Știri
Știri din categoria Piața energiei
Oprirea prelungită a reactoarelor 1 și 2 de la Cernavodă menține presiune pe piața de electricitate, dar autoritățile spun că nu văd, în acest moment, motive pentru scumpiri de peste 20%, potrivit Mediafax. Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, afirmă că cele două unități vor rămâne închise cel puțin încă zece zile, din cauza nivelului scăzut al Dunării.
Oprirea se prelungește pe fondul faptului că nivelul fluviului este „la trei centimetri de limita de siguranță” pentru reactoare, conform informațiilor transmise de Apele Române, iar repornirea nu este posibilă în acest interval, cel puțin pentru una dintre unități.
Bușoi spune că fiecare zi cu Unitățile 1 și 2 oprite „se resimte în piața de electricitate”, în condițiile în care România se confruntă cu deficit de energie. Totuși, oficialul indică faptul că, deocamdată, ofertele din piață „nu au crescut foarte mult”.
În privința prețurilor, acesta susține că evoluția depinde de două variabile: durata opririi și situația pieței europene, dar afirmă că nu vede motive pentru creșteri mai mari de 20% în acest moment.
Potrivit declarațiilor lui Bușoi, nivelul relevant pentru operare este unul „administrativ”, stabilit prin hotărâre a Comitetului Național pentru Situații de Urgență (CNSU), mai ridicat decât pragul din manualul de operare. În prezent, nivelul Dunării este încă prea jos pentru a permite repornirea în siguranță.
Secretarul de stat respinge scenariile privind un incident nuclear și afirmă că nu există un pericol pentru siguranța centralei.
„Siguranța echipamentelor de la Cernavodă este garantată (...). Riscul este zero. Este foarte important să nu alertăm populația.”
Unitatea 1 a fost oprită controlat pe 28 iulie, iar Unitatea 2 pe 13 august, pe fondul nivelului foarte scăzut al Dunării, în contextul secetei severe. Înainte de oprire, întreaga centrală de la Cernavodă furniza aproximativ 20% din energia electrică pentru Sistemul Național.
Recomandate
Scăderea debitelor Dunării expune vulnerabilități operaționale în alimentarea cu apă a Centralei de la Cernavodă , iar intervenția de urgență coordonată de stat arată cât de strâns a devenit echilibrul dintre producție și consum în sistemul energetic, potrivit News . Fostul ministru al Energiei Radu Miruță a declarat la Euronews că situația „nu a apărut din senin” și a pus-o pe seama unei administrări slabe a balanței producție–consum, susținând că România „de ani de zile, doar a închis” capacități de producție, în special pe cărbune, fără să pună în loc alternative funcționale. În același timp, el a respins ideea că închiderile ar fi fost impuse de Comisia Europeană sau de PNRR. „Este doar consecinţa unei gestionări proaste a echilibrului între producţie şi consum a energiei electrice.” Intervenție de urgență pentru menținerea alimentării cu apă a CNE Cernavodă În plan operațional, Ministerul Apărării Naționale a anunțat că peste o sută de militari au intervenit pentru a devia debitul brațului Bala către brațul Dunărea Veche, astfel încât Centrala Nucleară Cernavodă să poată fi alimentată cu apă. Scafandrii de luptă au făcut primele teste cu încărcături explozive de mici dimensiuni, urmând trei detonări controlate, fiecare cu o încărcătură de mare putere. Contraamiralul Marcel Neculae, locțiitorul șefului Statului Major al Forțelor Navale, a spus că stânca Pârjoaia nu a fost dislocată în urma intervenției de duminică, iar procedura urma să fie reluată luni, cu speranța ca misiunea să fie îndeplinită până marți. Debite în scădere și fereastră scurtă de funcționare „la limită” Directorul general adjunct al Administrației Naționale „Apele Române”, Sorin Rîndașu, a afirmat că se face „tot ceea ce este omenește posibil” pentru menținerea în funcțiune a centralei, însă contextul regional este nefavorabil, pe fondul secetei și caniculei. El a indicat că doar în Austria s-au înregistrat ploi, dar efectul asupra debitului Dunării la Cernavodă ar ajunge în aproximativ două săptămâni. Potrivit aceleiași surse, la intrarea în țară pe Dunăre se înregistrau 1.590 m³/s, cu tendință de scădere până în jur de 1.450 m³/s la 7 august, ceea ce ar însemna o scădere a nivelului de 2–3 cm pe zi. În aceste condiții, „Cernavodă poate să reziste circa 4–5 zile la limită”, a declarat Rîndașu. Miza pentru piața energiei: risc operațional și reacție interinstituțională Miruță a susținut că episodul de pe Dunăre arată, totuși, capacitatea de reacție a instituțiilor, chiar și în contextul unui guvern interimar, prin colaborarea între premier și ministere (Mediu, Apărare, Transporturi) atunci când apare o problemă în zona energiei. Din perspectiva pieței, mesajul central rămâne unul de risc operațional: un șoc hidrologic poate pune rapid presiune pe funcționarea unui activ critic, iar soluțiile pe termen scurt depind de intervenții de urgență, nu de capacități noi care să preia sarcina în sistem. [...]
Europa riscă facturi mai mari la gaze în iarna 2026–2027 , pe fondul unor stocuri intrate în sezonul rece la cel mai scăzut nivel pentru această perioadă din 2011, potrivit Digi24 . Evaluările citate de publicație indică o „marjă de siguranță” mai mică: dacă iarna este rece și importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) sunt limitate, statele ar putea ajunge să plătească mai mult pentru volume suplimentare sau să recurgă la măsuri de reducere a consumului. Avertismentele vin în condițiile în care gradul de umplere a depozitelor din UE este de „puțin peste 70%”, nivel descris ca fiind cel mai redus pentru această perioadă a anului de la începutul colectării datelor, în 2011. Cum gazele sunt folosite atât la încălzire, cât și în industrie și în producția de electricitate, presiunea se poate transmite rapid în costurile gospodăriilor și ale companiilor. Deficit potențial și risc de scumpiri Potrivit Politico (citat de Digi24), un raport al Institutului pentru Economie Energetică și Analiză Financiară (IEEFA) estimează un posibil deficit de până la 14 miliarde de metri cubi, echivalentul a aproximativ 7% din cererea UE. În scenarii nefavorabile, acest gol ar putea fi acoperit fie prin achiziții suplimentare la prețuri mai ridicate, fie prin reducerea cererii pentru a menține stocurile la niveluri considerate sigure. IEEFA avertizează că stocurile reduse lasă UE mai expusă la șocuri de aprovizionare și la creșteri bruște ale prețurilor. În plus, dacă iarna consumă o parte mare din rezerve, presiunea poate continua și în 2027, când statele ar trebui să cumpere mai mult pentru reumplerea depozitelor. Scenariul ENTSO-G: stocuri la 11% și economisire de 7% O analiză a Rețelei Europene a Operatorilor de Sisteme de Transport pentru Gaz (ENTSO-G), citată în articol, arată că în anumite condiții nivelul stocurilor ar putea coborî până la 11% — un prag asociat unor rezerve strategice greu de utilizat în mod obișnuit. În același timp, analiza indică faptul că, pentru a încheia iarna cu depozitele la 30% (pentru reducerea riscurilor înaintea sezonului următor), ar fi necesară economisirea unor volume echivalente cu aproximativ 7% din cererea de gaze. În practică, dacă importurile nu acoperă necesarul, autoritățile ar putea ajunge să încurajeze economisirea sau să limiteze consumul, în funcție de evoluția reală a aprovizionării și de vreme. De ce se strânge piața: Orientul Mijlociu, GNL și reducerea gazelor rusești Digi24 notează că tensiunile din Orientul Mijlociu amplifică volatilitatea și complică accesul la GNL, pentru care Europa concurează cu alte regiuni. Pe partea de ofertă, raportul IEEFA mai indică o presiune suplimentară din reducerea importurilor de gaze rusești: interdicția UE privind contractele pe termen lung pentru furnizarea de GNL rusesc, programată să intre în vigoare în ianuarie, ar putea diminua importurile europene cu încă 7 miliarde de metri cubi. În paralel, datele citate de institut arată o dependență mai mare de retragerile din depozite: volumul net extras din stocuri în ianuarie 2026 a fost de 22,6 miliarde de metri cubi, față de 18,8 miliarde în ianuarie 2025 și 17,8 miliarde în ianuarie 2024. Costul alternativelor: importuri suplimentare de GNL „cu miliarde” în plus Una dintre opțiunile principale rămâne importul de GNL, inclusiv din Statele Unite, însă IEEFA estimează că acoperirea volumelor lipsă ar costa aproximativ 3 miliarde de euro în plus față de anul trecut, adică o creștere de 12% pentru aceleași volume. În plus, analiza citată menționează că producția de GNL din SUA se apropie de nivelul maxim, ceea ce limitează capacitatea de a crește rapid oferta. Ce urmează: prețurile pot reacționa înainte de o criză de volum Potrivit lui Laurent Ruseckas, analist senior la S&P Global Energy, citat în material, este posibil ca prețurile să crească înainte ca Europa să rămână efectiv fără gaze, deoarece scumpirea ar atrage transporturi de GNL către piața europeană. Totuși, el avertizează și asupra limitelor reducerii suplimentare a consumului: după pierderea a aproximativ 20% din cererea industrială de gaze a UE în contextul războiului din Ucraina, spațiul pentru „distrugerea cererii” ar fi mult mai mic, fără efecte economice importante. În concluzie, rapoartele citate nu susțin că UE va rămâne inevitabil fără gaze, dar indică o iarnă cu risc mai mare de scumpiri și, în scenarii adverse, de măsuri de economisire sau limitare a consumului, pe o piață globală mai tensionată. [...]
OMV Petrom a scumpit din nou benzina cu 6 bani/litru , la doar trei zile după o majorare similară, într-un context în care piața funcționează sub „legislația de criză” ce limitează adaosurile și permite o singură scumpire pe zi, până la ora 12:00, potrivit Economica . Creșterea de preț a fost aplicată în această dimineață atât în stațiile Petrom, cât și în stațiile OMV, ambele operate de OMV Petrom Marketing . La momentul redactării, celelalte lanțuri nu majoraseră încă prețurile, însă publicația notează că este posibil ca scumpirea să fie urmată și de alți jucători în câteva ore sau cel târziu a doua zi, așa cum s-a întâmplat și sâmbăta trecută. Prețuri la benzină în vestul Capitalei (6 octombrie, dimineața) Petrom: 10,11 lei/litru OMV: 10,17 lei/litru Rompetrol: 10,11 lei/litru MOL: 10,11 lei/litru Lukoil: 10,08 lei/litru SOCAR: 10,09 lei/litru În acest moment, cea mai ieftină benzină este la SOCAR, iar cea mai scumpă la OMV, conform datelor citate. Motorina a rămas neschimbată Economica precizează că motorina nu s-a scumpit astăzi la niciun lanț. Prețurile observate în vestul Capitalei erau: Petrom: 10,91 lei/litru OMV: 10,97 lei/litru Rompetrol: 10,97 lei/litru MOL: 10,97 lei/litru Lukoil: 10,95 lei/litru SOCAR: 10,94 lei/litru Context: reguli de „piață în criză” care limitează scumpirile România se află sub incidența legislației de criză pe piața carburanților, care prevede, între altele, limitarea adaosurilor distribuitorilor la nivelul mediu al anului trecut, restricții la export și posibilitatea unei singure scumpiri pe zi, până cel târziu la ora 12:00. În acest cadru, mișcările de preț ale liderului de piață pot fi un semnal pentru ajustări rapide și la restul rețelelor, dacă acestea aleg să urmeze trendul. [...]
Emmanuel Macron cere un moratoriu asupra atacurilor la infrastructura energetică dintre Ucraina și Rusia, o inițiativă care, dacă ar prinde contur, ar putea reduce riscul de noi șocuri pe piețele de energie și combustibili, într-un moment în care loviturile asupra rafinăriilor și rețelelor electrice alimentează volatilitatea regională, potrivit Politico . Propunerea a fost avansată la New York, în marja Adunării Generale a ONU . După o întâlnire cu președintele SUA, Donald Trump, Macron a scris pe X că au discutat despre „punerea în comun a eforturilor” pentru a obține „un moratoriu asupra loviturilor împotriva infrastructurii energetice”. Ulterior, Macron a discutat „perspectiva unui armistițiu energetic” și cu președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski. De ce contează pentru piața energiei Demersul vine pe fondul unei intensificări a presiunii exercitate de Trump asupra lui Zelenski pentru a opri atacurile Kievului asupra sectorului energetic rusesc. Trump a susținut public că Ucraina ar trebui să înceteze să lovească producția de combustibili din Rusia și a legat creșterea prețurilor la energie la atacurile asupra infrastructurii energetice ruse. În pofida acestor apeluri, Ucraina a continuat să țintească infrastructura energetică a Rusiei, iar un atac a provocat un incendiu peste noapte, marți, la o rafinărie majoră din Samara (sud-vestul Rusiei), notează publicația. Forțele Armate ale Ucrainei au afirmat că loviturile asupra instalațiilor petroliere ruse, din iunie încoace, au distrus aproape jumătate din capacitatea de rafinare a țării. În paralel, Rusia a provocat frecvent pene de curent prin atacuri asupra sectorului energetic ucrainean, ceea ce menține riscul operațional ridicat pentru sistemul energetic al Ucrainei. Ce semnale dă Kievul și ce urmează Zelenski a indicat luni interesul Kievului pentru o „dezescaladare” reciprocă privind energia și infrastructura critică. În același context, el urma să se întâlnească cu Trump la New York marți, la ora 1:15 p.m. locală (20:15, ora României). Deocamdată, Politico relatează despre discuții și intenții politice, fără detalii despre un mecanism de implementare sau despre un acord acceptat de ambele părți. În lipsa unor pași concreți, piața rămâne expusă riscului ca atacurile asupra rafinăriilor și rețelelor electrice să continue să afecteze oferta și să amplifice volatilitatea prețurilor. [...]
Scumpirea motorinei și tensiunile din regiune au împins România să caute surse noi de aprovizionare , iar în august a importat, pentru prima dată, motorină din Albania și Tunisia, potrivit HotNews , care citează date Profit.ro. În portul Constanța au fost descărcate 34.000 de tone de motorină încărcată în portul albanez Porto Romano și 24.000 de tone expediate din terminalul La Șchira din Tunisia. Mișcarea vine pe fondul unei „situații tensionate” pe piața carburanților, cu accent pe motorină, care a intensificat concurența regională „pe fiecare baril”, conform datelor prezentate. Prețuri la pompă: reducerea accizei nu mai ține pasul cu cotațiile În același context, prețul motorinei a urcat la 10,76 lei/l în stațiile Rompetrol și Lukoil și la 10,79 lei/l în cele OMV, în pofida menținerii reducerii cu 25% a accizei, care „nu mai poate compensa explozia cotațiilor internaționale”, potrivit informațiilor citate. Materialul indică și un scenariu de referință: dacă s-ar adăuga cei 85 de bani pe litru (efectul reducerii accizei), prețul ar depăși 11,5 lei/l în toate stațiile, ajungând la 11,58 lei/l în stațiile Petrom, 11,61 lei/l la Rompetrol și Lukoil și 11,64 lei/l în cele OMV. Importuri în creștere și mai mulți furnizori: semnal de diversificare Importurile totale de motorină prin terminalele românești de la Marea Neagră au crescut în august cu 3%, până la 448.000 de tone. Totodată, numărul țărilor furnizoare a urcat de la 7 la 11, ceea ce sursa interpretează drept o tentativă de diversificare a surselor de aprovizionare. HotNews notează că informația a fost publicată inițial de Profit.ro, iar continuarea este disponibilă pe Profit.ro . [...]
Europa intră în iarnă cu stocuri de gaze mult sub normal, iar scumpirea accelerată a energiei riscă să alimenteze inflația și să împingă Banca Centrală Europeană spre noi majorări de dobândă , pe fondul unor presiuni economice și politice în creștere, potrivit HotNews . Europa se apropie de sezonul rece cu depozitele de gaze umplute în proporție de 69%, față de media de 85% pentru această perioadă, calculată pe ultimii cinci ani. În acest context, prețurile ridicate la gaze, motorină și alți combustibili sporesc presiunile asupra guvernelor, atât din perspectiva costurilor economice, cât și a riscurilor politice. Germania și Țările de Jos – care dețin împreună 35% din capacitatea de stocare a Uniunii Europene – sunt între statele cu cele mai mari întârzieri în refacerea rezervelor. Potrivit Reuters, citată de News.ro, scumpirile generate de perturbările asociate războiului SUA–Israel cu Iranul au descurajat companiile să cumpere gaze și au făcut guvernele mai reticente în a impune atingerea țintelor naționale de stocare. Prețul gazelor: +150% într-un an, cu riscul unui nou vârf Prețul de referință al gazelor europene a ajuns la 81 euro/MWh, nivel cu 150% peste cel de acum un an și peste scenariul advers luat în calcul de Banca Centrală Europeană. Morgan Stanley estimează că, în funcție de vreme, prețul ar putea urca până la 100 euro/MWh. Analiștii avertizează că și o iarnă cu temperaturi normale ar putea reduce puternic rezervele, iar refacerea lor în 2027 prin importuri ar putea menține piața gazelor naturale lichefiate (GNL – gaz transportat pe mare în stare lichefiată) sub presiune timp de mai multe luni. Efect de contagiune: combustibili mai scumpi și presiune pe inflație Tensiunile nu se limitează la gaze. După ce petrolul a depășit 100 de dolari pe baril (aprox. 450 lei), în UE benzina este cu 24% mai scumpă decât în urmă cu un an, motorina cu 38%, iar combustibilul pentru aviație cu peste 100%, conform datelor citate în articol. Pentru BCE, gazele și electricitatea devin o preocupare centrală din perspectiva inflației. Un studiu al Băncii Italiei indică faptul că scumpirea gazelor are efecte inflaționiste mai puternice și mai persistente decât șocurile petroliere, inclusiv asupra inflației de bază (indicator urmărit atent de banca centrală). „Atenţia mea este acum concentrată mai puţin asupra petrolului şi combustibililor şi tot mai mult asupra preţurilor gazelor şi electricităţii”, a declarat Peter Kazimir , membru al conducerii BCE. Investitorii estimează că BCE ar putea fi nevoită să majoreze dobânzile încă de trei sau patru ori dacă presiunile energetice persistă, iar printre sectoarele considerate cele mai vulnerabile sunt transportul aerian, industria chimică, industria auto și materialele de construcții. Miza politică: costuri bugetare și teme sensibile în Germania Pe lângă componenta economică, presiunea este și politică. În Germania, AfD a câștigat alegerile într-un land cu un program care cere pace cu Moscova și restabilirea contractelor pentru gaze rusești ieftine, în timp ce guvernul cancelarului Friedrich Merz analizează măsuri costisitoare pentru reducerea prețurilor combustibililor, potrivit informațiilor din articol. [...]
