Știri
Știri din categoria Externe
SUA au reluat loviturile asupra Iranului, riscând escaladarea într-un punct-cheie pentru comerțul global cu energie, în pofida unei promisiuni a președintelui american Donald Trump de a pune pe pauză atacurile pe durata funeraliilor de șapte zile ale liderului suprem iranian Ali Khamenei, potrivit Al Jazeera.
Washingtonul susține că noile lovituri au fost un răspuns la atacuri asupra navelor comerciale în Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului și gazelor.
Informația este relevantă prin potențialul impact asupra siguranței navigației și a fluxurilor comerciale într-o zonă critică, în condițiile în care orice deteriorare a situației în Hormuz poate amplifica riscurile operaționale pentru transportatori și poate alimenta volatilitatea pe piețele energetice.
Materialul Al Jazeera nu oferă detalii despre amploarea loviturilor, țintele vizate sau eventuale pagube, nici despre natura exactă a atacurilor asupra navelor comerciale invocate de SUA.
Recomandate
Administrația SUA analizează transformarea complexului Trump International din Palm Beach într-un „refugiu prezidențial”, o idee care ridică semne de întrebare privind potențiale beneficii private pentru familia Trump , potrivit Economica , care citează informații transmise de AFP. Un responsabil al Casei Albe a declarat pentru AFP că guvernul american a cerut studierea posibilității de a crea o reședință prezidențială la complexul de golf Trump International din Palm Beach, destinată viitorilor președinți, pentru organizarea de reuniuni importante „într-un mediu de clasă internațională”. Informația ar fi fost dezvăluită inițial de presa locală, iar Casa Albă a confirmat că există o solicitare de analiză. Ce invocă Casa Albă drept argumente operaționale Oficialul citat a enumerat o serie de avantaje ale amplasamentului, legate în principal de logistică și securitate: proximitatea față de aeroportul internațional „Donald J. Trump” (aeroportul din Palm Beach redenumit recent după președinte); lipsa clădirilor înalte în vecinătate și absența locuințelor din jur; „măsuri excelente de securitate” și apropierea de forțele de ordine; statutul de teren de golf „de renume internațional”. În aceeași declarație, oficialul a susținut că acestea ar fi „condițiile necesare pentru o reședință prezidențială”. Miza: cine plătește și cine câștigă Proiectul rămâne însă „învăluit într-o mare incertitudine”, în special în privința eventualelor beneficii financiare pentru familia Trump. Responsabilul Casei Albe, care a solicitat anonimatul, nu a precizat dacă familia Trump ar urma să fie remunerată pentru punerea la dispoziție a complexului sau dacă guvernul SUA ar deveni proprietarul acestuia. Economica notează, citând AFP, că Donald Trump – fost dezvoltator imobiliar – ar fi intensificat proiectele de construcții de la revenirea la Casa Albă, într-un context în care granița dintre funcția oficială și interesele private este descrisă ca fiind tot mai estompată. Context: proprietățile Trump, folosite deja ca „anexe” ale Casei Albe Potrivit informațiilor citate, Trump tratează deja complexele sale de golf ca pe extensii ale activității prezidențiale, primind acolo lideri străini. Sunt menționate întâlniri în Irlanda și, anul trecut, în Scoția, unde ar fi fost încheiat un acord comercial cu Uniunea Europeană în sala de bal a uneia dintre proprietăți. Totodată, în decembrie, summitul G20 este programat să aibă loc într-un alt domeniu din Florida deținut de Trump, la Miami. Ce ar însemna schimbarea față de Camp David Dacă ideea ar avansa, ar marca o schimbare majoră față de Camp David, baza militară din apropierea Washingtonului folosită tradițional ca refugiu prezidențial. AFP amintește că situl a găzduit negocieri diplomatice importante, inclusiv cele care au dus la acordurile din 1978 dintre Egipt, Israel și SUA. În contrast, proprietățile lui Trump sunt descrise ca având un decor încărcat, iar președintele ar vizita una dintre ele aproape în fiecare weekend, evitând Camp David, considerat mai auster. [...]
SUA și Grecia își extind cooperarea de securitate printr-un program comun de schimb de informații antiteroriste , într-un context în care Atena invocă presiuni crescute legate de migrație și trafic de persoane, potrivit Economica . Miza practică este întărirea coordonării între agențiile de aplicare a legii, cu potențiale efecte asupra securității rutelor comerciale din estul Mediteranei și din proximitatea unor puncte strategice precum Strâmtoarea Ormuz . Memorandum SUA–Grecia: program comun de securitate și schimb de informații În timpul unei vizite oficiale în Grecia, Rubio a spus că țara este „puternic expusă” amenințărilor generate de migrația în masă și de traficul de persoane, relatează Agerpres . În acest context, oficialul american a anunțat semnarea unui memorandum de înțelegere care instituie un program comun de securitate. „Ca parte a eforturilor noastre de a combate aceste ameninţări comune la adresa naţiunilor noastre, suntem mândri să anunţăm un nou memorandum de înţelegere care instituie un program comun de securitate, menit să consolideze schimbul de informaţii antiteroriste între agenţiile noastre de aplicare a legii” Declarația a fost făcută în fața jurnaliștilor, alături de ministrul grec de Externe, George Gerapetritis . De ce contează: rolul Greciei în NATO și securitatea rutelor comerciale Grecia este prezentată ca un aliat NATO important pentru SUA, oferind facilități militare considerate esențiale pentru securitatea din estul Mediteranei. Totodată, Atena conduce o misiune maritimă a Uniunii Europene menită să protejeze transportul comercial în Marea Roșie, potrivit informațiilor din aceeași relatare. Extinderea sprijinului maritim și referirea la Strâmtoarea Ormuz Gerapetritis a declarat miercuri că Grecia este dispusă să coopereze cu Statele Unite și să ofere sprijin maritim în Strâmtoarea Ormuz, însă condiționat de existența „unui proces de pace viabil” în zonă. Pe același subiect, Rubio a afirmat că Iranul „a pierdut controlul complet” asupra Strâmtorii Ormuz, informație atribuită AFP în material. „Acum circulă prin ea aproape la fel de mult petrol ca înainte de începerea acestui conflict. Prin urmare, au pierdut controlul complet asupra strâmtorii” [...]
Negocierile pentru un acord comercial India–SUA au ajuns la un „platou”, iar spațiul pentru compromis s-a îngustat după ce Washingtonul a creat cadrul legal pentru tarife de până la 100% împotriva țărilor care cumpără petrol rusesc , potrivit Reuters . Mesajul vine de la ministrul indian de finanțe, Nirmala Sitharaman , și indică o blocare pe subiecte sensibile, inclusiv accesul pe piețe. Sitharaman a spus că discuțiile au ajuns într-un punct dincolo de care concesiile suplimentare ar fi „foarte, foarte dificile” pentru ambele părți, deși negocierile continuă. Este cea mai fermă recunoaștere publică, la New Delhi, că tratativele pentru acordul urmărit din februarie 2025 s-au împotmolit. Tarifele legate de petrolul rusesc reduc marja de negociere Potrivit relatării, perspectiva unui compromis final s-a deteriorat după ce președintele american Donald Trump a promulgat o lege care îi dă autoritatea să impună tarife de până la 100% țărilor care cumpără cantități semnificative de petrol rusesc, inclusiv India și China. India, al treilea cel mai mare importator de petrol din lume, se numără printre cei mai mari cumpărători de petrol rusesc, achiziții considerate un sprijin pentru Moscova în contextul sancțiunilor occidentale introduse după invazia pe scară largă a Ucrainei din 2022. Reuters notează că noile posibile tarife pun guvernul Modi într-o dilemă: reducerea importurilor din Rusia ar putea împinge în sus prețurile la combustibili sau ar putea pune presiune pe finanțele publice, în timp ce menținerea achizițiilor ar putea lovi exporturile către cea mai mare piață a Indiei. India a avertizat deja că măsurile americane ar putea afecta relațiile bilaterale. Dezechilibrul comercial și semnalul din SUA: acordul „nu e iminent” Săptămâna trecută, reprezentantul comercial al SUA, Jamieson Greer, a declarat că un acord nu este iminent, după o întâlnire cu ministrul indian al comerțului, Piyush Goyal, în Statele Unite. Sitharaman a mai afirmat că balanța comercială este în favoarea Indiei, iar deficitul este de partea Washingtonului, sugerând că SUA vor să reducă acest dezechilibru. În același timp, datele oficiale indiene citate de Reuters arată că SUA rămâne principala destinație de export pentru India: livrările de bunuri au urcat la 42,79 miliarde de dolari (aprox. 192,6 miliarde lei) în perioada aprilie–august, de la 40,39 miliarde de dolari (aprox. 181,8 miliarde lei) cu un an înainte. De ce contează Blocajul din negocieri crește riscul ca relația comercială India–SUA să fie influențată mai mult de instrumente tarifare decât de un acord negociat, într-un moment în care India este expusă direct la eventuale măsuri americane legate de importurile de petrol rusesc. Pentru companii, miza se traduce în incertitudine privind accesul pe piață și condițiile de export către SUA, cea mai importantă destinație pentru bunurile indiene. [...]
Lituania se oferă să plătească pentru o bază militară permanentă a SUA , într-o încercare de a transforma actuala prezență americană prin rotație într-un angajament pe termen lung, cu implicații directe de buget și infrastructură pentru statul baltic, potrivit Mediafax . Premierul Mindaugas Sinkevicius a declarat că Vilnius este pregătit să suporte costurile înființării unei baze permanente, dacă Washingtonul acceptă propunerea. Mesajul vine după ce președintele american Donald Trump a spus că va analiza solicitarea Lituaniei. „Sunt prietenii mei, sunt oameni grozavi, așa că vom analiza cu siguranță”, a declarat Trump. Ce ar însemna financiar și operațional propunerea Șeful guvernului lituanian a transmis că autoritățile sunt gata să acopere costurile necesare „în cazul în care Statele Unite vor lua decizia politică de a staționa permanent militari în țară”. În material nu sunt menționate sume sau un calendar, dar miza este trecerea de la rotații periodice la o prezență stabilă, care ar presupune condiții legate de infrastructură și finanțare. Sinkevicius a precizat că a discutat ideea luna trecută, la Vilnius, cu John Coale, emisar al lui Donald Trump. Context: prezență americană deja existentă, dar nepermanentă Lituania, stat membru UE și NATO , se află la granița cu Rusia și Belarus și găzduiește deja militari americani detașați prin rotație, notează Reuters, citată de Mediafax. Statele Unite mențin în Lituania, din 2019, un batalion blindat format din aproape 1.000 de militari, cu schimbări la câteva luni. Premierul lituanian a descris o prezență militară americană permanentă drept o garanție importantă pentru descurajare și securitate, în contextul preocupărilor de securitate ale statelor baltice. [...]
SUA au retras toate bombardierele de la RAF Fairford , o mutare cu impact operațional imediat asupra prezenței aeriene americane din Marea Britanie, după ce baza a intrat în vizorul unei anchete privind un presupus atac terorist, potrivit Mediafax . Bombardierele au fost redistribuite înapoi la bazele lor din Statele Unite, conform unui oficial al Pentagonului care a vorbit sub condiția anonimatului, nefiind autorizat să discute public despre mișcări militare sensibile. Informația este relatată de AP, citată de Mediafax. Observatori ai aviației, inclusiv Military Air Tracking Alliance, au semnalat că zeci de bombardiere B-52 și B-1 au operat de la RAF Fairford încă de la începutul războiului din Iran și au urmărit decolarea unor bombardiere B-1 din bază duminică. Contextul de securitate: anchetă antiteroristă și arestări Retragerea are loc după un incident de securitate la baza RAF Fairford, administrată de SUA în Anglia, pe fondul unei anchete privind un atac terorist planificat. Potrivit informațiilor prezentate, poliția a arestat joi un cetățean cu dublă cetățenie britanică și iraniană, suspectat că ar fi plănuit un atac terorist. Autoritățile britanice au legat cazul de Teheran. Separat, poliția britanică antiteroristă a anunțat sâmbătă că bărbatul cu dublă cetățenie britanică și iraniană, arestat în acest dosar, a fost eliberat pe cauțiune. Ce s-a întâmplat în zona bazei Duminica trecută, cinci bărbați, toți cetățeni britanici din Londra, au fost arestați sub suspiciunea de deținere de explozibili și infracțiuni teroriste în apropierea bazei RAF Fairford. Poliția a declarat un „incident major”, iar mai multe locuințe din satul Whelford, aflat în apropiere, au fost evacuate. Baza RAF Fairford este menționată ca fiind folosită de bombardierele americane pentru a ataca Iranul. [...]
Ucraina spune că este pregătită pentru negocieri trilaterale susținute de SUA cu Rusia chiar în această lună , o mișcare care ar putea reporni un canal diplomatic înghețat după ce Washingtonul și-a suspendat eforturile de mediere în contextul războiului cu Iranul, potrivit Al Jazeera . Președintele Volodîmîr Zelenski a declarat, duminică, la o conferință de presă la Kiev, alături de cancelarul german Friedrich Merz , că Ucraina susține un calendar rapid pentru reluarea discuțiilor menite să ducă la încheierea războiului, aflat în al cincilea an. În același timp, Zelenski a confirmat că Emiratele Arabe Unite – care au găzduit și anterior astfel de întâlniri – ar putea fi din nou locul negocierilor, dar Kievul este deschis și către „o altă țară propusă de partea americană”. Ce se schimbă: SUA revin la masa medierii, cu discuții „tehnice” până la final de octombrie Eforturile americane de a obține o încetare a focului au fost puse pe pauză după declanșarea războiului Washingtonului cu Iranul, însă acum SUA împing pentru discuții la nivel tehnic până la finalul lunii octombrie, a spus Zelenski. Liderul ucrainean a afirmat că a confirmat părții americane disponibilitatea Kievului de a respecta acest calendar și că Washingtonul a discutat deja planul și cu Moscova. În paralel, Kremlinul a transmis luna trecută că nu exclude posibilitatea unor discuții în trei în această lună, conform informațiilor citate de aceeași publicație. Negocieri pe fundalul escaladării: atacuri la distanță și presiune pe infrastructură înainte de iarnă Deși există semnale de disponibilitate pentru discuții, atât Rusia, cât și Ucraina au indicat că vor intensifica atacurile cu rază lungă asupra țintelor militare și conexe. Moscova a declarat că vizează sectorul energetic al Ucrainei înainte de iarnă; anul trecut, atacuri similare au lăsat zone fără electricitate și încălzire zile la rând, când temperaturile au coborât până la minus 20°C. Zelenski a spus că este „uimit” de dorința Rusiei de a escalada zilnic și a acuzat din nou Moscova că lovește infrastructură civilă, inclusiv centre de date și facilități ale rețelelor mobile. Un al doilea canal de mediere: India își anunță intenția de a-și crește rolul Separat, India a anunțat duminică faptul că vrea să își intensifice eforturile pentru a juca un rol mai mare în medierea unui final al conflictului. La Conferința de Securitate de la München organizată la New Delhi, ministrul de externe Subrahmanyam Jaishankar a spus că India s-a implicat mai mult în ultimele luni, inclusiv pe tema transportului maritim în Marea Neagră, afectat de mine și atacuri asupra navelor comerciale. Jaishankar a adăugat că discuțiile merg și către subiecte precum exporturile de cereale și energie și „posibilități de ne-atac”, fără alte detalii în material. În acest moment, rămâne neclar dacă și când ar urma să fie stabilită o dată exactă și un format agreat de toate părțile pentru negocierile trilaterale, însă Kievul spune că este pregătit să se miște rapid dacă SUA reiau efectiv rolul de mediator. [...]
