Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Amenințarea lui Trump că SUA ar putea „prelua” Insula Kharg ridică riscul unui șoc de ofertă pe piața petrolului, într-un moment în care transportul prin Strâmtoarea Hormuz este deja sub presiune, potrivit Al Jazeera. Insula este principalul nod de export al Iranului, iar orice întrerupere serioasă ar putea scoate din piață volume relevante de țiței, cu efect direct asupra prețurilor și costurilor de transport.
Trump a reluat subiectul după ce a declarat că un armistițiu interimar cu Iranul este „terminat” și a avertizat că SUA se pregătesc pentru noi lovituri. El a vorbit miercuri, la marginea summitului NATO din Turcia, după ce SUA au lovit ținte iraniene ca răspuns la atacuri asupra a trei petroliere în Strâmtoarea Hormuz. În același context, Trump a spus că Insula Kharg a fost atacată și a repetat ideea că SUA ar putea să o „preia”.
Kharg Island se află în Golf, la aproximativ 55 km de coasta Iranului, în provincia Bushehr. Deși are doar circa opt kilometri lungime și 4–5 km lățime, apele adânci din jur permit acostarea și încărcarea petrolierele mari cu țiței destinat în principal piețelor asiatice.
Insula este descrisă drept „inima” industriei petroliere iraniene:
Accesul pe insulă este strict controlat de Gardienii Revoluției (IRGC), fiind permis doar cu aprobări de securitate.
Miza pentru piața globală este că o perturbare serioasă a exporturilor prin Kharg ar bloca ruta prin care Iranul își vinde aproape tot țițeiul, reducând oferta disponibilă la nivel internațional într-un moment sensibil pentru navigație și asigurări maritime în regiune.
Al Jazeera notează că piețele au reacționat deja: Brent a urcat cu peste 5% miercuri, după comentariile lui Trump, pe fondul temerilor că luptele ar putea afecta suplimentar aprovizionarea și transportul prin Strâmtoarea Hormuz. Înainte de război, prin Hormuz ar fi trecut aproximativ 20% din petrolul și gazele naturale tranzacționate la nivel global.
Deși a vorbit despre atacarea insulei, Trump a susținut că petrolul „nu este ținta” și a indicat că SUA ar fi evitat distrugerea infrastructurii petroliere. Totuși, el a recunoscut legătura directă dintre loviturile asupra Iranului și reacția pieței:
„Oricând lovim Iranul, petrolul mai urcă puțin.”
În același registru, Trump a afirmat că SUA ar putea „prelua” insula, idee pe care a mai invocat-o în timpul conflictului, inclusiv luna trecută, când a descris această opțiune ca fiind preferată, dar a ridicat întrebări despre disponibilitatea de a trimite trupe la sol.
În paralel cu amenințările privind Kharg, Trump a spus că SUA au lovit ambarcațiuni folosite de IRGC. Comandamentul Central al SUA a indicat că au fost lovite peste 60 de bărci, iar Trump a vorbit despre „28” scoase din luptă într-o singură noapte și despre posibilitatea unor lovituri suplimentare.
Pentru companiile din energie și transport maritim, semnalul principal rămâne riscul ca escaladarea să se traducă în întreruperi de ofertă, costuri mai mari de transport și volatilitate ridicată a prețului petrolului, dacă tensiunile se extind în jurul Kharg și al Strâmtorii Hormuz.
Recomandate
Prețul petrolului a urcat cu circa 9% până la aproximativ 83 de dolari pe baril (aprox. 381 lei) , după ce Donald Trump a susținut că SUA „reinstaurează” o blocadă navală împotriva Iranului în zona Strâmtorii Hormuz, potrivit Axios . Mișcarea adaugă presiune pe piață într-un moment în care tensiunile din weekend alimentaseră deja creșterile, iar riscul imediat este transmiterea scumpirii către carburanți. De ce contează pentru economie: efect de lanț în prețurile la pompă Axios notează că un petrol mai scump se traduce, de regulă, în prețuri mai mari la benzină, cu potențialul de a împinge media națională din SUA înapoi spre 4 dolari pe galon. Luni dimineață, prețul mediu în SUA era de 3,87 dolari pe galon, conform datelor AAA, în creștere cu aproximativ 7 cenți față de săptămâna trecută, dar sub vârful de 4,56 dolari pe galon atins în luna mai. Ce a spus Trump despre Hormuz și „blocada iraniană” Într-o postare pe Truth Social, Trump a afirmat că Strâmtoarea Hormuz „este DESCHISĂ și va rămâne DESCHISĂ, cu sau fără Iran”. Totodată, a susținut că SUA „reinstaurează” ceea ce a numit „blocada iraniană”, descrisă ca o măsură care ar opri doar navele Iranului sau ale „clienților” săi să intre sau să iasă, în timp ce alte țări ar avea „utilizare corectă și deschisă” a strâmtorii. Trump a mai spus că SUA vor căuta rambursarea costurilor „la o rată de 20% din toate mărfurile transportate”, pentru cheltuielile necesare „asigurării siguranței și securității”. Verificarea din teren: scădere accentuată a traficului de nave Deși mesajul lui Trump vorbește despre o strâmtoare „deschisă”, Axios arată că servicii de monitorizare a navelor, precum Kpler, au raportat o scădere abruptă a tranzitului în ultimele zile, inversând mare parte din revenirea observată după semnarea memorandumului de înțelegere SUA–Iran. În plus, publicația menționează o reducere a numărului de petroliere care intră în strâmtoare pentru a încărca, potrivit firmei de cercetare și consultanță S&P Global Energy. Ce urmează Evoluția prețului petrolului va depinde de două variabile pe termen scurt: dacă traficul prin Hormuz își revine sau continuă să scadă și dacă afirmațiile privind blocada se traduc în măsuri operaționale care să afecteze efectiv fluxurile de țiței. În lipsa unor clarificări, piața rămâne sensibilă la semnale politice și la datele de monitorizare a transportului maritim. [...]
Traficul de petroliere prin Strâmtoarea Ormuz a coborât la minime post-armistițiu , un semnal de risc operațional care poate complica livrările de țiței și produse petroliere din Golf, în condițiile în care navele evită ruta omaneză sau își opresc transponderele, potrivit G4Media . Scăderea s-a accentuat de miercuri, după atacuri care au vizat mai multe nave la începutul săptămânii și un nou schimb de lovituri între Iran și SUA, care a afectat în special ruta maritimă omaneză susținută de ONU. Conform datelor Kpler , doar zece petroliere care transportau materii prime au trecut prin strâmtoare până joi, la ora 14.30 GMT (17.30, ora României), față de 21 miercuri. Deși traficul atinsese cel mai ridicat nivel de la începutul războiului după armistițiul dintre Teheran și Washington de la jumătatea lui iunie, el rămăsese oricum la circa o treime din nivelul obișnuit pe timp de pace. Acum, redresarea „pare să-și piardă suflul”, notează analiza. Navele își schimbă comportamentul: transpondere oprite și rute mutate spre nord O parte importantă a riscului operațional ține de faptul că majoritatea navelor care au traversat strâmtoarea de miercuri fie și-au decuplat transponderul (echipamentul care transmite poziția navei), fie au ales calea de nord, prin apele iraniene, rută care necesită autorizarea Teheranului. În schimb, ruta de sud, prin apele Omanului – folosită în ultimele săptămâni de navele fără legătură cu Iranul – a fost în mare parte abandonată de miercuri. Joi, nicio navă nu a folosit acest itinerariu, potrivit traiectoriilor vizibile pe MarineTraffic, cu mențiunea că platforma vede doar navele cu transponderul activ. Contextul militar și perspectiva de volatilitate până la final de an SUA au lovit din nou Iranul în noaptea de miercuri spre joi, afirmând că au vizat ținte militare, iar Teheranul a ripostat împotriva aliaților Washingtonului în Golf. În acest context, Andrew Wilson, director de cercetare la brokerul maritim BRS, a estimat într-un webinar organizat de revista maritimă Lloyd’s List că volatilitatea ar putea continua până la finalul anului, în lipsa unui acord concret între Teheran și Washington. „Suişuri şi coborâşuri, iată la ce mă aştept, nu numai în timpul verii, ci practic până la sfârşitul anului, până când un acord concret va fi încheiat între Teheran şi Washington.” „Situaţia este cu siguranţă mai bună decât în martie şi aprilie, dar atât timp cât nu vom avea un acord substanţial va rămâne foarte, foarte instabilă.” Indicatori de aglomerare în zonă Potrivit analiștilor AXSMarine, 689 de nave comerciale se aflau joi la vest de Strâmtoarea Ormuz, față de 1.061 la începutul lui martie, un reper care sugerează o reducere a prezenței comerciale în proximitatea coridorului. Singura zi cu trafic mai scăzut de la semnarea armistițiului a fost 28 iunie, cu 19 treceri, a doua zi după atacul asupra unui petrolier lovit în largul Oman. [...]
Scăderea cotațiilor la petrol reduce presiunea imediată pe inflație , după ce piețele financiare s-au calmat, în pofida tensiunilor dintre SUA și Iran, potrivit Mediafax . În același timp, bursele americane au revenit pe creștere: indicele S&P 500 a urcat cu 0,8% și a recuperat pierderea din ziua precedentă, chiar dacă SUA au lansat noi atacuri aeriene împotriva Iranului, iar Iranul a răspuns prin vizarea aliaților SUA din Orientul Mijlociu, conform AP. Pe piața petrolului, cotațiile au șters o parte importantă din avansul anterior. Barilul de țiței Brent (referința internațională) a scăzut cu 2,2%, până la 76,30 dolari (aprox. 351 lei), de la 78,02 dolari cu o zi înainte, dar rămâne peste nivelul de 71,80 dolari de la sfârșitul săptămânii trecute. De ce contează: riscul Ormuz rămâne principalul factor de volatilitate Miza pentru piețe este Strâmtoarea Ormuz , un punct-cheie pentru transporturile de țiței din Golful Persic. Îngrijorarea investitorilor este că o escaladare a conflictului ar putea bloca petrolierele și ar întrerupe livrările către clienți din întreaga lume. Un astfel de scenariu ar putea reaprinde inflația, într-un moment în care economiștii se așteptau ca aceasta să scadă odată cu ieftinirea petrolului. În lanț, o inflație mai ridicată ar putea împinge Rezerva Federală și alte bănci centrale spre majorări ale dobânzilor, cu efect de frânare asupra economiei și de presiune asupra prețurilor activelor financiare. Ce urmează: incertitudine ridicată în jurul conflictului Donald Trump a spus miercuri că ultimele lupte nu vor duce la acțiuni militare „pe termen lung”, însă, potrivit materialului, rămân incertitudini privind evoluția situației. Pentru piața petrolului, asta se traduce printr-o volatilitate care poate reveni rapid dacă riscurile din regiune se intensifică. [...]
Ucraina încearcă să blocheze exporturile de petrol ale Rusiei prin paralizarea „flotei fantomă” din Marea Azov , o rețea de nave folosită pentru a muta țițeiul către petroliere mari, potrivit HotNews , care citează explicațiile lui Robert „Magyar” Brovdi , comandantul Brigăzii 414 ucrainene („Păsările lui Magyar”). Brovdi spune că, în ultimele 9 zile, forța sa a lovit cu drone 116 nave în Marea Azov, bilanț care include un atac din noaptea de luni spre marți asupra a 5 petroliere, 5 nave de marfă uscată și 1 remorcher. Miza operațională: întreruperea verigii care alimentează petrolierele mari Potrivit comandantului ucrainean, ținta principală nu sunt neapărat petrolierele mari, ci navele „curier” mici și medii, cu fund plat, folosite pentru a transporta încărcături de petrol din porturi fluviale și terminale către puncte de transfer. El susține că paralizarea acestor nave blochează o componentă-cheie a „flotei fantomă” a Rusiei, deoarece petrolierele mari nu pot ajunge la unele terminale și porturi din cauza pescajului (adâncimea la care stă scufundată nava). În consecință, încărcarea se face în larg, inclusiv prin transferuri succesive de la aceste nave mai mici. În descrierea lui Brovdi, fiecare astfel de navă-curier poate prelua încărcătura livrată de 12–15 nave mici, ceea ce face ca scoaterea lor din funcțiune să aibă efect de multiplicare asupra fluxului logistic. Efect secundar: presiune pe aprovizionarea Crimeei cu combustibil Brovdi afirmă că lovirea acestor „cămile maritime” și a remorcherelor care le tractează după ce sunt avariate limitează și livrările de benzină către Crimeea prin strâmtoarea cu adâncime redusă a Mării Azov, într-un context în care resursa ar fi deja „limitată”. În acest scenariu, rutele rutiere și feroviare ar rămâne principalele opțiuni de aprovizionare, pe care militarul ucrainean le descrie ca fiind mai riscante, deoarece ar intra în raza dronelor ucrainene. Reacția Rusiei: acuzații de „terorism” Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , a acuzat marți Ucraina că atacă nave comerciale în Marea Azov și Marea Neagră, calificând acțiunile drept „terorism”. „Este terorism, pur și simplu”, a declarat Lavrov, potrivit relatării. Lavrov a mai spus că Rusia va continua să-și îndeplinească obligațiile privind exporturile de produse alimentare. Context HotNews amintește, în același subiect, că atacurile ucrainene cu drone „devastează” flota Rusiei din Marea Azov și închid un coridor considerat „critic”, într-un material separat: „devastează flota Rusiei din Marea Azov și închid un coridor «critic»” ( HotNews ). [...]
Regiunea rusă Kursk introduce, din 15 iulie, alimentarea cu benzină după numărul mașinii , o măsură de raționalizare care arată cât de mult s-a transformat criza de combustibil într-o problemă operațională și de securitate în mai multe zone ale Rusiei, potrivit Meduza . Sistemul anunțat de guvernatorul regiunii, Aleksandr Hinștein , presupune că mașinile a căror primă cifră din numărul de înmatriculare este pară vor putea alimenta în zilele pare, iar cele cu primă cifră impară – în zilele impare. Durata restricțiilor nu este precizată. Oficialul a spus că măsura urmărește să reducă cozile la stațiile de carburant și să „protejeze civilii” de lovituri ucrainene, susținând că în alte regiuni această practică „și-a dovedit eficiența”. O măsură care se extinde în mai multe regiuni De la începutul lunii iulie, vânzarea de combustibil „după numere” a fost introdusă cel puțin în șapte regiuni și orașe din Rusia: regiunile Oriol, Nijni Novgorod, Pskov, Lipețk și Kirov; Mordovia; Astrahan. Context: criza de combustibil și presiunea asupra infrastructurii petroliere Meduza notează că criza de combustibil a început în mai, pe fondul intensificării atacurilor ucrainene asupra infrastructurii petroliere, inclusiv asupra rafinăriilor. Publicația mai arată că, în top 10 cele mai mari rafinării rusești, nu ar mai fi rămas niciuna neatinsă de atacuri. Pe acest fond, în Rusia s-ar fi redus extracția, rafinarea și vânzarea de petrol. Volumul de rafinare din iulie, potrivit unor analiști britanici citați de Meduza, a coborât la cel mai scăzut nivel din 2005. În paralel, penuria a dus la cozi lungi la benzinării, iar în multe regiuni au fost introduse limite la vânzarea de benzină. [...]
Ucraina a lovit două obiective petroliere majore din Rusia, inclusiv un complex petrochimic la circa 1.500 km de graniță , într-o mișcare care poate pune presiune pe producția de carburanți și pe lanțurile de aprovizionare ale armatei ruse, potrivit Kyiv Post . Atacurile cu drone au vizat peste noapte complexul Gazpromneftekhim Salavat din Republica Bașchortostan și rafinăria Afipsky din Ținutul Krasnodar; la ambele locații au fost raportate incendii, iar amploarea pagubelor este încă evaluată. Ținta cea mai îndepărtată a fost complexul Gazpromneftekhim Salavat, descris ca unul dintre cele mai mari din Rusia. Canale ucrainene de monitorizare au publicat imagini video despre care susțin că arată un incendiu la instalație, iar publicația rusă independentă Astra a relatat, citând filmări ale martorilor, despre explozii multiple și un nor dens de fum negru. Șeful Republicii Bașchortostan, Radiy Khabirov, a confirmat un atac cu drone asupra „zonei industriale Salavat”, afirmând că raidul a fost „respins” și că incendiile ar fi fost provocate de resturi ale dronelor doborâte, fără să confirme explicit lovirea rafinăriei. Din perspectiva capacității, Kyiv Post notează că presa rusă a indicat pentru Salavat un volum de procesare de 7,2 milioane tone de materii prime în 2024 (aprox. 2,7% din capacitatea totală de rafinare a Rusiei), cu o producție de 1,5 milioane tone de benzină și 2,5 milioane tone de motorină. Un analist economic citat, Viaceslav Șiriaev, a spus că Salavat ar fi fost „ultimul mare producător de benzină” din Rusia care nu fusese lovit de forțele ucrainene în 2026, după două atacuri raportate în septembrie 2025. A doua lovitură: rafinăria Afipsky, nod important în sudul Rusiei A doua țintă a fost rafinăria Afipsky din Ținutul Krasnodar, una dintre cele mai mari din sudul Rusiei. Potrivit materialului, instalația are o capacitate anuală de procesare de 6,25 milioane tone de țiței și condensat (un amestec de hidrocarburi lichide asociate gazelor naturale), aprovizionat din Siberia de Vest și regiunea Volga-Ural, prin conducte, cale ferată și transport rutier. Autoritățile regionale ruse au recunoscut izbucnirea unui incendiu la rafinărie. Canalul ucrainean de Telegram Krymsky Veter a relatat că primele explozii ar fi avut loc în jurul miezului nopții și a descris incendiul drept „masiv”. Astra a mai susținut că focul a izbucnit în zona parcului de rezervoare, unde sunt stocate produse destinate exportului (inclusiv benzină, motorină, distilate de condensat, reziduuri de păcură și sulf). Rafinăria Afipsky mai fusese vizată într-un atac cu drone pe 11 iunie, potrivit aceleiași surse. Confirmarea Statului Major ucrainean și limita informațiilor despre pagube Ulterior, Statul Major General al Ucrainei a confirmat lovirea ambelor rafinării și apariția incendiilor, precizând că evaluarea pagubelor este în curs. În comunicatul citat, instituția descrie complexul Gazprom Neftekhim Salavat ca având o capacitate proiectată de aproximativ 10 milioane tone de țiței pe an și menționează că produce carburanți și alte produse „folosite pentru a susține economia și mașinăria militară” a Rusiei. Tot Statul Major a mai raportat o lovitură asupra unei facilități de transbordare a navelor din apropiere de Gelendjik (Krasnodar), utilizată de Rusia pentru transferul încărcăturilor de petrol și pentru sprijinirea operațiunilor navale și a logisticii militare, precum și atacuri asupra unui depozit de muniții în Donețk ocupat și a unui nod logistic în Luhansk ocupat. Pentru toate, evaluările privind efectele sunt prezentate ca fiind în desfășurare. De partea rusă, Ministerul Apărării a susținut că apărarea antiaeriană a interceptat și distrus 288 de drone ucrainene de tip „aripă fixă” între 20:00 (ora Moscovei) pe 13 iulie și 08:00 pe 14 iulie, în mai multe regiuni, inclusiv în zona Moscovei, Krasnodar, Crimeea și Bașchortostan, precum și deasupra mărilor Azov și Neagră. Declarația nu clarifică însă câte drone ar fi trecut de apărare și ce pagube exacte au produs la obiectivele energetice menționate. [...]
