Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Donald Trump a îndemnat echipajele navelor petroliere să traverseze Strâmtoarea Ormuz în pofida tensiunilor din regiune. Declarația a fost făcută într-un interviu televizat, în contextul temerilor tot mai mari privind securitatea transportului de petrol prin una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii
Președintele Statelor Unite a transmis un mesaj direct echipajelor navelor petroliere, afirmând că acestea ar trebui să „arate mai mult curaj” și să continue traversarea strâmtorii, în ciuda escaladării conflictului din regiune. Potrivit lui Donald Trump, nu există motive reale de teamă, deoarece Iranul nu ar avea capacitatea navală necesară pentru a bloca sau controla zona.
„Aceste nave trebuie să treacă prin Strâmtoarea Ormuz și să arate un pic de curaj, nu e nimic de temut”, a spus liderul american, susținând că forțele iraniene nu mai reprezintă o amenințare majoră în zonă.
Declarațiile vin pe fondul tensiunilor crescute generate de conflictul militar dintre Statele Unite și Iran, situație care a ridicat temeri privind o eventuală blocare a Strâmtorii Ormuz. Ruta maritimă este esențială pentru transportul global de petrol, o parte semnificativă din exporturile mondiale trecând prin acest punct strategic dintre Golful Persic și Oceanul Indian.
Donald Trump a mai sugerat că administrația sa analizează măsuri pentru a menține prețul petrolului sub pragul de 100 de dolari pe baril, într-un moment în care volatilitatea piețelor energetice crește pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. Potrivit informațiilor apărute în presa americană, războiul cu Iranul a generat deja costuri de miliarde de dolari pentru Statele Unite și a dus la pierderi umane în rândul militarilor americani.
În același timp, liderul american a declarat că este prea devreme pentru a discuta despre o eventuală preluare a zăcămintelor petroliere iraniene, deși a admis că ideea a fost analizată în anumite cercuri politice. Trump a criticat și alegerea lui Mojtaba Khamenei ca lider suprem al Iranului, afirmând că acesta ar putea avea dificultăți în a-și menține poziția.
Președintele SUA urmează să susțină în cursul serii o conferință de presă, programată pentru ora 23:30, ora României, în care sunt așteptate noi declarații privind situația din Orientul Mijlociu și evoluția conflictului.
Recomandate
Prăbușire bruscă pe piața petrolului după declarațiile lui Donald Trump , care a sugerat că războiul cu Iranul este aproape încheiat, a provocat una dintre cele mai volatile sesiuni de tranzacționare din ultimii ani, cu prețuri care au urcat peste 119 dolari pe baril înainte de a coborî sub pragul de 90 de dolari. Potrivit Finance Yahoo , reacția piețelor a venit imediat după declarațiile făcute de liderul american într-un interviu pentru CBS News. Oscilații dramatice într-o singură zi În cursul ședinței de luni, cotațiile petrolului au trecut printr-o volatilitate rar întâlnită: Brent , referința internațională: maxim: 119,50 dolari/baril închidere aproximativă: 98,96 dolari ulterior, în tranzacțiile târzii: sub 90 dolari West Texas Intermediate (WTI) : maxim: 119,48 dolari/baril închidere: 94,77 dolari ulterior: aproape 85 dolari Creșterea inițială a fost alimentată de temerile privind conflictul dintre SUA și Iran și de blocarea Strâmtorii Hormuz, un punct strategic prin care trece aproximativ 20% din petrolul transportat la nivel mondial . Declarațiile lui Donald Trump au schimbat direcția pieței În interviul acordat din clubul său de golf din Doral, Florida, Donald Trump a afirmat că operațiunea militară lansată la finalul lunii februarie — denumită „Operation Epic Fury” — ar fi „foarte aproape de final”. Președintele a susținut că: Iranul ar fi pierdut mare parte din capacitățile navale și aeriene; infrastructura militară ar fi grav afectată; campania militară ar evolua mai rapid decât planul inițial de 4–5 săptămâni . Aceste afirmații au fost interpretate de investitori drept un semnal că tensiunile ar putea scădea, ceea ce ar permite reluarea fluxurilor de petrol din Golful Persic. Reacții și discuții la nivel internațional Creșterea abruptă a prețurilor din timpul zilei a determinat discuții urgente între statele G7. Miniștrii de finanțe au discutat cu Agenția Internațională pentru Energie despre posibilitatea eliberării rezervelor strategice de petrol , însă, potrivit Reuters , nu s-a luat încă o decizie imediată. Oficialii au transmis doar că sunt pregătiți să intervină dacă piața va avea nevoie de stabilizare. Impactul asupra burselor Volatilitatea petrolului a influențat direct piețele financiare: Indice bursier Evoluție S&P 500 de la −1,5% la +0,8% Dow Jones recuperare după o scădere de aproape 900 puncte, închidere +239 Nasdaq +1,4% În Asia însă, piețele închiseseră deja înaintea declarațiilor lui Trump: Nikkei 225 (Japonia): −5,2% Kospi (Coreea de Sud): −6% CAC 40 (Franța): −1% Riscurile rămân ridicate Analiștii avertizează că stabilizarea ar putea fi temporară. Dacă Strâmtoarea Hormuz rămâne blocată pentru mai multe săptămâni, unele estimări indică posibilitatea ca petrolul să urce chiar la 150 de dolari pe baril . Economiștii Goldman Sachs avertizează că un preț stabil peste 100 de dolari ar putea: crește inflația globală cu 0,7 puncte procentuale reduce creșterea economică mondială cu 0,4 puncte procentuale Astfel, piețele energetice rămân extrem de sensibile la evoluțiile militare și geopolitice din Orientul Mijlociu. [...]
Conflictul dintre SUA și Iran a paralizat aproape complet traficul petrolier prin Strâmtoarea Hormuz , iar declarațiile președintelui american Donald Trump , care susține că războiul este „mult înaintea programului”, amplifică tensiunile într-o criză energetică globală ce împinge prețurile petrolului în sus. Potrivit Euronews , confruntarea militară și blocarea uneia dintre cele mai importante rute energetice ale lumii au redus drastic transportul maritim de petrol și au destabilizat piețele. Strâmtoarea Hormuz, aproape blocată Escaladarea conflictului a început după atacurile militare lansate de Statele Unite și Israel asupra unor ținte din Iran, la 28 februarie 2026 . Ca reacție, Iranul a declarat practic închisă Strâmtoarea Hormuz , un punct strategic prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul comercializat la nivel global . Oficiali ai Gardienilor Revoluției au transmis avertismente dure. Potrivit Reuters , consilierul militar Ebrahim Jabbari a declarat că orice navă care va încerca să traverseze zona ar putea fi atacată, iar marina iraniană ar avea „control total” asupra strâmtorii. Consecințele au fost rapide: traficul petrolier prin zonă a scăzut cu până la 90% cel puțin patru petroliere au fost lovite de drone companii maritime majore, precum Maersk și Hapag-Lloyd , și-au suspendat operațiunile în regiune, potrivit The Guardian Trump promite escortă militară pentru petroliere Președintele Donald Trump a reacționat printr-un mesaj publicat pe platforma Truth Social, afirmând că Statele Unite vor garanta „fluxul liber de energie către lume”. Liderul american a anunțat că marina SUA ar putea escorta petrolierele prin Strâmtoarea Hormuz , dacă situația o va impune. De asemenea, Trump a cerut Corporației Internaționale de Finanțare pentru Dezvoltare din SUA să ofere asigurări de risc politic pentru navele comerciale care traversează Golful Persic, la costuri reduse. Totuși, analiștii sunt sceptici. Helima Croft, strateg pentru materii prime la RBC Capital Markets, a declarat că ideea este probabil încă la nivel conceptual și ridică întrebări legate de capacitatea militară disponibilă, în contextul operațiunilor deja în desfășurare. Impact major asupra piețelor energetice Criza din Golf a generat o reacție puternică pe piețele energetice. În numai o săptămână: prețul petrolului din SUA a crescut cu aproximativ 28% prețul benzinei în SUA a urcat cu 11 cenți într-o singură zi , cea mai mare creștere zilnică din 2005, potrivit datelor citate de presă Casa Albă încearcă să minimizeze impactul pe termen lung. Purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt a declarat că scumpirile reprezintă doar „o perturbare temporară”, iar administrația consideră că eliminarea influenței Iranului în regiune ar aduce stabilitate pe termen lung. Risc de criză energetică globală Cu toate acestea, datele maritime arată că fluxul petrolier prin strâmtoare este aproape oprit, iar unele state producătoare, precum Irak, au fost deja nevoite să reducă producția din cauza lipsei capacităților de stocare. Economiștii avertizează că, dacă blocajul persistă, piețele energetice globale ar putea intra într-o criză severă de aprovizionare , cu efecte directe asupra inflației și asupra creșterii economice la nivel mondial. [...]
Gardienii Revoluției iraniene susțin că au lovit cu o rachetă un petrolier american în Golful Persic , incident care ar marca o nouă escaladare militară în conflictul regional izbucnit după atacurile SUA și Israel asupra Iranului. Informația a fost anunțată de presa de stat iraniană, însă nu a fost confirmată independent. Potrivit comunicatului transmis la televiziunea iraniană, nava ar fi fost lovită de o rachetă în nordul Golfului Persic și ar fi luat foc. Autoritățile iraniene nu au oferit detalii despre identitatea petrolierului sau despre eventuale victime. Incidentul survine în contextul în care Iranul afirmă că deține controlul asupra Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru comerțul global cu petrol. Zona face legătura între Golful Persic și Oceanul Indian, iar prin acest punct strategic trece o mare parte din exporturile mondiale de hidrocarburi. Datele companiei de analiză Kpler arată că traficul petrolierelor prin strâmtoare s-a redus drastic în ultimele zile. Potrivit specialiștilor, tranzitul navelor petroliere este în prezent cu aproximativ 90% mai mic decât în urmă cu o săptămână, pe fondul intensificării conflictului. Analiștii maritimi spun că unele petroliere continuă totuși să traverseze zona, însă în anumite cazuri cu transponderele oprite, o practică utilizată pentru a reduce riscul de identificare sau pentru a evita sancțiunile și atacurile. Atacul revendicat de Iran face parte din seria de represalii regionale lansate după ofensiva militară a Statelor Unite și Israelului împotriva infrastructurii iraniene. Conflictul a afectat deja transporturile energetice din Golf și a generat turbulențe pe piețele globale de petrol și gaze. [...]
Țările din G7 analizează eliberarea a până la 30% din rezervele strategice de petrol , într-o încercare de a stabiliza piețele energetice afectate de escaladarea conflictului din Golf. Potrivit Financial Times , miniștrii de finanțe ai celor mai mari economii occidentale au discutat într-o reuniune de urgență despre utilizarea rezervelor gestionate în cadrul Agenției Internaționale a Energiei (IEA) pentru a tempera creșterea abruptă a prețurilor petrolului. Inițiativa vine după o creștere explozivă a prețului petrolului Brent, care a depășit pragul de 110 dolari pe baril, înregistrând o majorare de peste 25% într-o singură zi. Tensiunile au apărut pe fondul temerilor că Strâmtoarea Ormuz , una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului, ar putea fi blocată în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. Aproape un sfert din comerțul global cu petrol tranzitează această zonă strategică. În paralel, producția și exporturile din mai multe state din regiune au fost afectate. Irak a raportat o scădere de aproximativ 70% a producției de țiței din cauza restricțiilor impuse navelor petroliere, iar Kuweit și Qatar au anunțat la rândul lor limitări sau suspendări temporare ale exporturilor. Ce presupune planul discutat de statele G7 Soluția analizată vizează utilizarea rezervelor strategice de petrol administrate prin sistemul Agenției Internaționale a Energiei. Cele 32 de state membre ale organizației dețin stocuri de urgență create special pentru situații de criză energetică. Potrivit scenariului discutat: ar putea fi eliberați între 300 și 400 de milioane de barili de petrol cantitatea ar reprezenta aproximativ 25–30% din rezerva totală de 1,2 miliarde de barili măsura ar avea scopul de a tempera volatilitatea pieței și de a reduce presiunea asupra prețurilor combustibililor Rezervele strategice au fost create în 1974, după embargoul petrolier arab, tocmai pentru a permite țărilor mari consumatoare să reacționeze rapid în cazul unor șocuri majore pe piața energetică. Impactul conflictului din Orientul Mijlociu Escaladarea conflictului din Golf a generat deja turbulențe majore pe piețele energetice globale. Pe lângă petrol, și prețul gazelor naturale în Europa a crescut semnificativ, cu aproximativ 30% într-o singură zi. Creșterea rapidă a prețurilor la energie ridică riscul unui nou val inflaționist, care ar putea afecta economiile globale. Statele mari importatoare de petrol - printre care China, India, Japonia, Coreea de Sud, Germania, Italia și Spania - sunt considerate cele mai vulnerabile la astfel de șocuri. În Europa, presiunile pentru plafonarea prețurilor carburanților devin tot mai mari, iar în România există deja estimări potrivit cărora costul combustibililor ar putea ajunge la pragul de 10 lei pe litru , dacă tensiunile geopolitice continuă. Coordonare globală pentru stabilizarea pieței Reuniunea miniștrilor din G7 a fost organizată cu participarea directorului executiv al Agenției Internaționale a Energiei, Fatih Birol, pentru a asigura o reacție coordonată între marile economii. Mai multe state, inclusiv Statele Unite, s-au declarat deja dispuse să utilizeze rezervele strategice pentru a limita impactul crizei energetice asupra piețelor și asupra consumatorilor. Decizia finală privind volumul de petrol care ar putea fi eliberat nu a fost încă anunțată oficial, însă discuțiile reflectă presiunea tot mai mare asupra guvernelor occidentale de a stabiliza rapid piețele energetice într-un moment de tensiuni geopolitice majore. [...]
Teheranul amenință cu creșterea prețului petrolului la 200 de dolari pe baril dacă Statele Unite nu își schimbă politica în Orientul Mijlociu, potrivit Știrile ProTV . Avertismentul vine în contextul escaladării conflictului dintre Iran și Israel, care a dus la bombardamente asupra infrastructurii energetice din Teheran. Contextul conflictului Situația tensionată din Iran a fost agravată de recentele atacuri aeriene ale Israelului asupra depozitelor de combustibil și rafinăriilor din Teheran. Aceste acțiuni au generat un nor toxic de fum, afectând capitala iraniană. În replică, Iranul a lansat atacuri de represalii cu drone și rachete asupra Israelului și bazelor americane din regiunea Golfului. „Guvernele țărilor islamice trebuie să avertizeze cât mai repede America criminală și regimul sionist sălbatic împotriva unor astfel de acțiuni lașe și inumane. În caz contrar, măsuri similare vor fi luate în regiune, iar dacă puteți suporta petrolul la prețul de peste 200 de dolari barilul, continuați cu acest joc." Impactul asupra pieței petroliere Amenințarea Teheranului de a crește prețul petrolului la 200 de dolari pe baril ar putea avea consecințe semnificative asupra pieței globale de energie. O astfel de creștere ar afecta economiile dependente de importurile de petrol și ar putea duce la o inflație globală accentuată. În plus, ar putea destabiliza și mai mult regiunile deja afectate de conflicte. Reacții internaționale Statele Unite și Israelul au continuat ofensiva aeriană, în timp ce Iranul a răspuns prin intensificarea atacurilor asupra bazelor militare din regiune. Acest schimb de lovituri a dus la un bilanț tragic, cu peste 1.300 de morți în Iran și zece decese în Israel, conform autorităților locale. Posibile evoluții Dacă tensiunile nu se vor diminua, este posibil ca prețul petrolului să continue să crească, afectând piețele internaționale și provocând instabilitate economică. Comunitatea internațională ar putea interveni pentru a media conflictul și a preveni o criză energetică globală. În concluzie, situația din Orientul Mijlociu rămâne volatilă, iar evoluțiile viitoare vor depinde de capacitatea actorilor internaționali de a gestiona tensiunile și de a evita escaladarea conflictului. [...]
Israel a atacat mai multe depozite de combustibil și instalații petroliere din Iran , într-o escaladare a operațiunilor militare care vizează infrastructura energetică a țării. Potrivit The New York Times , bombardamentele au avut loc în noaptea de sâmbătă și au provocat explozii puternice în Teheran și în orașul vecin Karaj, unde au fost observate coloane uriașe de foc și fum. Loviturile reprezintă primele atacuri directe asupra infrastructurii energetice iraniene de la începutul campaniei militare comune lansate de Statele Unite și Israel împotriva Iranului la sfârșitul săptămânii trecute. Până acum, operațiunile s-au concentrat în principal pe conducerea militară și pe aparatul de securitate iranian, precum și pe capacitățile de producție și lansare a rachetelor. Ce ținte au fost lovite Ministerul iranian al Petrolului a confirmat că mai multe depozite de stocare a petrolului și combustibilului din provinciile Teheran și Alborz au fost atacate. Armata israeliană a declarat că instalațiile vizate erau folosite de forțele armate iraniene și a descris operațiunea drept o „lovitură semnificativă” asupra infrastructurii militare a regimului de la Teheran . Printre locațiile afectate se numără: depozite de combustibil din Teheran , inclusiv din districtul Shahr Rey; depozitul petrolier Shahran , din nord-vestul capitalei, lovit și în trecut; o instalație de stocare din Karaj , oraș situat la vest de capitală. Înregistrări video verificate de publicație arată flăcări uriașe și nori groși de fum ridicându-se deasupra unor zone industriale ale capitalei iraniene. Atacuri și asupra aeroportului din Teheran Bombardamentele au avut loc la scurt timp după un alt atac israelian asupra aeroportului Mehrabad , principalul hub pentru zborurile interne din Iran. Israelul susține că a lovit avioane utilizate pentru transportul de bani și arme către grupările aliate ale Teheranului din regiune. Exploziile au fost suficient de puternice pentru a zgudui locuințe aflate la kilometri distanță , iar mai mulți locuitori ai capitalei au relatat că cerul a fost luminat de incendii masive. Reacția Iranului Ministerul iranian al Petrolului a transmis că echipele de intervenție au fost mobilizate pentru stingerea incendiilor și a susținut că nu vor apărea pene majore de combustibil , deoarece autoritățile au luat măsuri preventive anticipând posibile atacuri. În același timp, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice a anunțat lansarea unui nou val de atacuri asupra Israelului ca represalii. În Teheran , mulți locuitori trăiesc în stare de tensiune. Un dentist de 36 de ani a declarat pentru publicație că familia sa a decis să rămână în oraș, însă atacurile constante fac aproape imposibilă o viață normală. „Suntem foarte speriați. Vrem ca războiul să se termine imediat”, a spus aceasta. Escaladarea loviturilor asupra infrastructurii energetice sugerează că conflictul dintre Israel și Iran intră într-o fază mai intensă , în care țintele economice și strategice devin tot mai frecvente. [...]
