citate de news.ro . Mesajul are miză de stabilitate politică, într-un moment în care în spațiul public circulă și ideea suspendării președintelui. Manda a spus că PSD nu susține anticipate „pentru că nu rezolvă situaţia” și a insistat că poziția nu vine din teama de vot. „Nu că ne e frică de voturi sau ne e frică să ne întâlnim cu electoratul. Noi nu pierdem aproape deloc, faţă de rezultatul alegerilor din 2024.” Ce semnal transmite PSD despre anticipate și suspendare Într-un interviu acordat Cotidianul , Manda a plasat discuția despre anticipate în același registru cu tema suspendării președintelui, menționând că AUR susține ambele idei. În același timp, el a indicat o „convergenţă de mesaj” între PSD și UDMR atât pe subiectul anticipatelor, cât și pe cel al suspendării. Potrivit lui Manda, UDMR nu ar merge „până la capăt” alături de PNL și USR cu ideea de anticipate și suspendare. Ținta criticii: USR și poziționarea PNL Manda a criticat public insistența USR pentru anticipate, afirmând că, „în ultimul sondaj” pe care l-a văzut, USR ar fi avut 7%. Tot el a susținut că PNL „crescuse un pic”, dar pe fondul migrării unor voturi de la USR către PNL, inclusiv printr-un fenomen observat, în opinia sa, și la București. Despre PNL, secretarul general al PSD a vorbit de „mesaje contradictorii” și a invocat declarații ale lui Ludovic Orban ca exemplu al lipsei de coerență, sugerând că unele ieșiri publice ar putea testa reacții sau ar putea fi „lucruri aruncate în spaţiu public”. De ce contează Prin respingerea anticipatelor, PSD încearcă să blocheze o opțiune care ar putea prelungi incertitudinea politică și ar complica funcționarea instituțiilor, în timp ce își consolidează mesajul că nu are o problemă de legitimitate electorală. În același timp, trimiterea la o apropiere de poziție cu UDMR sugerează o posibilă axă de negociere în Parlament pe teme sensibile precum anticipate și suspendare. [...]
Volodimir Zelenski a reluat cererea ca Ucraina să intre în NATO, mizând pe argumentul capacității militare ca aport direct la securitatea Alianței , înaintea summitului NATO , potrivit news.ro . Președintele ucrainean a susținut, marți, la un forum al industriei apărării organizat în apropierea locului unde liderii NATO urmau să se reunească în aceeași seară, că „Ucraina aparține NATO” și că o armată „experimentată și rezistentă” ar consolida capacitățile Alianței Nord-Atlantice. Informațiile sunt relatate de The Associated Press, citată de publicație. Argumentul operațional: adaptare și lovituri în profunzime Zelenski a invocat capacitatea Ucrainei de a se adapta pe câmpul de luptă și de a lovi „în adâncime” pe teritoriul Rusiei, inclusiv rafinării și alte ținte energetice, prezentând aceste acțiuni ca dovadă a eficienței și a valorii militare pe care Ucraina ar aduce-o în NATO. Cifra invocată: 30.000 de militari ruși „eliminați” lunar În același context, Zelenski a declarat că armata ucraineană „elimină” în medie 30.000 de militari ruși pe lună. El a folosit această estimare pentru a susține că nu ar fi „corect” ca o țară cu un asemenea nivel de capacitate de apărare să rămână în afara NATO. Potrivit informațiilor disponibile în material, nu sunt oferite detalii suplimentare despre metodologia sau sursa exactă a acestei cifre. [...]
Administrația Trump ridică miza la NATO, cerând 5% din PIB pentru apărare , iar summitul de la Ankara începe sub presiunea unei posibile reașezări a responsabilităților de securitate în interiorul alianței, potrivit NPR . Cu câteva zile înainte de sosirea în Turcia, Donald Trump a reluat public criticile la adresa NATO, susținând că SUA cheltuie „mai mult decât orice altă țară” pentru a proteja aliații „fără să obțină vreun beneficiu”. În acest context, reuniunea anuală a celor 32 de state membre pornește cu așteptări reduse privind decizii substanțiale și cu o miză politică majoră: menținerea angajamentului american față de alianță. Presiunea pentru 5% și semnalul către Europa Pentru Washington, summitul este încă o ocazie de a împinge aliații spre creșterea cheltuielilor militare. Ambasadorul SUA la NATO, Matt Whitaker, a spus într-o discuție cu jurnaliștii că președintele „se așteaptă ca toți aliații să facă imediat pasul” și „să intre pe traiectoria de 5%” din PIB, „cu urgență”. În paralel, secretarul general al NATO, Mark Rutte , încearcă să arate progrese cuantificabile: europenii și Canada și-au majorat cheltuielile de apărare cu 20%, iar la summitul NATO din 2025, de la Haga, aliații au convenit să urce cheltuielile anuale la 5% din PIB până în 2035, de la pragul de 2%. „NATO 3.0” și riscul retragerii de forțe americane Pe agenda summitului apar și teme precum consolidarea lanțurilor industriale și logistice pentru apărare și războiul din Ucraina. Rutte a vorbit despre „NATO 3.0”, concept asociat Pentagonului, care urmărește ca Europa să-și asume mai mult propria securitate și să depindă mai puțin de SUA. Max Bergmann, de la Center for Strategic and International Studies , descrie miza ca fiind una de structură: o schimbare care ar muta responsabilitatea apărării Europei către europeni și ar putea implica retragerea unor forțe americane. În lectura sa, rolul șefului NATO este să prevină o astfel de ruptură, într-un moment în care „oboseala de summit” ar face ca reuniunea să fie mai degrabă un exercițiu de menținere a coeziunii decât unul de decizie. Dinamica politică: Rutte, Erdogan și „variabila Trump” Analiști citați de NPR spun că succesul summitului va depinde mult de dinamica personală dintre lideri și de modul în care Rutte reușește să îl țină pe Trump „angajat” în sprijinirea alianței. Torrey Taussig, de la Atlantic Council, avertizează că verdictul va veni abia după încheierea conferințelor de presă și plecarea delegațiilor. Trump a exprimat recent frustrare și pe tema sprijinului european insuficient pentru războiul condus de SUA și Israel împotriva Iranului, spunând despre aliați: „Vreau doar loialitatea lor.” Taussig notează însă că reticența europenilor a fost legată de faptul că nu au fost consultați în prealabil. De ce contează pentru Europa și ce urmează Mesajul central al summitului, așa cum reiese din relatare, este accelerarea transferului de responsabilitate către Europa: mai mulți bani pentru apărare, mai multă capacitate industrială și o arhitectură de securitate mai puțin dependentă de SUA. În același timp, reuniunea are și o dimensiune politică sensibilă: Turcia, gazda summitului, are o relație bună cu Trump, iar analiștii anticipează că relația Trump–Erdogan ar putea tempera tensiunile din interiorul alianței, chiar dacă există controverse legate de reculul democratic din Turcia sub președintele Recep Tayyip Erdogan. În zilele următoare, atenția se va concentra pe două semnale: dacă liderii reafirmă credibil calendarul către 5% din PIB până în 2035 și dacă Washingtonul evită să transforme presiunea bugetară într-un pas concret către reducerea prezenței militare americane în Europa. [...]
