Știri
Tag: cristian busoi

Oprirea reactorului 2 de la Cernavodă nu pune, de una singură, România în risc de blackout , iar autoritățile mizează pe măsuri de echilibrare a sistemului înainte de orice scenariu de deconectări, potrivit Digi24 . Mesajul vine de la secretarul de stat în Ministerul Energiei , Cristian Bușoi, pe fondul opririi celui de-al doilea reactor al centralei nucleare. Oficialul a spus că, în condiții normale, oprirea reactorului nu ar trebui să ducă la o pană de curent la nivel național și a transmis că populația „trebuie să stea liniștită” în privința acoperirii consumului, inclusiv în orele de vârf. Ce ar putea împinge sistemul spre probleme Bușoi a indicat drept risc major nu oprirea reactorului în sine, ci apariția unor evenimente care pot afecta infrastructura de transport a energiei, precum incendii de vegetație pe fondul caniculei sau situații în care ar fi afectate liniile Transelectrica , cu efecte în lanț care, chiar dacă „reversibile”, ar necesita timp pentru remediere. Ce instrumente invocă autoritățile pentru reducerea riscului În intervenția sa la TVR Info, citată de News.ro, secretarul de stat a menționat că există „multe alte soluții” înainte ca sistemul național să fie dezechilibrat, făcând referire la: Hotărârea de Guvern și normativul Transelectrica, adoptate pentru reducerea riscului; reducerea voluntară a consumului; deconectarea manuală, pe care a spus că nu o vede posibilă „la marii consumatori”. Bușoi a mai afirmat că pentru populație și „serviciile-suport” (spitale, instituții) există suficientă producție internă pentru a asigura consumul, inclusiv în vârfurile de sarcină. [...]

Redeschiderea centralelor pe cărbune riscă să blocheze plăți din PNRR și să aducă penalități de peste 1 miliard de euro (aprox. 5 miliarde lei) , avertizează secretarul de stat în Ministerul Energiei Cristian Bușoi , potrivit Digi24 . Bușoi susține că ideea de a reporni unități pe cărbune deja închise, pentru care România a primit fonduri ca să dezvolte proiecte alternative, „sună bine politic”, dar ar fi „extrem de periculoasă” din perspectiva relației cu partenerii europeni și a riscului de sancțiuni financiare. Mesajul a fost publicat pe pagina sa de Facebook. Miza: bani europeni și credibilitate în negocierile cu Comisia Europeană Secretarul de stat spune că Guvernul își concentrează eforturile pe menținerea temporară în funcțiune a Unității de la Turceni, în cadrul Jalonului 119A, care vizează reforma pieței de energie electrică prin înlocuirea cărbunelui din mixul energetic. În sprijinul demersului ar exista concluziile unui studiu „validat și de ACER ” (Agenția Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei), pe fondul unei situații dificile în regiune. Bușoi face diferența între negocierea menținerii temporare a unor capacități și anularea, prin modificare legislativă, a unei reforme „asumate, validate și finanțate”. Ce consecințe invocă Ministerul Energiei În evaluarea sa, o schimbare legislativă care ar permite redeschiderea/menținerea pe termen mai lung a producției pe cărbune ar putea avea efecte directe asupra finanțărilor europene: blocarea cererilor de plată nr. 5 și nr. 6 din PNRR; penalități care „pot ajunge la peste un miliard de euro” (aprox. peste 5 miliarde lei); punerea în pericol a fondurilor pentru spitale, școli și infrastructură, inclusiv proiecte energetice. „Consecințele pentru România pot fi serioase: blocarea cererilor de plată nr. 5 și nr. 6 din PNRR, penalități care pot ajunge la peste un miliard de euro și punerea în pericol a fondurilor destinate spitalelor, școlilor și infrastructurii, inclusiv a unor proiecte energetice importante.” Context: amendament în Senat pe decarbonizare Avertismentul vine după ce Senatul a adoptat o propunere legislativă privind decarbonizarea sectorului energetic, cu un amendament al PSD care prevede că scoaterea treptată din exploatare a capacităților pe lignit și huilă se va putea face doar după construirea și punerea în funcțiune a unor noi capacități energetice „similare”. Proiectul include și excepții care ar permite punerea în funcțiune a unor noi capacități pe lignit sau huilă în anumite situații, inclusiv pentru constituirea de rezerve destinate mobilizării și războiului, respectiv pentru scenarii legate de starea de urgență sau asediu. Bușoi afirmă că Guvernul negociază cu Comisia Europeană și caută soluții pentru protejarea sistemului energetic național fără a pune în pericol fondurile europene, insistând pe „decizii echilibrate” care să apere atât securitatea energetică, cât și interesele financiare ale României. [...]