Știri
Știri din categoria Piața energiei
Petrom și OMV au tăiat joi prețurile la pompă cu până la 35 de bani pe litru, împingând benzina standard până la 8,37 lei/litru și motorina până la 9,28 lei/litru, într-o nouă rundă de ieftiniri care reconfigurează rapid ierarhia prețurilor în marile rețele, potrivit Economedia.
Scăderile au fost aplicate joi, 16 aprilie, după ce, cu o zi înainte, alte lanțuri (Rompetrol, MOL și Socar) operaseră deja reduceri. De data aceasta, Petrom și OMV — care nu modificaseră prețurile „ieri”, conform sursei — au redus benzina standard cu 35 de bani/litru și motorina standard cu 30 de bani/litru. Cele două rețele nu mai schimbaseră prețurile din vineri, 10 aprilie 2026.
Economedia publică o comparație între 15 aprilie și 16 aprilie 2026, care arată nivelurile de preț din principalele rețele:
În aceeași zi, Rompetrol a redus benzina cu 28 de bani (după o scădere de 1 ban miercuri) și motorina cu 3 bani (după o reducere de 35 de bani miercuri). Lukoil scăzuse miercuri la prânz benzina cu 10 bani/litru și motorina cu 5 bani/litru.
MOL și Socar au păstrat joi prețurile stabilite miercuri. Totuși, Socar rămâne „extrem de competitiv” pe segmentul benzinei, cu 8,79 lei/litru, în timp ce MOL afișează cel mai mare preț la benzină dintre marii operatori, 9,10 lei/litru. În jurul prânzului, MOL redusese benzina standard la 8,82 lei/litru (−28 bani) și motorina standard la 9,37 lei/litru (−30 bani), notează sursa.
Recomandate
Blocarea Strâmtorii Ormuz riscă să țină sub presiune piața energiei mai mult la gaze lichefiate decât la petrol , avertizează consilierul guvernatorului BNR Eugen Rădulescu, într-o analiză citată de adevarul.ro . În opinia sa, șocul de pe una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii va produce efecte de durată și ar putea grăbi tranziția către surse alternative. Rădulescu, invitat la Digi24, susține că închiderea Ormuzului era „cel mai previzibil scenariu”, pe fondul vulnerabilității globale la petrolul transportat prin strâmtoare. El pune sub semnul întrebării lipsa de anticipare a acestui risc, în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Blocaj operațional, deblocare limitată și o piață încă fragilă Potrivit economistului, amploarea perturbării este ilustrată de faptul că peste 200 de nave au rămas blocate în Golf. Deși ar exista un armistițiu de două săptămâni convenit între SUA și Iran, acesta ar permite doar o deblocare parțială, cu maximum 15 nave pe zi , ceea ce menține presiunea asupra lanțurilor de aprovizionare și asupra prețurilor din energie. De ce contează diferența petrol vs. gaze lichefiate Mesajul central al consilierului BNR este că impactul nu va fi uniform : petrolul ar putea reveni „mai repede” către un echilibru, în funcție de cum se stabilizează fluxurile și rutele; gazele lichefiate (GNL – gaz natural transportat în stare lichidă) ar urma să rămână „o problemă mult mai mult timp”, ceea ce sugerează o perioadă prelungită de tensiuni pe această piață. În această logică, criza ar putea funcționa ca accelerator pentru investiții și politici de reducere a dependenței de rutele și resursele expuse riscurilor geopolitice. Mize geopolitice: „America a pierdut categoric” Întrebat despre „câștigători”, Rădulescu respinge ideea unor victorii reale într-un război, dar notează că unele analize indică Rusia sau China ca beneficiari indirecți. În evaluarea sa de ansamblu, însă: „America a pierdut categoric” El mai ridică și problema motivației inițiale a atacului asupra Iranului, afirmând că riscurile erau evidente și că rezistența regimului de la Teheran a fost subestimată. În perioada următoare, relevanța economică imediată rămâne viteza de normalizare a traficului prin Ormuz și felul în care piața va separa șocul de scurtă durată (petrol) de cel potențial mai persistent (GNL), cu efecte în costurile energiei și în deciziile de investiții. [...]
Redeschiderea Strâmtorii Hormuz, un pas important, dar insuficient pentru revenirea pieței energetice Potrivit The New York Times , redeschiderea Strâmtorii Hormuz, un obiectiv central al Statelor Unite în cadrul acordului de încetare a focului cu Iranul, reprezintă doar primul pas spre relansarea fluxului de energie prin Golful Persic. Aceasta nu va fi suficientă pentru a readuce rapid prețurile petrolului și ale gazelor la nivelurile de dinaintea conflictului. Impactul atacurilor asupra infrastructurii energetice În urma atacurilor asupra rafinăriilor, depozitelor și câmpurilor petroliere din cel puțin nouă țări, peste 10% din oferta mondială de petrol a fost întreruptă. Reluarea operațiunilor necesită nu doar asigurarea trecerii sigure prin strâmtoare, ci și inspecții ale pompelor, înlocuirea echipamentelor de procesare și rechemarea angajaților și navelor dispersate. „Nu este o situație în care doar apeși un buton și totul revine la normal”, a declarat Martin Houston, un executiv cu experiență în industria petrolului și gazelor. Provocările reluării producției Chiar dacă navele vor putea tranzita strâmtoarea fără a fi atacate, reluarea completă a producției va fi un proces de durată. Înțelegerea de încetare a focului, anunțată de președintele Trump, permite trecerea navelor prin strâmtoare, dar atacurile asupra infrastructurii energetice au continuat până la semnarea acordului. În plus, repornirea puțurilor și a altor facilități va dura luni de zile, iar unele infrastructuri grav avariate ar putea necesita ani pentru a fi reparate. De asemenea, prețurile la benzină, care au depășit recent 4 dolari pe galon în Statele Unite, nu vor reveni rapid la nivelurile anterioare conflictului. Probleme tehnice și lanțuri de aprovizionare Oprirea puțurilor de petrol și gaze poate duce la probleme tehnice, cum ar fi dezechilibre de presiune subterană sau acumularea de apă. În plus, echipamentele expuse la sulfura de hidrogen, un gaz toxic, pot coroda. Lanțurile de aprovizionare pentru piese specializate sunt deja tensionate, ceea ce complică și mai mult procesul de reconstrucție. Un exemplu notabil este complexul de export de gaze naturale din Qatar, Ras Laffan, unde atacurile au distrus 17% din capacitate. QatarEnergy estimează că va dura câțiva ani pentru a repara zonele avariate. Perspectivele pieței energetice Pe termen lung, analiștii estimează că prețurile energiei vor scădea față de nivelurile din timpul războiului, dar vor rămâne mai ridicate decât ar fi fost în absența conflictului. Analiștii de la Société Générale prognozează că prețul petrolului va ajunge la aproximativ 80 de dolari pe baril la sfârșitul anului 2026, reflectând un risc mai mare de perturbări geopolitice în viitor. [...]
Premierul Ilie Bolojan a anunțat cinci direcții strategice pentru reducerea prețurilor la energie și creșterea securității energetice în România. Aceste măsuri vizează îmbunătățirea producției, reglementărilor și investițiilor, inclusiv eliminarea blocajelor din rețele, informează Mediafax . În cadrul unei conferințe de presă susținută alături de ministrul Energiei, Bogdan Ivan, premierul Bolojan a subliniat importanța creșterii capacităților de producție și a îmbunătățirii reglementărilor pentru a obține prețuri mai mici la energie și o mai bună asigurare a securității energetice. Guvernul, împreună cu autoritățile de reglementare și Parlamentul, urmărește cinci direcții strategice pentru reformarea sectorului energetic. Direcțiile strategice propuse Prima direcție vizează deblocarea proiectelor viabile și reducerea costurilor de acces la rețelele electrice, prin eliminarea avizelor speculative. Premierul a atras atenția asupra dezechilibrelor din sistem, unde există mult mai multe avize decât necesarul real de consum. "Suntem în situația în care, față de aproximativ 9.000 MW putere zilnică pe care are nevoie economia românească, am emis avize tehnice de racordare de peste 78.000 MW la finalul anului trecut", a explicat Bolojan. A doua direcție se referă la îmbunătățirea performanței companiilor de stat din energie, prin indicatori mai stricți și criterii clare de revocare a conducerii. "Orice fel de îmbunătățire se va vedea în prețuri", a declarat premierul, subliniind importanța revizuirii indicatorilor de performanță. Alte măsuri și impactul așteptat Alte măsuri includ reducerea distorsiunilor din piață, creșterea capacităților de stocare și susținerea investițiilor strategice. Premierul a evidențiat necesitatea echilibrării producției din surse regenerabile și accelerarea marilor proiecte energetice. „Sunt investiții în derulare mari care pot influența semnificativ piața de energie din România, de la interconecțiunile mari și rețelele transfrontaliere, de la investițiile majore în zona de producție, atât în bandă, care sunt cel puțin de 10% din totalul producției de energie din România”, a declarat Bolojan. Concluzii și perspective Aceste direcții strategice sunt menite să aducă o schimbare semnificativă în sectorul energetic din România, contribuind la stabilitatea prețurilor și la securitatea energetică. Implementarea cu succes a acestor măsuri ar putea transforma România într-un jucător important în economia energetică a Europei. Premierul Bolojan a subliniat importanța colaborării între guvern, autoritățile de reglementare și Parlament pentru a asigura succesul acestor inițiative. [...]
Prețul gazelor naturale a scăzut cu circa 20% în Europa potrivit Antena 3 CNN , după ce Washingtonul și Teheranul au anunțat o încetare a focului pentru două săptămâni, reducând tensiunile care alimentaseră recent scumpirea energiei. Mișcarea s-a văzut rapid în tranzacțiile de la hub-ul TTF din Amsterdam, punctul de referință pentru prețurile gazelor în Europa. La începutul ședinței, cotațiile futures erau în scădere cu 19,24%, la 43 euro/MWh, după ce coborâseră anterior cu peste 20%, până la 42,5 euro/MWh, transmite Agerpres, citată de Antena 3 CNN. Pe fondul ieftinirii, prețul se apropie de nivelul de 31,6 euro/MWh consemnat pe 27 februarie, cu o zi înainte ca SUA și Israelul să înceapă războiul împotriva Iranului. În perioada escaladării, prețul gazelor a urcat până la 72 euro/MWh, pe fondul riscurilor percepute de piață pentru aprovizionare și transport. În plan politic, președintele SUA a anunțat pe platforma Truth Social că este de acord să suspende bombardamentele și atacurile împotriva Iranului timp de două săptămâni, cu puțin peste o oră înainte de expirarea ultimatumului său. De cealaltă parte, Teheranul a comunicat că va negocia cu partea americană, începând de vineri, pentru a pune capăt războiului pe durata celor două săptămâni și că ar accepta redeschiderea Strâmtorii Ormuz dacă atacurile israeliano-americane încetează. Pentru piețele energetice, știrea contează în principal prin efectul asupra riscului geopolitic și al rutelor de transport, în condițiile în care Strâmtoarea Ormuz este o arteră strategică. În mod normal, prin această cale navigabilă trece aproximativ o cincime din țițeiul mondial, iar orice blocaj sau amenințare la adresa traficului poate împinge în sus cotațiile la energie, inclusiv la gaze, prin efect de contagiune în piețe. Hub-ul TTF din Amsterdam este reperul de preț pentru gazele din Europa, iar scăderile de acolo se propagă în contracte și oferte comerciale. Cotațiile futures au coborât la 42,5–43 euro/MWh, după o scădere de peste 19% într-o singură dimineață de tranzacționare. Contextul imediat al ieftinirii este anunțul de încetare a focului pentru două săptămâni între Washington și Teheran și perspectiva redeschiderii Strâmtorii Ormuz, condiționată de oprirea atacurilor. [...]
Uniunea Europeană ia în calcul raționalizarea combustibilului și eliberarea unei cantități mai mari de petrol din rezervele strategice, pe fondul riscului unui șoc energetic prelungit generat de războiul din Orientul Mijlociu, potrivit Adevărul , care citează un interviu al comisarului european pentru energie, Dan Jorgensen, acordat Financial Times. Jorgensen a spus că blocul comunitar „evaluează toate opțiunile” și că, deși UE „nu se confruntă deocamdată” cu o criză de aprovizionare, pregătește planuri de contingență pentru efectele structurale ale conflictului lansat pe 28 februarie de Statele Unite și Israel împotriva Iranului. În acest context, comisarul a avertizat că prețurile la energie ar urma să rămână ridicate o perioadă mai lungă. După atacul inițial, prețul țițeiului Brent a urcat aproape de 120 de dolari, iar în prezent se tranzacționează în jurul valorii de 107 dolari, însă volatilitatea persistă, pe fondul închiderii de facto a Strâmtorii Ormuz, controlată de Teheran, prin care trec aproximativ 20% din transporturile globale de petrol. „Ne pregătim pentru cele mai grave scenarii, deși nu am ajuns încă în punctul în care să fie nevoie să raționalizăm produse critice, cum ar fi kerosenul sau motorina. Este mai bine să fii pregătit decât să regreți”, a apreciat Jorgensen. Financial Times notează că sectorul aerian este printre cele mai îngrijorate de aprovizionarea cu kerosen, în condițiile diferențelor de reglementare dintre UE și Statele Unite privind specificațiile combustibilului. Comisarul a spus că Bruxelles-ul nu intenționează să modifice reglementările actuale, deși a lăsat deschisă posibilitatea unor ajustări dacă situația se deteriorează, inclusiv prin utilizarea unor instrumente legislative. Totodată, el nu a exclus eliberări suplimentare din rezervele strategice dacă criza energetică se intensifică și a reiterat că UE nu intenționează să își modifice cadrul de reglementare în acest an pentru a pune capăt importurilor de gaze naturale lichefiate rusești, menționând că blocul poate apela, la nevoie, la aprovizionare din SUA și de la alți parteneri. [...]
Șocul petrolului se va agrava în aprilie , potrivit HotNews.ro , care citează avertismentul directorului executiv al Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), Fatih Birol, pe fondul blocării Strâmtorii Ormuz de către Iran și al escaladării militare din Orientul Mijlociu. De ce aprilie ar putea fi „mult mai rea decât martie” Birol a spus, într-o apariție la podcastul lui Nicolai Tangen (șeful fondului suveran de investiții al Norvegiei), că în martie au mai ajuns în porturi transporturi din Orientul Mijlociu cu petrol, gaze naturale lichefiate și alte produse energetice, însă în aprilie „nu mai este nimic”. „În aprilie nu mai este nimic.” În aceste condiții, pierderile din aprovizionarea cu țiței din aprilie ar putea să se dubleze față de luna precedentă, cu efecte directe asupra inflației și asupra creșterii economice globale, potrivit avertismentului transmis de șeful AIE. Dimensiunea pierderilor și riscul de raționalizare Pentru a ilustra amploarea perturbării, Birol a comparat situația cu crizele petroliere din 1973 și 1979, când s-au pierdut aproximativ cinci milioane de barili pe zi de fiecare dată. În prezent, pierderile sunt de 12 milioane de barili pe zi, „echivalentul a mai mult de două crize petroliere la un loc”, conform declarațiilor sale. Pe lângă presiunea asupra prețurilor și a economiei, Birol a avertizat că această perturbare „fără precedent” ar putea duce la măsuri de raționalizare a energiei în mai multe țări, pe măsură ce deficitul se transmite dinspre piețele cele mai expuse către restul economiei. Efecte dincolo de petrol și gaze: materii prime pentru industrie și agricultură Impactul blocajului nu se limitează la țiței și gaze. Birol a atras atenția asupra efectelor asupra unor materii prime considerate esențiale pentru economia globală, inclusiv produse petrochimice, îngrășăminte, heliu și sulf, utilizate în industrie, agricultură și producția de tehnologie. În același timp, șeful AIE a indicat că deficitul de combustibil pentru avioane și motorină afectează deja în principal Asia, dar este de așteptat să se extindă „în aprilie sau poate la începutul lunii mai” către Europa. Răspunsul AIE: eliberarea de rezerve și posibile intervenții suplimentare Ca reacție la criză, AIE a anunțat pe 11 martie eliberarea a 400 de milioane de barili de petrol din rezervele strategice ale celor 32 de țări membre, cea mai mare intervenție a agenției de până acum. Birol a spus însă că măsura nu rezolvă cauza principală a problemei, ci doar reduce temporar presiunea. „Pur și simplu ajutăm la atenuarea durerii și la câștigarea de timp, dar nu spun că aceasta este soluția supremă.” AIE monitorizează zilnic piețele pentru a decide dacă sunt necesare intervenții suplimentare, inclusiv prin eliberări de țiței sau produse rafinate, iar Birol a precizat că ar putea face sugestii guvernelor în consecință. Miza Strâmtorii Ormuz și cine resimte cel mai puternic șocul Cheia ieșirii din criză este redeschiderea Strâmtorii Ormuz, pe care Birol o descrie drept „centrul nervos” al situației. În condiții normale, aproximativ 20 de milioane de barili de petrol și gaze trec zilnic prin acest coridor maritim, alimentând piețele din Asia, Europa și Statele Unite, însă închiderea sa efectivă a paralizat tranzitul. În evaluarea AIE, presiunea este în prezent cea mai intensă în Asia, din cauza dependenței de țițeiul din Orientul Mijlociu, în timp ce Europa și Statele Unite ar putea resimți un impact mai sever în lunile următoare dacă blocajul persistă. În declarații anterioare pentru publicație, Birol a numit criza „cea mai mare amenințare la adresa securității energetice globale din istorie”. Cauza imediată a șocului: blocarea Strâmtorii Ormuz și oprirea fluxurilor energetice din Orientul Mijlociu. Efecte anticipate: pierderi mai mari de aprovizionare în aprilie, presiune pe inflație și creștere economică, risc de raționalizare. Domenii afectate: petrol, gaze naturale lichefiate, produse rafinate (motorină, combustibil de avioane) și materii prime precum petrochimice, îngrășăminte, heliu și sulf. Răspuns instituțional: eliberarea a 400 de milioane de barili din rezervele strategice ale statelor membre AIE și posibilitatea unor intervenții suplimentare. [...]
