Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Sancțiunile SUA asupra petrolului rusesc au reintrat în vigoare după ce a expirat o licență temporară de 30 de zile emisă de Departamentul Trezoreriei, care relaxase restricțiile pe fondul unei crize pe piața energetică, potrivit Meduza. Miza este una de reglementare cu efect economic direct: fereastra care a permis livrări limitate de țiței și produse petroliere rusești s-a închis, iar regimul de sancțiuni revine la forma anterioară.
Reluarea sancțiunilor vine după ce licența Trezoreriei SUA, acordată la mijlocul lunii martie pentru 30 de zile, a expirat. Documentul permisese livrările de petrol rusesc și produse petroliere aflate pe nave, pe mare, în perioada de valabilitate a derogării.
Potrivit informațiilor citate de Meduza din Politico, relaxarea a fost decisă pe 13 martie, la două săptămâni după izbucnirea războiului în Orientul Mijlociu, blocarea Strâmtorii Ormuz de către Iran și creșterea abruptă a prețurilor la energie pe piețele globale. Măsuri similare au vizat și petrolul iranian.
În martie, șeful Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a descris relaxarea drept o măsură „îngust direcționată și pe termen scurt”. Ministerul nu a răspuns întrebărilor jurnaliștilor, trimițând la declarațiile lui Bessent, notează materialul.
Politico mai arată că, pe 10 aprilie, trei senatori americani — liderul minorității democrate Chuck Schumer, alături de Jeanne Shaheen și Elizabeth Warren — au cerut administrației Donald Trump să nu prelungească licența. Ei au susținut că aceasta ar fi permis „Rusiei și ajutoarelor sale” să câștige peste patru miliarde de dolari.
Fostul asistent al secretarului de stat al SUA pentru Europa, Daniel Fried, a apreciat că a oferi Rusiei „un răgaz” a fost „o prostie”, potrivit aceleiași surse.
În Ucraina, decizia de a nu prelungi relaxarea sancțiunilor a fost salutată. Vladislav Vlasîuk, împuternicitul președintelui Ucrainei pentru politica de sancțiuni, a declarat pentru Politico:
„Reducerea veniturilor Rusiei din petrol și gaze este un instrument-cheie pentru avansarea eforturilor de pace.”
Înainte de expirarea termenului de 30 de zile, publicația Semafor a relatat, citând mai mulți foști oficiali ai Trezoreriei și Departamentului de Stat, că Washingtonul ar urma să anunțe în curând prelungirea permisiunii pentru livrări de petrol rusesc. În cele din urmă, licența a expirat, iar sancțiunile au fost reluate, conform informațiilor prezentate.
În paralel, SUA și Iran au început negocieri; primul tur a avut loc în perioada 11–12 aprilie, la Islamabad, însă părțile nu au ajuns deocamdată la un acord, mai notează Meduza, citând Politico.
Recomandate
Donald Trump susține că „un număr uriaș” de petroliere goale se îndreaptă spre SUA pentru a încărca petrol și gaze americane , într-un mesaj care sugerează o repoziționare rapidă a fluxurilor de aprovizionare pe fondul blocajului din Strâmtoarea Ormuz , potrivit Stirile Pro TV . Afirmația a fost făcută într-o postare pe Truth Social , unde Trump a spus că petroliere „complet goale”, inclusiv unele dintre cele mai mari din lume, se îndreaptă „chiar acum” către Statele Unite pentru a fi încărcate cu „cel mai bun” și mai „dulce” petrol și gaz. În același mesaj, el a susținut că SUA ar avea mai mult petrol decât „următoarele două mari economii petroliere la un loc” și de o calitate superioară. De ce contează: semnal despre rute și costuri într-o piață perturbată Mesajul vine în contextul în care Strâmtoarea Ormuz — un coridor esențial pentru transporturile globale de petrol — este descrisă ca fiind, în practică, în continuare blocată, deși Iranul ar fi acceptat deblocarea printr-un armistițiu convenit cu SUA pentru două săptămâni. În material se arată că puținele nave care tranzitează o fac doar cu aprobare din partea Teheranului, iar Iranul consideră o încălcare a armistițiului continuarea bombardamentelor israeliene în Liban. În acest cadru, ideea unor petroliere care se repoziționează către SUA pentru încărcare indică presiunea asupra lanțurilor de aprovizionare și potențiale schimbări de rute, cu efecte în costurile de transport și în prețurile energiei. Contextul politic și de securitate invocat Potrivit materialului, postarea lui Trump a apărut în timp ce înalți oficiali americani și iranieni se întâlnesc la Islamabad, cu intermediari pakistanezi, pentru a căuta o ieșire negociată din războiul lansat de SUA și Israel pe 28 februarie împotriva Iranului. Tot în această săptămână, Trump a mai spus că Iranul nu ar trebui să perceapă taxe petrolierelor care trec prin Strâmtoarea Ormuz, iar închiderea acesteia este descrisă drept o perturbare majoră a aprovizionării globale cu energie. Ce rămâne neclar Materialul redă declarațiile lui Trump, dar nu oferă date independente care să confirme numărul petrolierelelor sau amploarea exactă a mișcării acestora către SUA. În lipsa unor astfel de confirmări în text, afirmația trebuie tratată ca un semnal politic și de piață, nu ca o statistică verificată. [...]
Șocul de ofertă din Orientul Mijlociu a împins exporturile petroliere ale Norvegiei la un record , iar efectul combinat cu scumpirea gazelor a urcat excedentul comercial la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, potrivit Agerpres . În martie, valoarea exporturilor de țiței ale Norvegiei a crescut cu 68% față de aceeași lună din 2025, până la 57,4 miliarde de coroane (6,1 miliarde de dolari, aprox. 28 miliarde lei). În același timp, Norvegia a exportat 56,6 milioane de barili de petrol, potrivit institutului național de statistică, citat în material. De ce au crescut atât de mult încasările Explicația invocată în datele oficiale este legată de tensiunile geopolitice și de impactul lor asupra ofertei globale de petrol. Jan Olav Rorhus, consilier în cadrul institutului de statistică, a spus: „Închiderea Strâmtorii Ormuz a provocat un șoc semnificativ al ofertei pe piața petrolului, ceea ce a contribuit la prețurile ridicate ale petrolului în martie și, prin urmare, la cea mai mare valoare a exporturilor înregistrată vreodată.” Efectul combinat petrol–gaze: excedent comercial la maximul din ultimii trei ani Norvegia, cel mai mare exportator de energie din Europa de Vest, a fost sprijinită și de creșterea prețurilor la gazele naturale, pe fondul războiului din Iran, care a afectat aprovizionarea. Potrivit datelor citate, veniturile cumulate din petrol și gaze au ridicat surplusul comercial la 97,5 miliarde de coroane, cel mai ridicat nivel de după ianuarie 2023. Reacții politice: acuzații de „profit de război”, respinse la Oslo În acest context, președintele american Donald Trump a afirmat, într-o postare pe Truth Social, că „Europa are nevoie disperată de energie” și că „Norvegia își vinde petrolul din Marea Nordului către Marea Britanie la un preț dublu”. Ministrul norvegian al Finanțelor, Jens Stoltenberg, a respins anterior ideea că Norvegia ar profita de pe urma războiului din Orientul Mijlociu. El a susținut că, pentru norvegieni, impactul conflictului asupra piețelor bursiere este mai important decât scumpirea energiei, având în vedere expunerea prin fondul suveran de investiții al țării, cu active evaluate la 2.200 miliarde de dolari. [...]
Coreea de Sud își reduce riscul de aprovizionare după blocajul din Ormuz, asigurând 273 de milioane de barili de țiței până la finalul anului , prin rute care nu depind de Strâmtoarea Ormuz , potrivit Digi24 . Miza este una operațională și economică: securizarea fluxurilor de energie într-un moment în care o rută maritimă critică a devenit vulnerabilă, cu efecte directe asupra pieței interne. Cantitatea a fost obținută în urma unor vizite în Kazahstan, Oman, Arabia Saudită și Qatar, a declarat Kang Hoon-sik , șeful Cancelariei președintelui Republicii Coreea, la finalul misiunii sale ca emisar prezidențial special. Potrivit acestuia, volumul de 273 de milioane de barili ar acoperi „mai mult de trei luni” din necesarul de petrol al țării. Ce include pachetul de aprovizionare Pe lângă țiței, Seulul și-a asigurat și importuri de naftă (derivat al petrolului folosit în fabricarea produselor din plastic), tot până la sfârșitul anului, în volum de 2,1 milioane de tone. Oficialul a precizat că acest nivel ar reprezenta „importurile pe aproximativ o lună”, raportat la volumul de anul trecut. Kang Hoon-sik a susținut că aceste livrări ar urma să contribuie „direct și semnificativ” la stabilizarea cererii și ofertei interne. De ce contează: dependența de o rută vulnerabilă Contextul este închiderea Strâmtorii Ormuz, pe fondul atacurilor americano-israeliene asupra Iranului, situație care a creat dificultăți de aprovizionare cu energie pentru mai multe economii asiatice. Potrivit lui Kang, aproximativ 60% din importurile de țiței ale Coreei de Sud de anul trecut au tranzitat Strâmtoarea Ormuz. Coreea de Sud, a patra mare economie din Asia, depinde aproape în întregime de importurile din Orientul Mijlociu pentru aprovizionarea cu energie, ceea ce amplifică impactul oricărei perturbări logistice în regiune. [...]
SUA opresc în câteva zile derogarea care permitea vânzarea de petrol iranian blocat pe mare , o decizie cu potențial de a restrânge oferta disponibilă pe piața globală a țițeiului într-un moment de tensiuni în Orientul Mijlociu, potrivit G4Media . Departamentul Trezoreriei SUA a transmis pe platforma X că „autorizația temporară” care permite vânzarea de petrol iranian „blocat în prezent pe mare” expiră „în câteva zile” și „nu va fi reînnoită”. Măsura fusese decisă luna trecută pentru a atenua efectele războiului din Orientul Mijlociu asupra pieței hidrocarburilor, notează AFP, citată de Agerpres. Ce se schimbă pentru piața petrolului Washingtonul autorizase, pentru o lună, vânzarea de petrol iranian stocat pe mare înainte de 20 martie. Secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, declarase atunci că această derogare ar „aduce aproximativ 140 de milioane de barili de petrol pe piața mondială”. Derogarea este valabilă până duminică, conform informațiilor din articol. Presiune mai mare și risc de sancțiuni „secundare” Trezoreria americană afirmă că participă la efortul de război al SUA „menținând o presiune maximă asupra Iranului” și spune că este „pregătită să impună sancțiuni secundare” instituțiilor financiare străine care continuă să sprijine activitățile Teheranului. Potrivit unui oficial guvernamental citat sub protecția anonimatului, Trezoreria se referă la instituții financiare cu sediul în China, Hong Kong, Emiratele Arabe Unite și Oman. Context: relaxare prelungită pentru Lukoil, dar nu și pentru petrolul iranian În aceeași zi, guvernul american a anunțat prelungirea cu câteva luni a relaxării unora dintre sancțiunile care vizau gigantul petrolier rus Lukoil , mai arată materialul. [...]
Exporturile de petrol ale SUA au urcat la un record de circa patru milioane de barili pe zi pe fondul blocajelor din Strâmtoarea Hormuz , iar această reorientare a cererii globale împinge în sus atât veniturile companiilor americane, cât și prețurile la pompă, potrivit Bild . Criza din Golf a făcut ca „fiecare picătură” de petrol din afara zonei blocate să devină mai căutată, iar SUA profită prin creșterea exporturilor de țiței și gaze naturale lichefiate (GNL). Publicația notează că state din Asia, afectate puternic de noua criză a petrolului din Golf, se uită către SUA pentru alternative de aprovizionare. Ce se schimbă în piață: volum record și logistică accelerată În prezent, SUA exportă aproximativ patru milioane de barili pe zi (un baril are circa 159 litri), nivel descris drept record. În același timp, aproximativ 70 de superpetroliere de tip VLCC (Very Large Crude Carrier) sunt deja în drum pentru a încărca petrol american, conform articolului. Cât mai poate crește exportul și care sunt limitele Expertul în piața petrolului Andrew Lipow estimează că, prin utilizarea rezervelor de urgență, exporturile ar putea crește încă din aprilie de la patru la cinci milioane de barili pe zi. El avertizează însă că soluția este temporară, deoarece rezervele sunt limitate. Pentru un „boom” de durată ar fi nevoie de creșterea producției interne, proces care „durează”, iar Lipow anticipează până la finalul anului o capacitate suplimentară de producție de 300.000 de barili pe zi. Cine câștigă și cine plătește Bild indică drept beneficiari direcți marii producători americani ExxonMobil, Chevron și ConocoPhillips, pe fondul prețurilor ridicate ale țițeiului, menționate „adesea peste 100 de dolari pe baril” (aprox. 460 lei). De asemenea, ar mai câștiga traderii, companiile de logistică și operatorii portuari din Texas și Louisiana. În paralel, consumatorii resimt scumpirea carburanților: deși SUA exportă mai mult, prețul este stabilit pe piața globală, iar șoferii americani plătesc acum cu peste 1 dolar mai mult pe galon (3,785 litri) față de perioada de dinaintea războiului, potrivit aceleiași surse. „Pentru exportatorii americani poate fi un câștig. Pentru consumatori, în condițiile creșterii prețurilor, se simte cu totul altfel”, a spus Andrew Lipow, citat de Bild. [...]
Cotațiile petrolului au scăzut marți, pe fondul semnalelor de reluare a negocierilor SUA–Iran , reducând temporar prima de risc geopolitic care împinsese prețurile peste 100 de dolari/baril cu o zi înainte, potrivit Antena 3 , care citează BBC. Brent, reperul global, a coborât cu 3,8% până la 95,54 dolari pe baril (aprox. 440 lei), iar West Texas Intermediate (WTI), referința din SUA, a scăzut cu 6,1%, la 92,85 dolari pe baril (aprox. 427 lei). Mișcarea vine după o sesiune volatilă: luni, prețurile urcaseră la peste 100 de dolari/baril, înainte să revină în jos, în contextul ordinului președintelui american Donald Trump de a bloca porturile Iranului, după eșecul negocierilor din weekend. Ulterior, Trump a spus că Teheranul a contactat Washingtonul în legătură cu un posibil acord. „Vă pot spune că am fost contactați de cealaltă parte. Ar dori foarte mult să încheie o înțelegere.” De ce s-au calmat piețele În paralel, New York Times a relatat că Iranul ar fi propus suspendarea îmbogățirii uraniului pentru până la cinci ani, ofertă respinsă de SUA, care ar fi cerut 20 de ani. Potrivit aceluiași articol, cele două părți au făcut schimb de propuneri în discuții desfășurate în Pakistan, dar rămân departe de un acord. Totuși, perspectiva unei „a doua runde” de discuții față în față a fost interpretată ca un semnal de dezescaladare. Lindsay James, strateg de investiții la Quilter, a spus că piața a reacționat la „licăriri de speranță” privind disponibilitatea ambelor părți de a ajunge la un acord durabil. James a mai indicat două elemente care ar fi ajutat la calmarea cotațiilor: sugestia că Iranul nu ar testa blocada americană, preferând întreruperea transporturilor pentru a evita o confruntare militară; semne că mai multe petroliere sancționate „păreau să fi trecut prin Strâmtoarea Ormuz ” mai devreme, dar s-au întors ulterior. Ce urmăresc investitorii în continuare Jiajia Yang, profesor asociat la Universitatea James Cook din Australia, a spus că declarațiile lui Trump ar putea fi văzute ca un „semn al unei posibile dezescaladări” și a adăugat că o parte din scădere poate reflecta și o corecție pe termen scurt după creșterea de luni. În perioada următoare, atenția piețelor rămâne pe decizia Teheranului privind amânarea planurilor nucleare, o mișcare care, potrivit lui Yang, ar „reduce semnificativ tensiunile”. [...]
