Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Amenințarea lui Trump că SUA ar putea „prelua” Insula Kharg ridică riscul unui șoc de ofertă pe piața petrolului, într-un moment în care transportul prin Strâmtoarea Hormuz este deja sub presiune, potrivit Al Jazeera. Insula este principalul nod de export al Iranului, iar orice întrerupere serioasă ar putea scoate din piață volume relevante de țiței, cu efect direct asupra prețurilor și costurilor de transport.
Trump a reluat subiectul după ce a declarat că un armistițiu interimar cu Iranul este „terminat” și a avertizat că SUA se pregătesc pentru noi lovituri. El a vorbit miercuri, la marginea summitului NATO din Turcia, după ce SUA au lovit ținte iraniene ca răspuns la atacuri asupra a trei petroliere în Strâmtoarea Hormuz. În același context, Trump a spus că Insula Kharg a fost atacată și a repetat ideea că SUA ar putea să o „preia”.
Kharg Island se află în Golf, la aproximativ 55 km de coasta Iranului, în provincia Bushehr. Deși are doar circa opt kilometri lungime și 4–5 km lățime, apele adânci din jur permit acostarea și încărcarea petrolierele mari cu țiței destinat în principal piețelor asiatice.
Insula este descrisă drept „inima” industriei petroliere iraniene:
Accesul pe insulă este strict controlat de Gardienii Revoluției (IRGC), fiind permis doar cu aprobări de securitate.
Miza pentru piața globală este că o perturbare serioasă a exporturilor prin Kharg ar bloca ruta prin care Iranul își vinde aproape tot țițeiul, reducând oferta disponibilă la nivel internațional într-un moment sensibil pentru navigație și asigurări maritime în regiune.
Al Jazeera notează că piețele au reacționat deja: Brent a urcat cu peste 5% miercuri, după comentariile lui Trump, pe fondul temerilor că luptele ar putea afecta suplimentar aprovizionarea și transportul prin Strâmtoarea Hormuz. Înainte de război, prin Hormuz ar fi trecut aproximativ 20% din petrolul și gazele naturale tranzacționate la nivel global.
Deși a vorbit despre atacarea insulei, Trump a susținut că petrolul „nu este ținta” și a indicat că SUA ar fi evitat distrugerea infrastructurii petroliere. Totuși, el a recunoscut legătura directă dintre loviturile asupra Iranului și reacția pieței:
„Oricând lovim Iranul, petrolul mai urcă puțin.”
În același registru, Trump a afirmat că SUA ar putea „prelua” insula, idee pe care a mai invocat-o în timpul conflictului, inclusiv luna trecută, când a descris această opțiune ca fiind preferată, dar a ridicat întrebări despre disponibilitatea de a trimite trupe la sol.
În paralel cu amenințările privind Kharg, Trump a spus că SUA au lovit ambarcațiuni folosite de IRGC. Comandamentul Central al SUA a indicat că au fost lovite peste 60 de bărci, iar Trump a vorbit despre „28” scoase din luptă într-o singură noapte și despre posibilitatea unor lovituri suplimentare.
Pentru companiile din energie și transport maritim, semnalul principal rămâne riscul ca escaladarea să se traducă în întreruperi de ofertă, costuri mai mari de transport și volatilitate ridicată a prețului petrolului, dacă tensiunile se extind în jurul Kharg și al Strâmtorii Hormuz.
Recomandate
Posibila reluare a exporturilor de petrol iranian către Japonia ar putea reduce dependența Teheranului de China , însă doar dacă SUA prelungește o derogare temporară de la sancțiuni, esențială pentru ca tranzacțiile să fie fezabile logistic și comercial, potrivit Antena 3 . Iranul a început discuții cu companii japoneze în baza unei derogări de la sancțiunile americane care i-ar permite să reia vânzările de petrol. Potențialii cumpărători cer însă o derogare mai lungă și garanții privind siguranța navelor, au declarat pentru Reuters surse iraniene și occidentale. Derogarea, legată de discuțiile de pace de 60 de zile dintre Teheran și Washington, a fost emisă pe 22 iunie și expiră pe 21 august. Ce se discută în Japonia și de ce contează Trei cumpărători japonezi analizau posibile achiziții de țiței din Iran, care ar fi primele tranzacții de acest tip din 2019, potrivit a două surse iraniene. Separat, o sursă occidentală din industrie a spus că oficiali japonezi și iranieni au fost implicați în discuții inițiale despre posibile vânzări. Un oficial din Ministerul Economiei, Comerțului și Industriei (METI) din Japonia, instituția care supraveghează infrastructura de aprovizionare cu combustibil, a declarat că nu are cunoștință despre astfel de discuții. Miza pentru Iran este diversificarea piețelor de desfacere: Japonia, Coreea de Sud, India și state europene au oprit achizițiile de petrol iranian după înăsprirea sancțiunilor SUA, în urma retragerii președintelui american Donald Trump din acordul nuclear cu Iranul , în 2018. În ultimii ani, China a fost principalul cumpărător al Iranului. Condițiile-cheie: derogare mai lungă și siguranța transportului Un oficial METI a spus în iunie pentru Reuters că orice achiziție japoneză ar ține de companii private, dar că nu este clar dacă astfel de acorduri ar continua, având în vedere timpii de transport și contractele existente. Același oficial a adăugat că trebuie stabilită și siguranța transportului cu petroliere. La rândul său, un oficial iranian de rang înalt a afirmat că orice acord ar necesita prelungirea derogării actuale de către SUA, tocmai din cauza timpului de transport dintre Japonia și Iran. Potrivit acestuia, încărcările ar urma să fie făcute pe insula Kharg , iar transportul ar urma să fie realizat cu petroliere operate de japonezi. [...]
Prețul petrolului a urcat din nou, pe fondul riscului ca Strâmtoarea Hormuz să nu revină la trafic normal , după schimburi de lovituri între SUA și Iran, un scenariu care menține o primă de risc în cotații și poate alimenta volatilitatea pe energie la nivel global, potrivit Al Jazeera . Brent, principalul reper internațional, a crescut cu aproximativ 0,9% luni. Contractele Brent cu livrare în august erau la 73,21 dolari/baril (aprox. 337 lei), la ora 03:30 GMT (06:30, ora României), cu 127 cenți peste nivelul din ziua de dinaintea începerii războiului SUA și Israel împotriva Iranului, pe 28 februarie. De ce contează: Hormuz rămâne un punct critic pentru aprovizionarea globală Potrivit sursei, escaladarea din weekend a reaprins îndoielile privind o revenire rapidă la „normalitate” în Strâmtoarea Hormuz, rută care, în timp de pace, funcționează ca un coridor pentru aproximativ o cincime din comerțul global cu petrol și gaze naturale lichefiate (GNL). Analistul IG din Sydney, Fabien Yip, a pus mișcarea de preț pe seama faptului că piața ar fi „alergat prea repede” pe optimismul legat de o încetare a focului, în condițiile în care „prima de război” fusese aproape complet ștearsă, deși exista doar un memorandum de înțelegere fără detalii de aplicare și cu lovituri încă în desfășurare. Ce a declanșat noul val de incertitudine Comandamentul Central al SUA (US Central Command) a anunțat lovituri asupra Iranului vineri și sâmbătă, invocând atacuri iraniene asupra a două nave comerciale în Strâmtoarea Hormuz. Iranul a răspuns prin lansarea unei serii de rachete și drone care au vizat active militare americane din Bahrain și Kuweit. Negocieri anunțate, dar fără confirmare de la Teheran Mai multe instituții media au relatat duminică târziu, citând oficiali americani neidentificați, că Washingtonul și Teheranul ar fi convenit să își oprească atacurile și să reia negocierile pentru încheierea războiului. Axios, citând un oficial american de rang înalt, a raportat că discuțiile ar urma să aibă loc marți, la Doha (Qatar) . Iranul nu a comentat, până la momentul relatării, nici presupusa înțelegere de încetare a ostilităților, nici planul de discuții. În context, Al Jazeera amintește că președintele SUA Donald Trump și președintele iranian Masoud Pezeshkian au semnat pe 17 iunie un memorandum de înțelegere pentru încheierea războiului, însă documentul a fost pus repetat sub presiune de episoade de escaladare și dispute privind interpretarea textului. [...]
Donald Trump pune presiune publică pe comercianții de benzină să reducă rapid prețurile , avertizând că vor urma „probleme mari” dacă nu o fac, potrivit Mediafax . Mesajul, transmis pe platforma Truth Social și relatat de Reuters, mută disputa din zona pieței în cea a potențialelor investigații și presiuni politice asupra lanțului de distribuție. În postarea sa, Trump cere scăderi „imediat” și indică o țintă de „aproximativ 2,50 dolari pe galon”, susținând că „nu va mai fi loc de speculații”, pe care le numește „total ilegale”. „Comercianții de benzină trebuie să-și scadă prețurile, IMEDIAT.” „Dacă distribuitorii nu fac acest lucru, ne așteaptă mari probleme! Începeți să vizați prețul de aproximativ 2,50 dolari pe galon.” De ce contează: risc de intervenție prin anchete și presiune asupra marjelor Potrivit informațiilor din material, Trump a spus săptămâna trecută că a dat instrucțiuni Departamentului Justiției să investigheze companiile petroliere, pe motiv că nu ar fi redus prețurile la pompă în linie cu scăderea cotațiilor țițeiului. El acuză companiile că „exploatează” clienții. În plan economic, un astfel de mesaj semnalează o posibilă intensificare a controlului politic și de reglementare asupra prețurilor la carburanți, cu efecte potențiale asupra politicilor comerciale ale distribuitorilor și asupra marjelor din retailul de carburanți. Context: tensiuni geopolitice și sensibilitate politică la prețul benzinei Materialul notează că prețurile petrolului au crescut brusc în acest an, după atacurile SUA și Israelului asupra Iranului de la finalul lunii februarie și după răspunsul Iranului cu atacuri asupra Israelului și a statelor din Golf care găzduiesc baze americane. În același timp, consumatorii americani și-au exprimat îngrijorarea față de prețurile ridicate ale benzinei, iar miza politică este amplificată de apropierea alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie, în condițiile în care republicanii încearcă să-și mențină majoritățile strânse din Congres. Potrivit aceleiași surse, eforturile diplomatice dintre Washington și Teheran au fost urmate recent de o ușoară scădere a prețurilor la pompă pentru americani, însă rămâne de văzut dacă presiunea publică a președintelui se va traduce în măsuri concrete sau în investigații cu impact direct asupra industriei. [...]
Interdicția temporară a exporturilor de motorină decisă de Rusia riscă să împingă în sus prețurile în Europa , după ce marjele de referință au urcat deja la un nivel record, potrivit Adevărul . Măsura, introdusă miercuri, este prezentată de Moscova ca un instrument de stabilizare a pieței interne, afectate de atacurile ucrainene asupra rafinăriilor. Interdicția se aplică până la 31 iulie și vizează inclusiv producătorii de motorină. Sunt exceptate livrările realizate în baza unor acorduri guvernamentale deja existente, precum cel cu Mongolia, notează Reuters, citată de publicație. Presiune pe piața internă, cu efecte externe Vicepremierul rus Alexander Novak a spus, într-o ședință de guvern condusă de Vladimir Putin, că aprovizionarea cu combustibil „rămâne dificilă” și că interdicția ar urma să crească livrările către piața internă. Totodată, Novak a afirmat că Rusia va începe să importe combustibil încă din luna iulie. Potrivit Reuters, în mai multe regiuni ale Rusiei s-au format cozi de mai multe ore la benzinării, pe fondul reducerii aprovizionării cu motorină și benzină după atacurile asupra infrastructurii energetice ruse . Exporturi în scădere și semnal de preț pentru Europa Decizia vine după o reducere puternică a exporturilor maritime de motorină: în iunie, acestea au coborât la aproximativ 1,8 milioane de tone, cu 39% sub luna precedentă și cu 46% sub nivelul din iunie anul trecut, conform datelor din industrie citate de Reuters. În iunie, principalii cumpărători ai motorinei rusești au fost Turcia și Brazilia, care au absorbit împreună cel puțin jumătate din volumele disponibile, mai arată aceleași date. Analiștii avertizează că restricțiile Moscovei ar putea tensiona suplimentar piața europeană a motorinei. După anunț, marjele de referință pentru motorină în Europa au urcat la un record de peste 60 de dolari pe baril (aprox. 275 lei). [...]
Loviturile ucrainene asupra infrastructurii energetice și a transportului de combustibil al Rusiei încep să producă efecte directe în piața internă, de la raționalizări și scumpiri până la importuri de urgență , într-un context în care penuriile pot deveni un factor de presiune economică și socială asupra Kremlinului, potrivit unei analize citate de HotNews . Analistul Mike Dolan , într-un editorial de opinie publicat de Reuters, reia o observație făcută în 2014 de regretatul senator american John McCain – „Rusia este o benzinărie care se dă drept o țară” – și argumentează că relatările despre penurii de combustibil resimțite chiar în interiorul Rusiei sunt „bizare” și potențial relevante pentru evoluția războiului, aflat deja în al patrulea an și jumătate. Efectul economic: raționalizare, costuri mai mari și importuri Potrivit analizei, atacurile asupra infrastructurii energetice rusești au dus la raționalizarea combustibilului, la creșterea costurilor și la amplificarea nemulțumirii publice. În acest context, Rusia ar fi ajuns să importe combustibil din India și Kazahstan. Dolan mai notează că, potrivit unui sondaj publicat luna trecută de institutul Gallup, rușii sunt mai pesimiști privind starea economiei decât în orice alt moment din ultimii 20 de ani. Impact operațional: lovituri asupra „flotei din umbră” și aprovizionării Crimeii Pe teren, Ucraina a continuat să vizeze lanțul logistic al combustibilului. Pentru a doua zi consecutiv, forțele ucrainene au atacat marți petroliere rusești în Marea Azov, care încercau să livreze combustibil Crimeii, regiune descrisă ca fiind cea mai afectată de atacurile cu drone asupra infrastructurii energetice ruse. Robert „Magyar” Brovdi, șeful Forțelor Ucrainene de Sisteme Fără Pilot (UUSF), a anunțat distrugerea a opt petroliere ale „flotei din umbră” în noaptea de 7 iulie, indicând numele navelor pentru o posibilă verificare independentă: „Venera-3”, „Sanar-1”, „Sanar-17”, „Klimena”, „Teti”, „Alexei Savrasov”, „Penelope” și încă una neidentificată. Forțele pentru Operațiuni Speciale ale Ucrainei susțin că dronele au lovit și incendiat petroliere de 140 de metri, cu o capacitate de încărcare de 7.000 de tone, construite între 2006 și 2012. Conform imaginilor prezentate, aproximativ 20 de nave se îndreptau din Rusia spre Crimeea. Cu o zi înainte, „Magyar” anunțase lovirea altor două petroliere similare, iar SFS afirmă că, pe lângă cele opt petroliere, a fost lovit și un cargobot rusesc. În ansamblu, navele avariate ar fi putut transporta „zeci de mii de tone” de combustibil, iar în Crimeea comercializarea liberă a carburanților în benzinării „practic a încetat”, pe fondul penuriei provocate de atacurile ucrainene asupra rafinăriilor și altor obiective. The Moscow Times notează că, dacă informațiile furnizate de Kiev sunt întru totul exacte, loviturile asupra petrolierelor ar fi privat Crimeea de un volum de combustibil echivalent cu necesarul pentru o lună. Ce urmează: presiune internă, dar fără efect militar imediat Analiza avertizează însă că penuria de combustibil nu a redus până acum amenințarea militară a Rusiei. Ca represalii pentru loviturile ucrainene asupra centrelor energetice, Rusia a lansat joia trecută unul dintre cele mai ample bombardamente asupra Kievului de la începutul războiului, urmat de un nou atac luni. Miza, în lectura lui Dolan, rămâne dacă nemulțumirea internă alimentată de lipsa combustibilului va împinge spre o încheiere mai rapidă a războiului sau, dimpotrivă, va contribui la escaladare, cu riscuri suplimentare pentru infrastructura energetică din regiune și pentru aprovizionarea cu energie la nivel mondial. [...]
Cotațiile petrolului au scăzut după decizia OPEC+ de a crește oferta , un semnal care pune presiune pe prețuri într-un moment în care piața încearcă să se stabilizeze după tensiunile din Orientul Mijlociu, potrivit Economica . Brent a coborât cu 24 de cenți (0,33%), la 71,88 dolari pe baril (aprox. 330 lei), iar WTI a scăzut cu 11 cenți (0,16%), la 68,58 dolari pe baril (aprox. 315 lei), conform Reuters, citată de Mediafax. Ce a decis OPEC+ și de ce contează pentru piață OPEC+ (Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol și aliații) a convenit să majoreze cotele de producție cu 188.000 de barili pe zi începând din august. Decizia vine după creșteri similare aprobate pentru iunie și iulie. Pentru piață, mesajul este că grupul încearcă să aducă mai mult țiței în sistem, ceea ce, în mod normal, reduce presiunea de creștere a prețurilor. Totuși, materialul notează că efectul asupra producției rămâne limitat, în pofida majorărilor repetate. Context: tranzit afectat și o revenire doar parțială a exporturilor Războiul dintre Statele Unite, Israel și Iran a afectat tranzitul petrolier prin Strâmtoarea Ormuz , rută cheie pentru exporturile unor producători precum Arabia Saudită, Kuweit și Irak. În același timp, sunt semne de revenire, dar nu la nivelurile anterioare conflictului: producția OPEC a crescut în iunie cu 3,3 milioane de barili pe zi față de luna precedentă, la 19,43 milioane de barili pe zi, după ce coborâse la cel mai redus nivel din ultimele două decenii; exporturile de petrol ale statelor din Golf au depășit în iunie 10 milioane de barili pe zi, cu peste 3 milioane de barili pe zi peste luna mai, însă rămân cu aproximativ 40% sub nivelurile de dinaintea conflictului de la finalul lunii februarie; în luna mai, producția totală a statelor OPEC a fost de 33,3 milioane de barili pe zi, comparativ cu 42 de milioane de barili pe zi în februarie. Rusia: exporturi record din vest, pe fondul redirecționării producției Separat, exporturile de petrol din porturile din vestul Rusiei au atins un nivel record în iunie și sunt așteptate să rămână ridicate și în iulie. Creșterea este pusă pe seama atacurilor ucrainene, care ar fi determinat Moscova să redirecționeze o parte importantă a producției către export. În ansamblu, scăderea de preț reflectă o piață care reacționează la perspectiva unei oferte mai mari, dar care rămâne sensibilă la blocaje logistice și la schimbări rapide ale fluxurilor de export. [...]
