Știri
Știri din categoria Piața energiei
Prețurile la benzină și motorină din România sunt în creștere și ar putea continua să urce, amplificând presiunile asupra economiei și asupra bugetelor familiilor. Potrivit unei analize prezentate de președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, citată de Profit.ro, fiecare majorare a prețului combustibililor generează un efect în lanț asupra întregii economii.
Specialistul explică faptul că o creștere aparent mică, de 10–15 bani pe litru, nu afectează doar costul alimentării unui automobil, ci se propagă rapid în alte sectoare. Combustibilul este un factor esențial pentru transport, agricultură, construcții și comerț, astfel că scumpirile se transmit în final către prețurile produselor și serviciilor.
Creșterea prețurilor la pompă influențează direct mai multe domenii ale economiei:
În aceste condiții, combustibilul devine un multiplicator al inflației, iar presiunea se resimte atât în bugetele familiilor, cât și în costurile antreprenorilor.
Dumitru Chisăliță ridică și problema alinierii complete a prețurilor interne la cele internaționale. O parte din combustibilul utilizat în România provine din producția internă de țiței, unde costurile de extracție sunt mai reduse. În perioadele de volatilitate pe piețele externe, diferența dintre costul real de producție și prețul final ar putea genera marje foarte ridicate pentru companiile din sector.
Potrivit analizei, această situație ridică o dezbatere privind echilibrul dintre logica pieței și impactul social al scumpirilor, mai ales într-un context economic tensionat.
Autorul analizei avertizează că diferența dintre dificultățile economice ale populației și rezultatele financiare solide ale companiilor energetice poate crea tensiuni sociale. În plus, companiile din sectorul petrolier se pot confrunta cu riscuri reputaționale, mai ales într-o perioadă în care investitorii și opinia publică analizează tot mai atent impactul social al activității economice.
În opinia sa, soluția nu este decuplarea de piața internațională, ci o abordare mai transparentă și ajustări temporare ale marjelor în perioadele de șoc pe piețele energetice.
Recomandate
OMV Petrom a scumpit din nou benzina cu 6 bani/litru , la doar trei zile după o majorare similară, într-un context în care piața funcționează sub „legislația de criză” ce limitează adaosurile și permite o singură scumpire pe zi, până la ora 12:00, potrivit Economica . Creșterea de preț a fost aplicată în această dimineață atât în stațiile Petrom, cât și în stațiile OMV, ambele operate de OMV Petrom Marketing . La momentul redactării, celelalte lanțuri nu majoraseră încă prețurile, însă publicația notează că este posibil ca scumpirea să fie urmată și de alți jucători în câteva ore sau cel târziu a doua zi, așa cum s-a întâmplat și sâmbăta trecută. Prețuri la benzină în vestul Capitalei (6 octombrie, dimineața) Petrom: 10,11 lei/litru OMV: 10,17 lei/litru Rompetrol: 10,11 lei/litru MOL: 10,11 lei/litru Lukoil: 10,08 lei/litru SOCAR: 10,09 lei/litru În acest moment, cea mai ieftină benzină este la SOCAR, iar cea mai scumpă la OMV, conform datelor citate. Motorina a rămas neschimbată Economica precizează că motorina nu s-a scumpit astăzi la niciun lanț. Prețurile observate în vestul Capitalei erau: Petrom: 10,91 lei/litru OMV: 10,97 lei/litru Rompetrol: 10,97 lei/litru MOL: 10,97 lei/litru Lukoil: 10,95 lei/litru SOCAR: 10,94 lei/litru Context: reguli de „piață în criză” care limitează scumpirile România se află sub incidența legislației de criză pe piața carburanților, care prevede, între altele, limitarea adaosurilor distribuitorilor la nivelul mediu al anului trecut, restricții la export și posibilitatea unei singure scumpiri pe zi, până cel târziu la ora 12:00. În acest cadru, mișcările de preț ale liderului de piață pot fi un semnal pentru ajustări rapide și la restul rețelelor, dacă acestea aleg să urmeze trendul. [...]
Europa intră spre iarnă cu stocuri de gaze „periculos de mici”, iar trecerea de la gazul rusesc la GNL a mutat riscul pe o piață globală mai volatilă , potrivit unei analize publicate de HotNews , care citează evaluarea lui Ron Bousso , analist Reuters pentru piața energiei. Presiunea vine dintr-un context geopolitic complicat: conflictele din Orientul Mijlociu și din Rusia au afectat piețele globale de gaz natural lichefiat (GNL) și păcură, iar acest lucru a contribuit la scăderea stocurilor. În paralel, Europa se pregătește pentru sezonul rece cu rezerve descrise ca „fragile”, după ani consecutivi de șocuri energetice. De ce contează: dependența de GNL înseamnă concurență directă cu Asia Analiza arată că vulnerabilitatea actuală este legată de schimbarea rapidă a mixului energetic după invazia Rusiei în Ucraina, în 2022 . Europa a înlocuit gazul rusesc livrat prin conducte cu GNL, devenind unul dintre cei mai mari importatori ai acestui combustibil. Această tranziție a redus dependența de Rusia, dar a adus o nouă problemă operațională: în locul unor fluxuri relativ stabile pe termen lung, Europa cumpără acum pe o piață globală, unde: concurează direct cu Asia și alte regiuni pentru aceleași volume; întreruperile de aprovizionare se transmit rapid în prețuri și disponibilitate, cu efecte „aproape instantanee” la nivel global. „Bomba cu ceas” din motorină: stocuri în scădere în plin sezon de acumulare Un element care, potrivit analizei, a trecut mai puțin în atenția publică este piața motorinei. În mod normal, vara ar trebui să fie perioada în care stocurile cresc, având în vedere rolul motorinei în industrie, transporturi și încălzire. În schimb, stocurile au scăzut, ceea ce amplifică riscurile pentru iarnă. Context: gazul și păcura rămân esențiale pentru încălzire Gazul natural și păcura sunt principalele surse pentru încălzirea rezidențială în Europa. Conform datelor oficiale citate, gazul acoperă aproximativ 30% din cererea de încălzire a gospodăriilor, iar păcura peste 10%. În acest cadru, tensiunile simultane pe ambele piețe ridică miza pentru costuri și securitatea aprovizionării în sezonul rece. [...]
Prețul motorinei din România revine spre media UE după 1 iulie , pe fondul expirării plafonării adaosului comercial și al revenirii accizei la nivelul anterior, iar Consiliul Concurenței spune că monitorizează piața și va verifica respectarea obligațiilor de către operatori, potrivit Economedia . În analiza autorității, datele pentru perioada 1 martie – 30 iunie 2026 arată că, în cea mai mare parte a intervalului, prețurile carburanților din România s-au menținut „semnificativ” sub media Uniunii Europene, atât la prețurile finale (cu taxe), cât și la cele fără taxe. Spre finalul perioadei, la motorină diferența față de media europeană s-a redus treptat, ceea ce Consiliul interpretează ca o revenire către situația de dinainte de război, când motorina era, de regulă, mai aproape de media UE decât benzina. Ce arată comparația cu media UE La mijlocul lunii iunie, prețurile cu taxe din România erau sub media UE cu 7,2% la benzină și cu 3,7% la motorină. Diferențele erau mai mari la prețurile fără taxe: 15,1% sub media UE la benzină și 8,3% sub media UE la motorină. Consiliul notează că, din perspectiva prețurilor fără taxe, România s-a aflat în iunie în grupul statelor cu cele mai reduse niveluri, iar ecartul față de media europeană a fost mai accentuat decât în perioadele obișnuite. De ce se mișcă diferit benzina față de motorina După creșterile din martie, generate de tensiuni internaționale și probleme de aprovizionare, prețurile la pompă au intrat într-o tendință de corecție, mai ales în iunie. Prețurile interne fără taxe au urmat, în general, cotațiile internaționale Platts și Brent, însă Consiliul subliniază că transmiterea nu a fost „automată, instantanee sau proporțională”. În cazul benzinei, corelarea cu cotațiile internaționale a fost mai evidentă, iar scăderea din iunie s-a reflectat în prețurile interne. La motorină, șocul inițial a fost mai puternic, iar ajustarea ulterioară mai lentă și mai moderată, pe fondul unei volatilități mai ridicate și al unei dependențe mai mari de piețele internaționale — evoluție care, potrivit autorității, explică apropierea recentă de media UE. Ce urmează: acciza revine, iar Consiliul finalizează un raport În condițiile în care perioada pentru care a fost declarată situația de criză nu a fost prelungită, de la 1 iulie acciza la motorină a revenit la nivelul anterior, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 36 bani/litru, cu TVA. Consiliul Concurenței a solicitat informații companiilor active pe piața carburanților și spune că până la sfârșitul lunii iulie va finaliza raportul privind respectarea obligațiilor de plafonare de către operatori. Autoritatea anunță că va continua monitorizarea pieței și după încetarea măsurilor temporare, pentru a vedea cum se reflectă în prețurile la pompă modificările cotațiilor internaționale, ale costurilor și ale condițiilor comerciale. „Vom continua să monitorizăm piața, mai ales după încetarea măsurilor temporare”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței. [...]
Creșterea accelerată a prețului gazelor în Europa ridică riscul unor costuri mai mari pentru iarnă , pe fondul stocurilor reduse și al unui nou val de incertitudine geopolitică, potrivit Ziarul Financiar . Prețurile de referință ale gazelor naturale din Europa au atins marți un nou maxim de la izbucnirea războiului din Iran, pe fondul tensiunilor dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski legate de importurile de motorină rusească și al prognozelor care indică o răcire a vremii în Europa Centrală în următoarele două săptămâni. Informațiile sunt relatate de Financial Times, citat de publicație. Contractele futures pentru gazele naturale tranzacționate la hubul olandez TTF (principala referință pentru piața europeană) au urcat la 86,50 euro/MWh, a șasea sesiune consecutivă de creștere, atingând cel mai ridicat nivel din perioada de dinaintea războiului declanșat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului, la finalul lunii februarie. De ce piața e vulnerabilă: stocuri mici și temperaturi în scădere Un factor-cheie este nivelul redus al stocurilor de gaze la începutul sezonului rece, care face Europa „deosebit de vulnerabilă” la scumpiri, potrivit lui Ole Hansen, director de strategie pentru mărfuri la Saxo Bank . „Din păcate, a fost suficientă o scădere modestă a temperaturilor pentru ca preţurile să crească, ceea ce evidenţiază cât de dificilă ar putea deveni iarna care urmează.” În termeni de dinamică, prețurile au crescut de la aproximativ 32 de euro/MWh în ajunul izbucnirii războiului din Iran, ceea ce înseamnă un avans de circa 170%, ajungând la cel mai ridicat nivel după șocul energetic din 2022, provocat de invazia Rusiei în Ucraina. Componenta geopolitică: incertitudini în jurul „armistițiului energetic” Pe lângă vreme, piața reacționează la semnale contradictorii din zona geopolitică. Donald Trump a scris duminică pe platforma sa Truth Social că Rusia și Ucraina ar fi convenit asupra unui „armistițiu energetic”, la două zile după ce anunțase un acord cu Moscova pentru importul de motorină rusească. În replică, Volodimir Zelenski a transmis luni că atacurile Kievului asupra rafinăriilor rusești vor continua, ceea ce a alimentat incertitudinile de pe piețele energetice europene. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre durata sau condițiile unui eventual „armistițiu energetic”, rămâne neclar în ce măsură acesta ar putea reduce presiunea asupra prețurilor în perioada următoare. [...]
Oprirea prelungită a reactoarelor 1 și 2 de la Cernavodă menține presiune pe piața de electricitate , dar autoritățile spun că nu văd, în acest moment, motive pentru scumpiri de peste 20%, potrivit Mediafax . Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, afirmă că cele două unități vor rămâne închise cel puțin încă zece zile, din cauza nivelului scăzut al Dunării. Oprirea se prelungește pe fondul faptului că nivelul fluviului este „la trei centimetri de limita de siguranță” pentru reactoare, conform informațiilor transmise de Apele Române , iar repornirea nu este posibilă în acest interval, cel puțin pentru una dintre unități. Ce înseamnă pentru piața de energie Bușoi spune că fiecare zi cu Unitățile 1 și 2 oprite „se resimte în piața de electricitate”, în condițiile în care România se confruntă cu deficit de energie. Totuși, oficialul indică faptul că, deocamdată, ofertele din piață „nu au crescut foarte mult”. În privința prețurilor, acesta susține că evoluția depinde de două variabile: durata opririi și situația pieței europene, dar afirmă că nu vede motive pentru creșteri mai mari de 20% în acest moment. De ce nu se repornesc reactoarele acum Potrivit declarațiilor lui Bușoi, nivelul relevant pentru operare este unul „administrativ”, stabilit prin hotărâre a Comitetului Național pentru Situații de Urgență (CNSU), mai ridicat decât pragul din manualul de operare. În prezent, nivelul Dunării este încă prea jos pentru a permite repornirea în siguranță. Siguranța nucleară, potrivit autorităților Secretarul de stat respinge scenariile privind un incident nuclear și afirmă că nu există un pericol pentru siguranța centralei. „Siguranța echipamentelor de la Cernavodă este garantată (...). Riscul este zero. Este foarte important să nu alertăm populația.” Context: cât conta Cernavodă în mixul național Unitatea 1 a fost oprită controlat pe 28 iulie, iar Unitatea 2 pe 13 august, pe fondul nivelului foarte scăzut al Dunării, în contextul secetei severe. Înainte de oprire, întreaga centrală de la Cernavodă furniza aproximativ 20% din energia electrică pentru Sistemul Național. [...]
Europa riscă facturi mai mari la gaze în iarna 2026–2027 , pe fondul unor stocuri intrate în sezonul rece la cel mai scăzut nivel pentru această perioadă din 2011, potrivit Digi24 . Evaluările citate de publicație indică o „marjă de siguranță” mai mică: dacă iarna este rece și importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) sunt limitate, statele ar putea ajunge să plătească mai mult pentru volume suplimentare sau să recurgă la măsuri de reducere a consumului. Avertismentele vin în condițiile în care gradul de umplere a depozitelor din UE este de „puțin peste 70%”, nivel descris ca fiind cel mai redus pentru această perioadă a anului de la începutul colectării datelor, în 2011. Cum gazele sunt folosite atât la încălzire, cât și în industrie și în producția de electricitate, presiunea se poate transmite rapid în costurile gospodăriilor și ale companiilor. Deficit potențial și risc de scumpiri Potrivit Politico (citat de Digi24), un raport al Institutului pentru Economie Energetică și Analiză Financiară (IEEFA) estimează un posibil deficit de până la 14 miliarde de metri cubi, echivalentul a aproximativ 7% din cererea UE. În scenarii nefavorabile, acest gol ar putea fi acoperit fie prin achiziții suplimentare la prețuri mai ridicate, fie prin reducerea cererii pentru a menține stocurile la niveluri considerate sigure. IEEFA avertizează că stocurile reduse lasă UE mai expusă la șocuri de aprovizionare și la creșteri bruște ale prețurilor. În plus, dacă iarna consumă o parte mare din rezerve, presiunea poate continua și în 2027, când statele ar trebui să cumpere mai mult pentru reumplerea depozitelor. Scenariul ENTSO-G: stocuri la 11% și economisire de 7% O analiză a Rețelei Europene a Operatorilor de Sisteme de Transport pentru Gaz (ENTSO-G), citată în articol, arată că în anumite condiții nivelul stocurilor ar putea coborî până la 11% — un prag asociat unor rezerve strategice greu de utilizat în mod obișnuit. În același timp, analiza indică faptul că, pentru a încheia iarna cu depozitele la 30% (pentru reducerea riscurilor înaintea sezonului următor), ar fi necesară economisirea unor volume echivalente cu aproximativ 7% din cererea de gaze. În practică, dacă importurile nu acoperă necesarul, autoritățile ar putea ajunge să încurajeze economisirea sau să limiteze consumul, în funcție de evoluția reală a aprovizionării și de vreme. De ce se strânge piața: Orientul Mijlociu, GNL și reducerea gazelor rusești Digi24 notează că tensiunile din Orientul Mijlociu amplifică volatilitatea și complică accesul la GNL, pentru care Europa concurează cu alte regiuni. Pe partea de ofertă, raportul IEEFA mai indică o presiune suplimentară din reducerea importurilor de gaze rusești: interdicția UE privind contractele pe termen lung pentru furnizarea de GNL rusesc, programată să intre în vigoare în ianuarie, ar putea diminua importurile europene cu încă 7 miliarde de metri cubi. În paralel, datele citate de institut arată o dependență mai mare de retragerile din depozite: volumul net extras din stocuri în ianuarie 2026 a fost de 22,6 miliarde de metri cubi, față de 18,8 miliarde în ianuarie 2025 și 17,8 miliarde în ianuarie 2024. Costul alternativelor: importuri suplimentare de GNL „cu miliarde” în plus Una dintre opțiunile principale rămâne importul de GNL, inclusiv din Statele Unite, însă IEEFA estimează că acoperirea volumelor lipsă ar costa aproximativ 3 miliarde de euro în plus față de anul trecut, adică o creștere de 12% pentru aceleași volume. În plus, analiza citată menționează că producția de GNL din SUA se apropie de nivelul maxim, ceea ce limitează capacitatea de a crește rapid oferta. Ce urmează: prețurile pot reacționa înainte de o criză de volum Potrivit lui Laurent Ruseckas, analist senior la S&P Global Energy, citat în material, este posibil ca prețurile să crească înainte ca Europa să rămână efectiv fără gaze, deoarece scumpirea ar atrage transporturi de GNL către piața europeană. Totuși, el avertizează și asupra limitelor reducerii suplimentare a consumului: după pierderea a aproximativ 20% din cererea industrială de gaze a UE în contextul războiului din Ucraina, spațiul pentru „distrugerea cererii” ar fi mult mai mic, fără efecte economice importante. În concluzie, rapoartele citate nu susțin că UE va rămâne inevitabil fără gaze, dar indică o iarnă cu risc mai mare de scumpiri și, în scenarii adverse, de măsuri de economisire sau limitare a consumului, pe o piață globală mai tensionată. [...]
