Știri
Știri din categoria Petrol și gaze

Rusia oferă țărilor din sudul Asiei GNL la discount, din proiecte sancționate de SUA, potrivit Agerpres, care citează informații Bloomberg din surse apropiate dosarului.
Conform relatării, gazele naturale lichefiate (GNL) ar fi fost propuse la o reducere de până la 40% față de prețurile spot de săptămâna trecută, prin intermediul unor companii puțin cunoscute, cu sediul în China și Rusia. Sursele susțin că vânzătorii ar fi indicat că pot furniza documente care să prezinte transporturile ca provenind din surse non-rusești, de exemplu din Oman sau Nigeria.
Contextul este tensionarea pieței globale de GNL, după închiderea Strâmtorii Ormuz și atacurile asupra celei mai mari instalații de export de GNL din lume, amplasată în Qatar. Aceste evoluții ar fi redus livrările mondiale cu aproximativ o cincime, ceea ce a împins prețurile în sus și a forțat cumpărători din Bangladesh și India să caute alternative mai scumpe.
Agerpres notează că Bangladesh, care în 2025 a importat din Qatar aproximativ 60% din necesarul său de GNL, a ajuns să cumpere pe piața spot, uneori la costuri aproape duble față de cele din contractele pe termen lung cu Qatarul. Totodată, Bangladesh și India ar fi redus alimentarea cu gaze a sectorului îngrășămintelor, pe fondul scăderii livrărilor de GNL.
În paralel, Rusia și-a majorat constant exporturile de GNL din facilități sancționate de SUA, Arctic LNG 2 și Portovaya, însă majoritatea cumpărătorilor rămân reticenți din cauza riscului de represalii din partea Washingtonului. Până acum, China este menționată ca singura țară care a importat GNL rusesc vizat de sancțiuni, printr-o rețea de nave asociată așa-numitei „flote fantomă”; extinderea livrărilor către alte piețe ar ajuta Moscova să-și diversifice clienții, în condițiile în care Arctic LNG 2, care a început exporturile în 2024, a fost limitată de lipsa capacităților de transport maritim și a cumpărătorilor dispuși să accepte marfă sancționată.
Recomandate

Rusia și China au blocat în Consiliul de Securitate al ONU o rezoluție privind Strâmtoarea Ormuz , potrivit Adevărul . Cele două state au folosit dreptul de veto marți, 7 aprilie, împotriva unui text care cerea deblocarea coridorului și încuraja escortarea militară a navelor comerciale care tranzitează una dintre cele mai importante rute pentru comerțul global cu petrol și gaze. Rezoluția a fost prezentată de Arabia Saudită, Bahrain, Emiratele Arabe Unite, Iordania, Kuweit și Qatar. Documentul solicita coordonarea unor măsuri „defensive” și „proporționale” cu situația, inclusiv escortarea navelor comerciale și încetarea atacurilor iraniene asupra acestora. Rezoluția solicita „coordonarea măsurilor cu caracter defensiv și proporționale cu circumstanțele” actuale, inclusiv escortarea navelor comerciale și încetarea atacurilor iraniene asupra acestora. China și Rusia, membri permanenți ai Consiliului de Securitate, au votat împotrivă, în timp ce rezoluția a strâns 11 voturi pentru și două abțineri, conform aceleiași surse. Votul lasă fără sprijinul ONU un demers care viza securizarea tranzitului prin Ormuz, într-un moment de tensiune regională ridicată. Contextul este legat de escaladarea militară din regiune: Iranul ar permite acum doar trecerea selectivă a navelor prin Strâmtoarea Ormuz, ca represalii după războiul declanșat de SUA și Israel. Prin acest coridor este transportat aproximativ 20% din petrolul mondial, iar perturbarea traficului a afectat puternic fluxurile energetice. Blocajul, survenit după loviturile israeliano-americane asupra Iranului din 28 februarie, a dus la creșteri accentuate ale prețurilor la hidrocarburi, cu efecte economice mai largi. Adevărul notează că impactul se vede și în alte piețe: prețurile gazului natural lichefiat au urcat în Asia, iar costurile combustibilului pentru aviație și ale unor resurse precum heliul sunt, de asemenea, în creștere; în lipsa unei soluții rapide, evoluțiile ar putea alimenta inflația globală și frâna creșterea economică. În plus, potrivit analistului Marko Papic, pierderile actuale de aprovizionare ar fi de aproximativ 5% din oferta globală de petrol, deficit care s-ar putea dubla până la jumătatea lunii aprilie pe măsură ce se epuizează rezervele temporare. Producătorii din Orientul Mijlociu ar fi fost nevoiți să reducă extracția din cauza limitărilor de stocare și transport, iar reluarea producției la nivel maxim ar putea dura luni după încheierea conflictului. [...]

Rusia ar încasa miliarde în plus din petrol și gaze pe fondul scumpirii materiilor prime după închiderea Strâmtorii Ormuz, potrivit Mediafax , care citează Camera de Comerț Exterior Germano-Rusă. Organizația susține că Rusia este „marele câștigător” al noului război din Orientul Mijlociu, afirmație făcută pentru dpa de Matthias Schepp, președintele Camerei de Comerț Exterior Germano-Ruse. În evaluarea acesteia, profitul Rusiei din exporturile de petrol, gaze și îngrășăminte ar depăși 10 miliarde de euro pe lună. Explicația invocată este creșterea prețurilor globale la materiile prime, în timp ce Rusia ar continua să exporte folosind rute alternative. Schepp a spus, la Moscova, că situația ar putea aduce Rusiei „un câștig neașteptat la o scară istorică”. În același context, prețul petrolului Brent a urcat la începutul săptămânii la peste 111 dolari pe baril, cu aproape 40 de dolari mai mult decât înainte de izbucnirea războiului. Camera de Comerț Exterior Germano-Rusă amintește că bugetul Rusiei depinde semnificativ de vânzările de petrol și este construit pe o estimare de 59 de dolari pe baril. La nivelurile actuale ale prețurilor, Moscova ar putea obține aproximativ 50 de miliarde de dolari venituri suplimentare pe an doar din petrol și gaze, mai arată organizația. Potrivit acesteia, Rusia folosește încasările din vânzarea materiilor prime pentru a-și finanța războiul din Ucraina. [...]

Ucraina își intensifică atacurile asupra rafinăriilor rusești, provocând daune semnificative și impactând exporturile de petrol ale Moscovei , relatează Al Jazeera . În ultimele săptămâni, dronele ucrainene au atacat două dintre cele mai mari terminale petroliere ale Rusiei de pe coasta Mării Baltice, Ust-Luga și Primorsk, care gestionează o parte semnificativă din exporturile maritime de petrol ale Moscovei. Aceste atacuri fac parte dintr-o strategie mai amplă a Kievului de a lovi rafinăriile de petrol din Rusia, cu scopul de a reduce veniturile neașteptate ale Moscovei din exporturile de petrol, în contextul creșterii prețurilor globale cauzate de conflictul dintre SUA și Israel cu Iranul. Atacurile au provocat incendii masive care au durat zile întregi și au dus la o scădere semnificativă a exporturilor de petrol ale Rusiei prin Marea Baltică, afectând economia rusă cu aproximativ 1 miliard de dolari, conform Bloomberg. Impactul asupra infrastructurii petroliere Portul Primorsk este specializat în manipularea țițeiului, în timp ce Ust-Luga găzduiește un complex vast de facilități de procesare a petrolului și terminale de export, care au fost avariate și înnegrite de incendii, conform imaginilor din satelit. Ca urmare, ambele porturi nu mai pot expedia încărcături, forțând comercianții să redirecționeze petrolul și produsele petroliere către porturi mai mici de pe Marea Baltică sau Marea Neagră, care nu pot gestiona noua încărcătură, potrivit Reuters. Strategia Ucrainei și reacțiile internaționale Ucraina își concentrează atacurile asupra rafinăriilor de petrol ale Rusiei, în loc să lovească zone civile, ca răspuns la campania rusă de a distruge centralele electrice și de încălzire din Ucraina. Această strategie a fost posibilă datorită distrugerii anterioare a sistemelor de apărare aeriană din Rusia și regiunile ucrainene ocupate. "Putin nu va părăsi discuțiile, dar nu va ajunge la niciun acord", a declarat Volodymyr Fesenko, șeful think tank-ului Penta din Kiev, pentru Al Jazeera. Atacurile ucrainene au fost planificate meticulos pe teritoriul rusesc, evitând spațiul aerian al statelor baltice, conform expertului ucrainean în războiul cu drone, Andrey Pronin. Aceste lovituri sunt menite să priveze Moscova de veniturile suplimentare obținute din creșterea prețurilor la petrol, în contextul conflictului din Iran. Consecințele economice și politice Fiecare creștere de 10 dolari a prețului global al petrolului aduce Kremlinului un venit suplimentar de 1,6 miliarde de dolari pe lună. Astfel, loviturile asupra rafinăriilor sunt văzute ca o modalitate de a reduce aceste câștiguri. În același timp, Ucraina speră să folosească aceste atacuri ca un atu în negocierile cu Kremlinul, propunând, de exemplu, un moratoriu asupra atacurilor asupra siturilor energetice din Ucraina. În ciuda acestor atacuri, președintele rus Vladimir Putin pare neclintit și hotărât să continue războiul, menținând în același timp aparența participării la discuțiile de pace mediate de Casa Albă. Observatorii afirmă că, indiferent de loviturile asupra terminalelor petroliere, Putin nu va negocia sfârșitul războiului. [...]

Traficul prin Strâmtoarea Hormuz a urcat la 21 de nave într-un weekend , cel mai ridicat nivel de la începutul conflictului din Iran, potrivit Biziday , care citează Bloomberg. Din total, 13 nave s-au îndreptat spre Marea Arabiei, semn că unele fluxuri încep să se reia, deși rămân mult sub nivelurile de dinaintea războiului. Conform Bloomberg , mai multe guverne afectate de lipsa resurselor energetice negociază cu Iranul pentru a permite trecerea cargourilor, iar Teheranul pare să-și exercite tot mai mult controlul asupra acestui punct strategic. Duminică, un petrolier care transporta țiței irakian a traversat strâmtoarea după ce Iranul a acordat Irakului o derogare specială. În același timp, opt nave aparținând Indiei, încărcate cu GPL (gaz petrolier lichefiat), au reușit să tranziteze ruta, inclusiv cu importuri din Iran pentru prima dată după mai mulți ani. Chiar și așa, volumul rămâne departe de media de dinaintea războiului, de aproximativ 135 de nave pe zi. În ultimele zile, au reușit să traverseze strâmtoarea și nave asociate Chinei, Japoniei, Thailandei, Greciei și Turciei, iar Pakistanul ar fi primit o ofertă pentru evacuarea a până la 20 de nave, mai multe decât numărul de cargouri pe care îl are în prezent blocate în Golf. O parte importantă dintre navele aprobate au urmat rute apropiate de coasta iraniană, însă unele au început să folosească și trasee alternative în apropiere de Oman. Oman a confirmat duminică faptul că poartă discuții pentru facilitarea circulației în zonă. Pe măsură ce conflictul din Iran intră în a șasea săptămână, Strâmtoarea Hormuz rămâne punctul central al tensiunilor. Președintele american Donald Trump a amenințat cu atacuri asupra infrastructurii civile dacă Iranul nu redeschide complet accesul, în timp ce Iranul a avertizat că va permite tranzitul doar dacă taxele impuse navelor vor acoperi costurile generate de război. Analiștii citați de Bloomberg consideră că Teheranul își consolidează controlul, iar autoritățile iraniene pregătesc o lege care să reglementeze oficial taxele de tranzit, formalizând un sistem aplicat deja în ultimele săptămâni. [...]

O conductă petrolieră din apropierea portului rus Primorsk a fost avariată după un atac cu drone ucrainene, potrivit News.ro , care citează AFP. Autoritățile ruse spun că avaria a fost provocată de resturi provenite de la drone doborâte. Guvernatorul regiunii Leningrad, Alexander Drozdenko, a anunțat incidentul pe Telegram, fără să ofere detalii despre amploarea sau natura pagubelor. „Reziduuri (de la dronele doborâte) au avariat o secţiune a unei conducte petroliere din apropierea portului Primorsk”, a declarat guvernatorul Alexander Drozdenko pe Telegram, fără a specifica amploarea sau natura pagubelor. Potrivit autorităților ruse, apărarea aeriană a distrus 19 drone și nu au fost raportate victime. Primorsk este un port aflat între granița cu Finlanda și Sankt Petersburg, zonă relevantă pentru infrastructura de export și logistică din nord-vestul Rusiei. Incidentul vine după un atac anterior, în martie, când o dronă ar fi provocat un incendiu într-un rezervor de combustibil, iar Kievul a susținut atunci că a vizat un terminal petrolier. Deși regiunea Leningrad a mai fost ținta unor astfel de atacuri, ea nu este considerată un front major al războiului declanșat în februarie 2022. [...]

Investitorii au plasat pariuri de circa 950 milioane de dolari pe scăderea petrolului cu doar câteva ore înainte ca SUA și Iranul să anunțe un armistițiu, relatează Știrile ProTV , pe baza datelor citate de Reuters și preluate de News.ro. Miza a fost pusă pe piața contractelor futures (contracte standardizate pentru livrare la o dată viitoare) pentru petrolul Brent și pentru țițeiul american WTI, într-un interval neobișnuit: marți, la ora 19:45 GMT, investitorii au vândut în total 8.600 de contracte, potrivit datelor furnizate de LSEG. În jurul orei 22:30 GMT, președintele SUA, Donald Trump, a anunțat un armistițiu de două săptămâni cu Iranul, după ce a renunțat la amenințările privind „distrugerea unei întregi civilizații”. Trump a renunţat la ameninţările privind „distrugerea unei întregi civilizaţii” şi a anunţat un armistiţiu de două săptămâni cu Iranul. După anunț, contractele futures pe petrol au scăzut cu aproximativ 15%, coborând sub 100 de dolari pe baril la începutul sesiunii oficiale de tranzacționare de miercuri, conform informațiilor citate în articol. Contextul este unul de volatilitate ridicată, iar astfel de poziții sunt folosite frecvent de traderi pentru acoperirea riscurilor din tranzacții fizice cu volume mari de țiței. Totuși, articolul notează că ordinele de asemenea dimensiuni sunt rareori executate „dintr-o bucată”, într-un singur ordin, și cu atât mai puțin după închiderea pieței (18:30 GMT, de luni până vineri). De regulă, traderii își fragmentează ordinele pe mai multe burse și folosesc tranzacționarea algoritmică pe parcursul mai multor ore, pentru a limita impactul asupra prețului. Mișcarea de marți vine după un episod similar din 23 martie, când investitorii au vândut contracte futures pe petrol de aproximativ 500 de milioane de dolari cu 15 minute înainte ca Trump să anunțe amânarea atacurilor asupra infrastructurii energetice a Iranului, decizie care a surprins piețele și a fost urmată de o scădere de circa 15% a prețului petrolului. În tranzacțiile de marți, aproximativ 6.200 de contracte Brent și circa 2.400 de contracte WTI au fost tranzacționate la ora 19:45 GMT, fiecare reprezentând aproximativ 1% din volumul zilnic obișnuit. Operatorul bursier CME Group a refuzat să comenteze, iar ICE și autoritatea americană de supraveghere a derivatelor pe mărfuri (CFTC) nu au răspuns imediat solicitărilor Reuters, mai arată materialul. În paralel, volumul și volatilitatea au crescut puternic de la începutul războiului: în ultimele patru săptămâni, tranzacțiile cu Brent au depășit frecvent 1 milion de contracte pe zi, echivalentul a aproximativ un miliard de barili. [...]