Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Teheranul amenință cu creșterea prețului petrolului la 200 de dolari pe baril dacă Statele Unite nu își schimbă politica în Orientul Mijlociu, potrivit Știrile ProTV. Avertismentul vine în contextul escaladării conflictului dintre Iran și Israel, care a dus la bombardamente asupra infrastructurii energetice din Teheran.
Situația tensionată din Iran a fost agravată de recentele atacuri aeriene ale Israelului asupra depozitelor de combustibil și rafinăriilor din Teheran. Aceste acțiuni au generat un nor toxic de fum, afectând capitala iraniană. În replică, Iranul a lansat atacuri de represalii cu drone și rachete asupra Israelului și bazelor americane din regiunea Golfului.
„Guvernele țărilor islamice trebuie să avertizeze cât mai repede America criminală și regimul sionist sălbatic împotriva unor astfel de acțiuni lașe și inumane. În caz contrar, măsuri similare vor fi luate în regiune, iar dacă puteți suporta petrolul la prețul de peste 200 de dolari barilul, continuați cu acest joc."
Amenințarea Teheranului de a crește prețul petrolului la 200 de dolari pe baril ar putea avea consecințe semnificative asupra pieței globale de energie. O astfel de creștere ar afecta economiile dependente de importurile de petrol și ar putea duce la o inflație globală accentuată. În plus, ar putea destabiliza și mai mult regiunile deja afectate de conflicte.
Statele Unite și Israelul au continuat ofensiva aeriană, în timp ce Iranul a răspuns prin intensificarea atacurilor asupra bazelor militare din regiune. Acest schimb de lovituri a dus la un bilanț tragic, cu peste 1.300 de morți în Iran și zece decese în Israel, conform autorităților locale.
Dacă tensiunile nu se vor diminua, este posibil ca prețul petrolului să continue să crească, afectând piețele internaționale și provocând instabilitate economică. Comunitatea internațională ar putea interveni pentru a media conflictul și a preveni o criză energetică globală.
În concluzie, situația din Orientul Mijlociu rămâne volatilă, iar evoluțiile viitoare vor depinde de capacitatea actorilor internaționali de a gestiona tensiunile și de a evita escaladarea conflictului.
Recomandate
Israel a atacat mai multe depozite de combustibil și instalații petroliere din Iran , într-o escaladare a operațiunilor militare care vizează infrastructura energetică a țării. Potrivit The New York Times , bombardamentele au avut loc în noaptea de sâmbătă și au provocat explozii puternice în Teheran și în orașul vecin Karaj, unde au fost observate coloane uriașe de foc și fum. Loviturile reprezintă primele atacuri directe asupra infrastructurii energetice iraniene de la începutul campaniei militare comune lansate de Statele Unite și Israel împotriva Iranului la sfârșitul săptămânii trecute. Până acum, operațiunile s-au concentrat în principal pe conducerea militară și pe aparatul de securitate iranian, precum și pe capacitățile de producție și lansare a rachetelor. Ce ținte au fost lovite Ministerul iranian al Petrolului a confirmat că mai multe depozite de stocare a petrolului și combustibilului din provinciile Teheran și Alborz au fost atacate. Armata israeliană a declarat că instalațiile vizate erau folosite de forțele armate iraniene și a descris operațiunea drept o „lovitură semnificativă” asupra infrastructurii militare a regimului de la Teheran . Printre locațiile afectate se numără: depozite de combustibil din Teheran , inclusiv din districtul Shahr Rey; depozitul petrolier Shahran , din nord-vestul capitalei, lovit și în trecut; o instalație de stocare din Karaj , oraș situat la vest de capitală. Înregistrări video verificate de publicație arată flăcări uriașe și nori groși de fum ridicându-se deasupra unor zone industriale ale capitalei iraniene. Atacuri și asupra aeroportului din Teheran Bombardamentele au avut loc la scurt timp după un alt atac israelian asupra aeroportului Mehrabad , principalul hub pentru zborurile interne din Iran. Israelul susține că a lovit avioane utilizate pentru transportul de bani și arme către grupările aliate ale Teheranului din regiune. Exploziile au fost suficient de puternice pentru a zgudui locuințe aflate la kilometri distanță , iar mai mulți locuitori ai capitalei au relatat că cerul a fost luminat de incendii masive. Reacția Iranului Ministerul iranian al Petrolului a transmis că echipele de intervenție au fost mobilizate pentru stingerea incendiilor și a susținut că nu vor apărea pene majore de combustibil , deoarece autoritățile au luat măsuri preventive anticipând posibile atacuri. În același timp, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice a anunțat lansarea unui nou val de atacuri asupra Israelului ca represalii. În Teheran , mulți locuitori trăiesc în stare de tensiune. Un dentist de 36 de ani a declarat pentru publicație că familia sa a decis să rămână în oraș, însă atacurile constante fac aproape imposibilă o viață normală. „Suntem foarte speriați. Vrem ca războiul să se termine imediat”, a spus aceasta. Escaladarea loviturilor asupra infrastructurii energetice sugerează că conflictul dintre Israel și Iran intră într-o fază mai intensă , în care țintele economice și strategice devin tot mai frecvente. [...]
Donald Trump a îndemnat echipajele navelor petroliere să traverseze Strâmtoarea Ormuz în pofida tensiunilor din regiune. Declarația a fost făcută într-un interviu televizat, în contextul temerilor tot mai mari privind securitatea transportului de petrol prin una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii Președintele Statelor Unite a transmis un mesaj direct echipajelor navelor petroliere, afirmând că acestea ar trebui să „arate mai mult curaj” și să continue traversarea strâmtorii, în ciuda escaladării conflictului din regiune. Potrivit lui Donald Trump, nu există motive reale de teamă, deoarece Iranul nu ar avea capacitatea navală necesară pentru a bloca sau controla zona. „Aceste nave trebuie să treacă prin Strâmtoarea Ormuz și să arate un pic de curaj, nu e nimic de temut”, a spus liderul american, susținând că forțele iraniene nu mai reprezintă o amenințare majoră în zonă. Declarațiile vin pe fondul tensiunilor crescute generate de conflictul militar dintre Statele Unite și Iran, situație care a ridicat temeri privind o eventuală blocare a Strâmtorii Ormuz. Ruta maritimă este esențială pentru transportul global de petrol, o parte semnificativă din exporturile mondiale trecând prin acest punct strategic dintre Golful Persic și Oceanul Indian. Donald Trump a mai sugerat că administrația sa analizează măsuri pentru a menține prețul petrolului sub pragul de 100 de dolari pe baril , într-un moment în care volatilitatea piețelor energetice crește pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. Potrivit informațiilor apărute în presa americană, războiul cu Iranul a generat deja costuri de miliarde de dolari pentru Statele Unite și a dus la pierderi umane în rândul militarilor americani. În același timp, liderul american a declarat că este prea devreme pentru a discuta despre o eventuală preluare a zăcămintelor petroliere iraniene, deși a admis că ideea a fost analizată în anumite cercuri politice. Trump a criticat și alegerea lui Mojtaba Khamenei ca lider suprem al Iranului, afirmând că acesta ar putea avea dificultăți în a-și menține poziția. Președintele SUA urmează să susțină în cursul serii o conferință de presă, programată pentru ora 23:30, ora României, în care sunt așteptate noi declarații privind situația din Orientul Mijlociu și evoluția conflictului. [...]
O rachetă lansată de Iran a lovit cea mai mare rafinărie din Bahrain , declanșând un incendiu joi seara, potrivit Biziday , care citează un comunicat oficial al guvernului din Bahrain. Autoritățile au transmis că nu au fost înregistrate victime, iar activitatea rafinăriei continuă. Ținta a fost o unitate a rafinăriei operate de BAPCO Energies. Incidentul vine pe fondul escaladării confruntărilor din regiune, în contextul în care Bahrainul raportase anterior interceptarea a 75 de rachete și 123 de drone în ultimele zile, de la începutul tensiunilor militare. Comandamentul militar le-a cerut locuitorilor să rămână în case și să evite deplasările care nu sunt necesare. Piața petrolului a reacționat imediat. Cotația Brent a urcat cu peste 4% și a depășit 85 de dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din iulie 2024, în timp ce WTI (petrolul american) a crescut cu peste 7%, trecând de 80 de dolari pe baril, notează Trading Economics . Mișcarea a fost amplificată și de decizia Chinei de a cere marilor rafinării să oprească exporturile de motorină și benzină, pentru a-și proteja piața internă în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu, relatează CNN . [...]
Gardienii Revoluției iraniene susțin că au lovit cu o rachetă un petrolier american în Golful Persic , incident care ar marca o nouă escaladare militară în conflictul regional izbucnit după atacurile SUA și Israel asupra Iranului. Informația a fost anunțată de presa de stat iraniană, însă nu a fost confirmată independent. Potrivit comunicatului transmis la televiziunea iraniană, nava ar fi fost lovită de o rachetă în nordul Golfului Persic și ar fi luat foc. Autoritățile iraniene nu au oferit detalii despre identitatea petrolierului sau despre eventuale victime. Incidentul survine în contextul în care Iranul afirmă că deține controlul asupra Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru comerțul global cu petrol. Zona face legătura între Golful Persic și Oceanul Indian, iar prin acest punct strategic trece o mare parte din exporturile mondiale de hidrocarburi. Datele companiei de analiză Kpler arată că traficul petrolierelor prin strâmtoare s-a redus drastic în ultimele zile. Potrivit specialiștilor, tranzitul navelor petroliere este în prezent cu aproximativ 90% mai mic decât în urmă cu o săptămână, pe fondul intensificării conflictului. Analiștii maritimi spun că unele petroliere continuă totuși să traverseze zona, însă în anumite cazuri cu transponderele oprite, o practică utilizată pentru a reduce riscul de identificare sau pentru a evita sancțiunile și atacurile. Atacul revendicat de Iran face parte din seria de represalii regionale lansate după ofensiva militară a Statelor Unite și Israelului împotriva infrastructurii iraniene. Conflictul a afectat deja transporturile energetice din Golf și a generat turbulențe pe piețele globale de petrol și gaze. [...]
India afirmă că importurile de petrol rusesc nu depind de aprobarea SUA , iar autoritățile de la New Delhi susțin că deciziile energetice ale țării sunt luate exclusiv în funcție de interesele economice interne. Potrivit AFP, un oficial guvernamental indian a respins ideea că statul asiatic ar avea nevoie de autorizația Washingtonului pentru a continua achizițiile de țiței din Rusia. Declarația vine într-un context geopolitic tensionat, după ce Departamentul Trezoreriei din Statele Unite a anunțat recent o derogare temporară pentru India , valabilă până la 3 aprilie 2026. Măsura americană permite anumite tranzacții legate de petrol rusesc, dar doar pentru cantități care se aflau deja în transport pe mare la momentul adoptării deciziei. Oficialii americani au justificat această excepție prin nevoia de a evita perturbarea pieței globale de energie. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent , a explicat că scopul derogării este menținerea fluxurilor de petrol la nivel mondial fără a aduce beneficii financiare semnificative Rusiei. În același timp, Washingtonul a invocat tensiunile din Orientul Mijlociu și riscul blocării strâmtorii Ormuz, considerată una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului. Rusia, furnizor strategic pentru economia indiană În prezent, Rusia rămâne principalul furnizor de țiței al Indiei , iar livrările au continuat inclusiv în februarie 2026. India este al doilea cel mai mare importator de petrol rusesc din lume, după China, profitând de reducerile de preț oferite de Moscova. Pentru economia indiană, aceste importuri sunt considerate esențiale. Guvernul de la New Delhi a avertizat deja că escaladarea conflictelor din Orientul Mijlociu ar putea afecta stabilitatea energetică și creșterea economică a țării. Printre motivele principale pentru care India continuă să cumpere petrol rusesc se numără: prețul mai mic decât media pieței internaționale nevoia mare de energie pentru o economie în expansiune diversificarea surselor de aprovizionare Tensiuni comerciale recente cu Washingtonul Relațiile comerciale dintre India și Statele Unite au trecut prin mai multe episoade tensionate în ultimul an. În august 2025, fostul președinte american Donald Trump a încercat să preseze New Delhi să reducă importurile de petrol rusesc, impunând tarife vamale de 25% pentru produsele indiene . Ulterior, procentul a fost redus în urma unui acord bilateral, iar o decizie recentă a Curții Supreme a SUA a anulat multe dintre taxele introduse în acea perioadă. În prezent, exporturile indiene către piața americană sunt taxate cu aproximativ 10% , nivelul general stabilit în februarie 2026. În acest context, declarațiile oficialilor indieni transmit un mesaj clar: politica energetică a țării rămâne independentă , chiar și în condițiile presiunilor geopolitice și comerciale din partea marilor puteri. [...]
Prețul petrolului Brent se apropie de 93 de dolari pe baril , atingând cel mai ridicat nivel din ultimul an, pe fondul blocadei Strâmtorii Hormuz, care a intrat în a opta zi și perturbă aproximativ 20% din fluxurile globale de petrol. Potrivit Reuters , tensiunile din Orientul Mijlociu au redus drastic traficul petrolier prin una dintre cele mai importante rute energetice din lume. Criza a început la 28 februarie 2026 , după atacurile coordonate ale Statelor Unite și Israelului asupra Iranului. Ca reacție, Garda Revoluționară iraniană a anunțat închiderea Strâmtorii Hormuz pentru transportul comercial și a atacat mai multe nave care încercau să tranziteze zona. În urma acestor acțiuni, traficul de petroliere a scăzut aproape complet, potrivit analizei publicate de Markets Financial Content . Blocaj major pentru piața energetică Strâmtoarea Hormuz este considerată una dintre cele mai sensibile rute comerciale din lume, deoarece prin ea trece aproximativ o cincime din exporturile globale de petrol . Blocada a început deja să afecteze producția din statele din Golf. Printre efectele imediate ale crizei: Irakul a redus producția cu aproximativ 1,5 milioane de barili pe zi , din cauza lipsei spațiilor de depozitare Qatar a declarat „forță majoră” pentru livrările de gaz natural lichefiat după atacuri asupra unor instalații Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Kuweitul se confruntă cu depozite aproape pline, în special în terminalul petrolier Ras Tanura Scenariul petrolului la 120 de dolari Analiștii financiari avertizează că prețurile ar putea crește mult mai mult dacă blocada continuă. Potrivit unei analize citate de Morningstar , banca JPMorgan estimează că statele din Consiliul de Cooperare al Golfului au capacitate de stocare pentru aproximativ 25 de zile de producție blocată . Dacă transporturile nu se reiau în următoarele trei săptămâni, producătorii ar putea fi nevoiți să reducă extracția, ceea ce ar putea împinge prețul petrolului Brent la 100–120 de dolari pe baril . În scenarii mai severe, unele analize estimează chiar 120–150 de dolari pe baril în cazul unui conflict prelungit. Efecte directe asupra consumatorilor Creșterea prețurilor petrolului începe deja să se reflecte în costurile carburanților. În România, benzina s-a scumpit cu aproximativ 15 bani pe litru la începutul lunii martie, ajungând între 7,99 și 8,22 lei , potrivit datelor citate de Capital . Experți din sectorul energetic avertizează că, dacă petrolul se stabilizează la 90–100 de dolari pe baril , prețul carburanților din România ar putea depăși 9–10 lei pe litru . Creșteri similare se înregistrează și în alte economii majore: în Germania motorina a trecut de 2 euro pe litru , iar în Statele Unite prețul mediu al benzinei a urcat la 3,25 dolari pe galon . În paralel, Washingtonul a anunțat că ia în calcul escorte navale pentru petrolierele care ar încerca să traverseze strâmtoarea , însă până acum nu au fost organizate convoaie comerciale. [...]
