Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Seceta prelungită din Corpus Christi riscă să oprească rafinării și să reducă oferta de benzină, într-un moment în care piața energetică este deja sub presiune, potrivit Mediafax. În orașul-port din Texas, un hub important pentru rafinare și export, rezervele de apă au coborât la cele mai scăzute niveluri înregistrate, după aproape șapte ani de secetă.
Miza nu este consumul casnic, ci funcționarea industriei: rafinăriile și combinatele petrochimice au nevoie de cantități mari de apă, inclusiv pentru răcirea instalațiilor. Un fost responsabil dintr-un district regional care furnizează apă marilor clienți industriali avertizează că oprirea apei de răcire ar duce direct la închideri, iar un alt specialist descrie un astfel de scenariu drept „un dezastru incredibil”. Zona produce combustibili, oțel și alte bunuri esențiale și exportă global, astfel că o reducere a activității ar putea influența inclusiv prețurile la benzină.
Autoritățile din Corpus Christi spun că orașul ar putea intra în stare de urgență de apă când mai are aproximativ 180 de zile până în punctul în care cererea depășește oferta. Scenariile analizate indică faptul că acest moment ar putea apărea cel mai devreme în luna mai, cel mai târziu în octombrie, sau ar putea fi evitat dacă situația se îmbunătățește.
În prezent, orașul se află deja în faza a treia de restricții, care presupune limitarea severă a utilizării apei în exterior. Administratorul orașului, Peter Zanoni, spune că autoritățile speră să evite scenariul de urgență, dar nu se bazează pe speranță.
Potrivit specialiștilor citați, problema nu ține doar de secetă, ci și de investiții insuficiente, făcute prea târziu, în infrastructura de apă. Zanoni recunoaște că orașul nu a ținut pasul cu alimentarea și infrastructura „așa cum ar fi trebuit”, descriind situația ca pe o problemă acumulată în decenii.
După seceta din anii 2010, Corpus Christi a extins o conductă pentru a aduce apă din Colorado River și a încurajat reducerea consumului, iar utilizarea apei a scăzut. În paralel însă, autoritățile au atras noi clienți industriali, inclusiv o uzină petrochimică și o oțelărie, ceea ce a crescut presiunea asupra resurselor.
Orașul a început să folosească milioane de galoane de apă subterană și încearcă să acceseze mai mult. Un proiect major, Evangeline Groundwater Project, ar urma să aducă apă din zeci de puțuri printr-o conductă, dar are nevoie de aprobări și nu va fi gata imediat. Noile surse vin cu riscuri: apa poate fi de calitate mai slabă, iar utilizarea excesivă ar putea goli rezervele subterane.
În același timp, un proiect de desalinizare a apei de mare, propus încă din 2016, a fost blocat din cauza costurilor estimate la până la 1,3 miliarde de dolari și a impactului asupra mediului. Specialiștii susțin că, dacă proiectul ar fi mers înainte atunci, uzina ar fi fost deja funcțională.
Situația a alimentat nemulțumiri în rândul locuitorilor, care se tem că restricțiile și scumpirile îi vor afecta mai ales pe consumatorii casnici. În același timp, industria consumă până la 60% din apa orașului, iar sistemul permite companiilor mari să plătească taxe pentru a evita penalități mai mari în perioadele de secetă, ceea ce a stârnit critici.
Autoritățile susțin că industria nu este scutită de restricții și că firmele contribuie financiar, iar companiile afirmă că au redus deja consumul. Bob Paulison, director executiv al unei asociații care reprezintă industria locală, spune că producătorii de combustibili, polimeri, fier și oțel au „cea mai mică flexibilitate” în reducerea consumului de apă.
În lipsa unor ploi consistente sau a unor soluții rapide, criza de apă din Corpus Christi riscă să depășească nivelul local și să se transforme într-un șoc operațional pentru producția de combustibili, cu efecte potențiale asupra pieței benzinei.
Recomandate
Donald Trump încearcă să transforme blocada Iranului într-un argument comercial pentru exporturile americane de petrol , susținând că statele afectate de blocarea Strâmtorii Hormuz — în special China — ar trebui să cumpere mai mult țiței din SUA, potrivit Axios . Miza economică este însă limitată de capacitatea fizică a SUA de a crește rapid exporturile și de faptul că tipurile de țiței nu sunt perfect substituibile. Trump a spus la Fox, în emisiunea „Sunday Morning Futures”, că „China își poate trimite navele la noi” și a susținut într-o postare pe rețele sociale că „nave goale care transportă petrol din multe națiuni se îndreaptă toate către Statele Unite ca să încarce petrol”. Ce poate livra, de fapt, SUA Statele Unite sunt deja printre cei mai mari exportatori de țiței din lume, dar nu au capacitatea de a înlocui fluxurile uriașe care trec, în mod normal, prin Strâmtoarea Hormuz. Un alt obstacol este calitatea țițeiului: rafinăriile din regiuni diferite folosesc tipuri diferite, iar SUA exportă în principal sortimente ușoare. Axios notează că exporturile americane de țiței oscilează, în general, între 3,5 și 4,5 milioane barili/zi. În ianuarie (ultima lună cu date federale solide) au fost 3,9 milioane barili/zi, iar datele săptămânale preliminare indicau 4,2 milioane barili în săptămâna din 3 aprilie. Dimensiunea șocului din Hormuz și de ce nu poate fi „acoperit” rapid Războiul cu Iranul a oprit circa 20 milioane barili/zi de țiței și produse petroliere care trec de regulă prin Strâmtoarea Hormuz, rută care gestionează aproximativ o cincime din comerțul global cu petrol, potrivit sursei. Doar o fracțiune ar fi înlocuită prin volumele care pot ajunge pe piață via conducta est–vest a Arabiei Saudite către Marea Roșie. În plus, producătorii din Golful Persic, fără rute alternative de export, și-ar fi redus producția cu 8–10 milioane barili/zi, potrivit unor estimări citate de Axios. Unde se vede elasticitatea: produse petroliere, nu țiței Pe segmentul produselor petroliere (benzină, motorină, combustibil de aviație), exporturile SUA au crescut în general de ani de zile. Datele săptămânale ale Energy Information Administration arată un vârf nou de 7,9 milioane barili/zi în săptămâna din 27 martie, deși Axios avertizează că aceste serii „rapide” sunt notoriu de zgomotoase, iar cifrele mai robuste vin cu întârziere. Mason Hamilton, cercetător la American Petroleum Institute, a scris pe X că, deși cifrele săptămânale sunt volatile, „mai multe surse au raportat creșterea exporturilor de produse americane către Asia, Africa și alte zone” și că fluxurile comerciale au devenit „din ce în ce mai atipice”, cu relatări despre benzină din Coasta Golfului SUA către Australia și combustibil de aviație de pe Coasta de Est către Europa. Ce urmează: investiții în infrastructură, dar pe termen lung Axios arată că această criză ar putea stimula investiții noi în proiecte de infrastructură pe Coasta Golfului, care ar extinde capacitatea de export a SUA pe termen mai lung. Concluzia: exporturile americane pot ajuta la atenuarea deficitului global de ofertă, dar, în parametrii actuali, „nu sunt nici pe departe o soluție” la șocul de aprovizionare generat de blocarea Hormuz. [...]
Rusia condiționează o eventuală reluare a livrărilor de gaze către UE de existența unor volume rămase neutilizate după acoperirea altor piețe , potrivit unei declarații a purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , relatată de Mediafax , care citează TASS și Reuters. Mesajul indică faptul că Europa nu este, în acest moment, o destinație prioritară pentru gazul rusesc, în condițiile unei cereri ridicate în alte regiuni. Peskov a descris piața energetică drept una cu cerere mare din mai multe zone și a spus că, deși există resurse, acestea sunt direcționate în principal către destinații cu „necesitate mai crescută”. „Există din belșug deocamdată. Dar piețele alternative sunt foarte vorace, există foarte multe cereri de aprovizionare.” Ce înseamnă condiționarea „surplusului” pentru piața europeană Din declarațiile citate reiese că o revenire a gazului rusesc în UE ar depinde de un context de piață favorabil Moscovei, în care exporturile către alte piețe nu absorb volumele disponibile. Practic, Rusia transmite că ar putea livra către Europa doar „la coadă”, dacă rămâne marfă după onorarea altor cereri. Kremlinul: Europa se poate aproviziona și fără gaz rusesc Peskov a mai susținut că, indiferent de deciziile Moscovei, Europa ar avea posibilitatea să-și acopere necesarul energetic din alte surse și prin mecanisme de piață, invocând existența multor instalații de lichefiere a gazelor (GNL – gaz natural lichefiat , transportat pe mare după răcire) în Europa și Orientul Mijlociu și rolul pieței spot (piața tranzacțiilor pe termen foarte scurt). „Există atât de multe instalații de lichefiere a gazelor, atât în Europa, cât și în Orientul Mijlociu, încât acest proces, această piață spot, funcționează ca un organism viu.” [...]
Arabia Saudită a readus la capacitate maximă conducta Est–Vest, de circa șapte milioane de barili pe zi, reducând riscul de întreruperi ale exporturilor într-un moment în care ruta prin Strâmtoarea Ormuz a fost indisponibilă , potrivit HotNews , care citează Reuters. Ministerul saudit al energiei a transmis că instalațiile energetice și conducta afectate de atacuri în timpul conflictului cu Iranul „au revenit” și și-au restabilit capacitatea operațională. Arabia Saudită nu a indicat cine a lansat atacurile, însă a anunțat că a interceptat în ultimele săptămâni numeroase rachete și drone iraniene. De ce contează: exporturile saudite au avut o singură rută funcțională În contextul închiderii Strâmtorii Ormuz, conducta Est–Vest a devenit singura rută de export pentru țițeiul saudit. Iranul ar fi atacat conducta la doar câteva ore după ce s-a convenit asupra unei încetări a focului, notează Reuters. Atacurile au perturbat și operațiunile unor instalații petroliere, de gaze, de rafinare, petrochimice și de energie electrică din Riad, Provincia de Est și orașul industrial Yanbu. Ce s-a stricat și ce s-a recuperat Cu doar câteva zile înainte, Arabia Saudită anunțase că atacurile i-au redus: capacitatea de producție de petrol cu aproximativ 600.000 de barili pe zi; debitul conductei Est–Vest cu aproximativ 700.000 de barili pe zi. Ministerul a mai precizat că a recuperat volumele afectate din câmpul petrolier Manifa , unde producția fusese redusă anterior cu aproximativ 300.000 de barili pe zi. În paralel, lucrările de restabilire a producției la capacitate maximă la instalația Khurais erau în curs, după ce atacurile de acolo au redus capacitatea cu încă 300.000 de barili pe zi. Autoritățile saudite susțin că recuperarea rapidă va crește „fiabilitatea și continuitatea aprovizionării” pentru piețele locale și globale. [...]
Portul rusesc Novorossiysk a reluat parțial încărcarea de petrol și păcură , după ce atacurile cu drone au forțat oprirea operațiunilor la cel mai mare terminal petrolier din sudul Rusiei, potrivit Meduza , care citează Reuters. Reluarea este limitată la un singur cheu, semn că infrastructura rămâne vulnerabilă, cu potențial impact asupra fluxurilor de export din Marea Neagră. Reluarea încărcărilor a avut loc în seara de 9 aprilie, la terminalul Șeșharis din portul Novorossiysk. Terminalul își suspendase încărcările pe 6 aprilie, după un atac cu drone atribuit Ucrainei; în urma loviturii au izbucnit incendii la terminalul de combustibil și la unele dane. Din punct de vedere operațional, revenirea este doar parțială: încărcarea petrolului pe tancuri a fost reluată pe un singur cheu, iar pentru 10 aprilie era așteptată expedierea unei singure încărcături, cu un volum de 80.000 de tone. În context mai larg, Ucraina a intensificat în ultimele săptămâni atacurile asupra obiectivelor petroliere rusești, cu scopul de a reduce veniturile Moscovei din petrol, într-un moment în care prețurile au crescut pe fondul războiului din Orientul Mijlociu. Pentru piață, episodul indică un risc operațional persistent pe lanțul de export al Rusiei prin Marea Neagră, chiar dacă activitatea poate fi repornită rapid, dar cu capacitate redusă. [...]
Blocarea distribuției de combustibil de către fermieri și transportatori a început să producă efecte imediate în alimentarea stațiilor din Irlanda , pe fondul scumpirii carburanților, potrivit tvrinfo.ro . Întreruperi chiar și de scurtă durată au dus la golirea rapidă a stocurilor în unele benzinării, într-o piață în care livrările sunt făcute continuu, în cantități mici, direct din depozite. Blocajele au vizat mai multe puncte-cheie din rețeaua de distribuție, afectând fluxul de aprovizionare către stațiile de alimentare. Vulnerabilitatea lanțului logistic – bazat pe transport frecvent și volume reduse – a făcut ca perturbările să se vadă repede la pompă. Presiunea a crescut și din partea cererii: șoferii au alimentat preventiv, ceea ce a accelerat epuizarea stocurilor și a amplificat tensiunile din piață. Ce urmează Autoritățile irlandeze au anunțat un pachet de măsuri pentru a limita impactul scumpirilor, însă aplicarea lui depinde de deblocarea situației din teren și de reluarea normală a livrărilor. În lipsa unei normalizări rapide a distribuției, riscul de sincope locale în alimentare rămâne ridicat. [...]
Furturile de combustibil din benzinăriile din Marea Britanie au ajuns la pierderi de circa 1,4 milioane de euro pe săptămână (aprox. 7 milioane lei) , pe fondul scumpirii carburanților alimentate de tensiunile internaționale, potrivit cotidianu.ro . Datele indică un impact economic direct asupra operatorilor de stații, într-un moment în care volatilitatea prețurilor amplifică presiunea pe marje. Fenomenul este descris ca fiind în creștere „semnificativă” în ultimele luni și nu mai este asociat doar cu persoane aflate în dificultate financiară, ci și cu șoferi de mașini de lux, ceea ce complică profilul de risc pentru benzinării. Ce arată datele din piață Conform informațiilor citate, datele au fost colectate de la aproximativ 500 de benzinării din Marea Britanie și arată: o creștere de 27% a valorii furturilor zilnice de la începutul conflictului din Iran; pierderi totale estimate la peste 1,4 milioane de euro pe săptămână (aprox. 7 milioane lei). În material este menționată și platforma Forecourt Eye, specializată în recuperarea datoriilor din sectorul carburanților, care indică faptul că situația ar fi mai gravă decât în 2022, când scumpirile au urmat invaziei Rusiei în Ucraina. De ce contează pentru sectorul carburanților Creșterea furturilor se traduce în costuri operaționale mai mari pentru benzinării (pierderi directe și efort de recuperare), într-un context în care scumpirea carburanților poate crește atât tentația de fraudă, cât și valoarea fiecărui incident. Materialul nu oferă detalii despre măsuri concrete luate de autorități sau de operatori și nici despre evoluția exactă a prețurilor, dincolo de legătura generală cu tensiunile internaționale. [...]
