Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Drone ucrainene au lovit din nou portul rusesc Ust-Luga, pentru a cincea oară în 10 zile, iar surse din industrie au spus că a fost afectat un terminal de încărcare a țițeiului, relatează Reuters.
Atacul a avut loc în noaptea de luni spre marți, pe 31 martie, în regiunea Leningrad, la portul baltic Ust-Luga, un nod important pentru exporturile rusești de țiței și produse petroliere. Potrivit calculelor Reuters bazate pe date de piață, cel puțin 40% din capacitatea de export de petrol a Rusiei a fost oprită din cauza atacurilor cu drone, a unei lovituri contestate asupra unei conducte majore și a confiscării unor petroliere.
Guvernatorul regional, Alexander Drozdenko, a declarat că trei persoane, inclusiv doi copii, au primit îngrijiri medicale pentru răni, iar mai multe clădiri au fost avariate în urma atacurilor nocturne. Într-un mesaj publicat pe Telegram la ora 04:09 GMT, el a spus că alertele aeriene din regiune au fost ridicate, fără să ofere detalii despre pagubele din port.
Trei surse din industrie au declarat pentru Reuters că dronele ucrainene au lovit instalații de încărcare a țițeiului operate de Transneft, monopolul rus al transportului de petrol prin conducte. Transneft nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu, potrivit agenției.
Ust-Luga, situat pe țărmul sud-estic al Golfului Finlandei, este un complex extins de facilități de procesare și terminale de export pentru țiței și produse petroliere. Conform datelor bazate pe surse citate de Reuters, portul a exportat anul trecut 32,9 milioane de tone metrice de produse petroliere și, în mod obișnuit, gestionează aproximativ 700.000 de barili de țiței pe zi.
Autoritățile ruse au spus că Ust-Luga a fost lovit și pe 22, 25, 27 și 29 martie, pe lângă atacul din 31 martie, ceea ce a dus la suspendări ale operațiunilor de export. Separat, președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, a afirmat luni că unii aliați ai Ucrainei au transmis „semnale” privind posibilitatea reducerii loviturilor cu rază lungă asupra sectorului petrolier al Rusiei, pe fondul creșterii prețurilor globale la energie.
Recomandate
Rafinăria Kirishi din regiunea Leningrad operează la circa 40% din capacitate după atacuri ucrainene cu drone, potrivit Digi24 , care citează declarațiile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Zelenski a spus că reducerea capacității a venit în urma unor „acțiuni operaționale” și că Ucraina a folosit drone cu rază lungă de acțiune. El a susținut, totodată, că tehnologia dronelor și a așa-numitelor „rachete-dronă” (muniții cu caracteristici intermediare între rachetă și dronă) continuă să avanseze. Președintele ucrainean a mai afirmat că, având în vedere distanța până la regiunea Leningrad, atacul nu ar fi implicat rachete furnizate de partenerii externi ai Ucrainei. Atacul ar fi avut loc în noaptea de 25 spre 26 martie, când forțele de apărare ale Ucrainei au lovit rafinăria Kirishi, din regiunea Leningrad, conform informațiilor prezentate de oficiali militari ucraineni. Aceștia au indicat că Kirishi este una dintre cele mai mari trei rafinării din Rusia și produce o gamă largă de produse petroliere, inclusiv combustibil utilizat de forțele armate ruse, ceea ce ridică miza economică și logistică a unei astfel de lovituri. În plus, Reuters a relatat că rafinăria și-a întrerupt toate operațiunile după ce un atac cu drone a provocat un incendiu, iar RBC Ukraine susține că reluarea producției ar putea avea loc, cel mai probabil, peste aproximativ o lună. [...]
Un incendiu a izbucnit în portul rusesc Ust-Luga după un atac masiv cu drone ucrainene , potrivit news.ro , care preia informații transmise de Reuters. Ust-Luga, la Marea Baltică, este un nod important pentru exporturile de petrol ale Rusiei. În context, Ucraina a intensificat în ultimele săptămâni atacurile cu drone asupra rafinăriilor și rutelor de export rusești, cu obiectivul de a afecta economia de război a Rusiei. Reuters a relatat că porturile Ust-Luga și Primorsk, ambele în Golful Finlandei, au suspendat duminică exporturile de petrol și țiței după atacuri cu drone, dar au reluat încărcările luni. Guvernatorul regiunii Leningrad, Alexander Drozdenko, a declarat miercuri că incendiul din port a fost declanșat de un atac ucrainean cu drone asupra regiunii. Nu au fost raportate victime, însă amploarea pagubelor nu era cunoscută imediat. O sursă care a vorbit sub condiția anonimatului a declarat pentru Reuters că terminalul a fost izolat și că rezervoarele erau în flăcări. Potrivit Ministerului Apărării din Rusia, 389 de drone ucrainene au fost doborâte peste noapte pe teritoriul Rusiei, inclusiv în regiunea Moscovei. În relatarea Reuters sunt menționate și imagini video neconfirmate distribuite pe canale rusești de Telegram, care ar arăta flăcări ridicându-se în noapte. Elementele esențiale din informațiile publicate: locul incidentului: portul Ust-Luga, la Marea Baltică (Golful Finlandei); context operațional: suspendarea temporară a exporturilor la Ust-Luga și Primorsk, urmată de reluarea încărcărilor; bilanț preliminar: fără victime raportate, pagube neprecizate; date comunicate de autorități: Rusia susține că a doborât 389 de drone în cursul nopții. [...]
Cuba a primit aproximativ 730.000 de barili de petrol rusesc , într-un transport prezentat la Moscova drept o reușită politică și economică, potrivit TVR Info . Sosirea petrolierului „Anatoli Kolodkin”, încărcat cu 100.000 de tone de țiței, a fost intens mediatizată de televiziunile și radiourile ruse, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al efectelor acestora asupra piețelor energetice. În relatarea TVR Info, episodul este legat de războiul din Iran și de perturbările din Strâmtoarea Ormuz, care au împins în sus cotațiile petrolului și au îmbunătățit perspectivele de venituri ale Rusiei din exporturi. În acest context, Kirill Dmitriev, șeful Fondului Rus de Investiții Directe, a susținut că prețul petrolului ar putea urca la 150-200 de dolari pe baril și a avertizat asupra unei crize energetice severe pentru Europa, consemna la acel moment Politico. Pentru Cuba, transportul rusesc vine într-un moment de vulnerabilitate: insula și-ar fi pierdut în ianuarie principalul aliat regional și furnizor de petrol, după capturarea liderului venezuelean Nicolas Maduro de către forțele americane, conform TVR Info. În paralel, Donald Trump a amenințat cu taxe vamale pentru țările care exportă petrol către Cuba și a făcut aluzii la „cucerirea” insulei, iar expertul Jorge Pinon (Universitatea din Texas, Austin) s-a declarat surprins că SUA nu au încercat să intercepteze petrolierul rus înainte de a ajunge atât de aproape de Cuba. Miza pentru Kremlin este în primul rând financiară. Creșterea prețului petrolului ar permite Rusiei să vândă mai aproape de prețurile pieței, după perioade în care, din cauza sancțiunilor SUA și UE, a fost nevoită să acorde reduceri. În plus, Washingtonul a suspendat temporar în martie sancțiunile împotriva petrolului rusesc pentru a permite alimentarea piețelor globale, cu o fereastră până la 11 aprilie pentru vânzarea și livrarea țițeiului încărcat înainte de 12 martie, notează TVR Info. Datele citate în material arată însă o imagine mixtă: vânzările de petrol rusesc și produse petroliere au coborât în februarie la 6,6 milioane de barili pe zi, cel mai redus nivel din 2022, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, iar veniturile au scăzut cu 30% față de anul anterior. Pe de altă parte, în martie livrările către India s-au dublat față de februarie, potrivit Kpler, iar calcule preluate din The Financial Times indică faptul că o creștere de 10 dolari a prețului mediu lunar al petrolului rusesc ar aduce 2,8 miliarde de dolari venituri suplimentare, din care 1,63 miliarde ar intra la buget ca impozite, ceea ce ar fi echivalat la jumătatea lui martie cu circa 150 de milioane de dolari pe zi în plus. În același timp, materialul subliniază riscurile unui scenariu prelungit: un război de durată în Iran ar putea împinge petrolul peste 120 de dolari, dar ar crește probabilitatea unei recesiuni globale, care ar reduce cererea și ar pune presiune în jos pe prețuri. Această prudență este reflectată și de declarații din Rusia, inclusiv ale deputatului Serghei Chizhov, citat de Gazeta.ru prin intermediul corespondentului La Vanguardia, care avertizează că o recesiune ar putea întoarce avantajul actual al Moscovei. [...]
Carburanții ar putea să se ieftinească în perioada următoare , potrivit Euronews , care relatează declarațiile președintelui Nicușor Dan despre discuțiile din coaliție privind stabilizarea prețurilor la pompă. Șeful statului a spus că speră ca până la ședința de Guvern de joi partidele din coaliție să ajungă la o formulă comună, astfel încât măsura să poată fi asumată politic. În viziunea sa, pentru consumatori contează în primul rând efectul în prețul final, nu mecanismul ales. Nicușor Dan a încadrat discuția despre o eventuală reducere a accizei (taxă specifică inclusă în prețul carburantului) sau a TVA (taxa pe valoarea adăugată) drept una „foarte, foarte tehnică”, insistând că relevant este impactul concret la pompă. „Aici, o chestiune extrem de tehnică, care nu cred că interesează oamenii, că scazi acciza sau că scazi TVA-ul când important este care este impactul pe preț. Indiferent că scade acciza, scade TVA-ul nu e decât o diferență foarte, foarte tehnică”, a declarat președintele. În același timp, el a precizat că nu vrea să vorbească în numele Guvernului înaintea unei decizii oficiale, dar a indicat că se conturează o reducere a prețurilor. „Nu vreau eu să dau speranțe să vorbesc în numele Guvernului, dar așa cum cred că se profilează lucrurile, o să fie o scădere, o să fie sensibilă”, a spus Nicușor Dan. Președintele a mai afirmat că discuțiile din coaliție continuă și că o decizie ar putea fi luată până la ședința de Guvern programată joi, când ar urma să fie stabilită „formula potrivită” pentru intervenția asupra prețurilor la carburanți. [...]
Traficul de petroliere prin Strâmtoarea Ormuz s-a prăbușit în martie, iar Iranul a câștigat financiar , potrivit Digi24 , care citează date și estimări din Bloomberg, Reuters și Kpler, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu. Conform Bloomberg , numărul navelor care traversează zilnic Strâmtoarea Ormuz a scăzut în martie de aproape 23 de ori față de februarie, iar tankerele care au continuat să transporte țiței din Golful Persic au fost „aproape exclusiv iraniene sau aparținând țărilor aliate Iranului”, acestea reprezentând 80% din total. În acest context, Iranul ar fi devenit unul dintre principalii beneficiari financiari ai conflictului, deși, potrivit articolului, este bombardat de SUA și Israel începând cu 1 martie. Potrivit datelor Kpler, exportul mediu zilnic de petrol al Iranului a fost în martie de 1,8 milioane de barili, cu aproape 8% peste media din 2025. Digi24 notează că o contribuție ar fi venit și din atenuarea sancțiunilor petroliere americane, în condițiile în care țițeiul iranian continuă să meargă în principal către China. În paralel, războiul a împins în sus cotațiile internaționale: prețul Brent a urcat cu 59% de la începutul lunii martie și ar putea consemna o creștere lunară record, notează Reuters . În articol se precizează că tranzacțiile bursiere cu petrol au început în anii 1980, astfel că nu sunt incluse episoadele de scumpiri din șocul petrolier al deceniului anterior. Pe fondul scumpirii și al restrângerii ofertei, reducerea de preț la care se vindea țițeiul iranian s-a diminuat puternic. Bloomberg a calculat, pe baza datelor Tankertrackers.com și a prețurilor pentru sortimentul Iranian Light, că veniturile Iranului din vânzarea petrolului în martie au ajuns la 139 de milioane de dolari pe zi, de la 115 milioane de dolari pe zi în februarie; diferența față de Brent în porturile chineze ar fi coborât de la peste 10 dolari pe baril la 2,1 dolari pe baril. Digi24 mai arată că, înainte de conflict, prin Strâmtoarea Ormuz treceau în medie 135 de nave pe zi, iar în martie au fost „mai puțin de șase”, ceea ce ar fi scos din piața mondială aproximativ 20% din ofertă. Pentru a reduce presiunea, SUA au ridicat sancțiunile privind achiziționarea de petrol rusesc și iranian deja încărcat pe tancuri, iar Richard Neff (Universitatea Columbia) a comentat că „Administrația Trump practic imploră Iranul să vândă petrol”, deși, în opinia sa, oprirea vânzărilor de țiței iranian ar fi trebuit să fie o prioritate a Washingtonului. În același timp, Iranul ar fi început să perceapă taxe de la unele petroliere și ar pregăti o lege care să formalizeze un sistem de plăți și raportări pentru navele care tranzitează zona, inclusiv furnizarea de informații detaliate. În ultimele zile, Malaezia și Thailanda au anunțat acorduri bilaterale care permit petrolierelor blocate în Golful Persic să părăsească regiunea, mai notează Digi24. [...]
Primul transport de petrol rusesc din 2026 a ajuns în apele Cubei , în condițiile în care insula se confruntă cu o criză energetică severă, potrivit Economedia . Un petrolier rusesc a intrat în apele cubaneze cu o încărcătură de 100.000 de tone de țiței, pe care autoritățile ruse o descriu drept „expediție umanitară”. Nava, Anatoly Kolodkin, urmează să descarce țițeiul în terminalul Matanzas, notează BBC (citată de Economedia). Este primul transport de petrol din Rusia către Cuba din ianuarie 2026, conform informațiilor prezentate în articol. Livrarea are loc la câteva ore după ce președintele american Donald Trump a declarat că nu are nicio problemă ca Rusia sau alte țări să trimită combustibil în Cuba, ceea ce, în interpretarea sursei, ar echivala cu o relaxare de facto a blocadei petroliere impuse insulei în ultimele luni. Cuba traversează ea mai gravă criză energetică de după Războiul Rece. Lipsa petrolului a dus la pene de curent la nivel național și a afectat funcționarea spitalelor, transportul public și industria, iar situația a fost agravată de la începutul anului de blocada SUA și de întreruperea livrărilor din Venezuela. Oficialii ruși susțin că transportul are caracter umanitar, însă experții citați în articol avertizează că livrarea nu rezolvă problemele structurale ale sectorului energetic cubanez și reprezintă doar o soluție pe termen scurt. Rămâne deschis dacă poziția Washingtonului indică o schimbare de durată a politicii SUA față de Cuba sau doar o măsură temporară. [...]
