Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
România nu mai scoate la licitație noi blocuri offshore pentru explorarea gazelor în Marea Neagră, ceea ce blochează practic extinderea activităților de căutare a unor noi zăcăminte, potrivit Economedia, care citează Reuters.
Miza este cu atât mai mare cu cât România și NATO au estimat un potențial de circa 200 de miliarde de metri cubi de gaze în Marea Neagră, resursă care ar putea susține diversificarea aprovizionării regionale pe fondul reducerii dependenței de gazul rusesc și ar putea deschide calea unor noi descoperiri.
În practică, agenția de stat pentru resurse minerale nu a mai scos la licitație blocuri pentru explorare offshore din 2010. Un plan pentru o nouă rundă de licitații a fost suspendat în urmă cu aproximativ cinci ani, din cauza unor prevederi legale suprapuse, notează Reuters, citat de Economedia.
În acest context, Black Sea Oil & Gas (BSOG), controlată de fondul de investiții Carlyle Group, a atras atenția că, deși interesul investitorilor pentru gaze a rămas ridicat, accesul la noi concesiuni este blocat. Compania a lansat în 2022 primul proiect de dezvoltare offshore din Marea Neagră românească din ultimele trei decenii, după ce câștigase o licitație în 2010, și acoperă aproximativ 10% din consumul anual al României; în paralel, lucrează și la proiecte de energie regenerabilă.
„Are oportunități uriașe pentru gaze, și totuși nu poți obține o concesiune. Practic există un moratoriu pentru asta. Și suntem investitori pregătiți, avem infrastructură, vedem oportunitatea, și totuși nu putem obține o altă concesiune pentru că este blocată”, a declarat Mark Beacom, directorul executiv al BSOG, la o conferință organizată de Economist.
Agenția de stat pentru resurse minerale nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu, mai arată Reuters. La aceeași conferință, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a spus că își dorește atragerea unor companii americane pentru viitoare proiecte de gaze în Marea Neagră.
Proiectul-cheie rămâne Neptun Deep, deținut în comun de OMV Petrom (controlată majoritar de OMV din Austria) și Romgaz, care ar urma să dubleze producția anuală a României din 2027 și să transforme țara într-un exportator net. Reuters a relatat, pe baza unor surse din industrie, că Naftogaz din Ucraina ar fi fost în discuții cu OMV Petrom pentru dezvoltarea unui câmp offshore, după ce compania ucraineană a anunțat anterior descoperirea unor rezerve „substanțiale” în Marea Neagră, înainte de război.
Recomandate
Neptun Deep intră în faza de monetizare, cu contracte și un cadru pentru achiziții ale statului , pe măsură ce proiectul se apropie de prima producție estimată în 2027, potrivit Economedia . Miza economică imediată nu mai ține doar de investiția anunțată, ci de felul în care volumele viitoare încep să fie „prinse” în contracte și în mecanisme publice de securitate a aprovizionării. Neptun Deep este dezvoltat în parteneriat de Romgaz și OMV Petrom și vizează exploatarea zăcămintelor Domino și Pelican Sud. Investiția este estimată la aproximativ 4 miliarde de euro (aprox. 20 miliarde lei), iar producția de gaze este programată să înceapă în 2027. Progres operațional: platformă instalată, sonde și conductă către țărm „Inima” exploatării este platforma offshore Neptun Alpha, instalația unde gazele extrase din zăcămintele submarine vor fi procesate înainte de a fi trimise spre România. În iulie a fost instalată platforma de producție, etapă prezentată drept una dintre cele mai importante din derularea proiectului. OMV Petrom a comunicat că a finalizat 6 din cele 10 sonde de dezvoltare și instalarea conductei de 160 km care face legătura cu țărmul, elemente pe care compania le-a inclus și în raportarea financiară aferentă primului semestru din 2026, în contextul avansului către prima producție în 2027. Contracte și clienți: apare primul cumpărător industrial din România Pe partea comercială, Economedia notează apariția unui prim client industrial român confirmat pentru viitoarea producție: Silcotub, producător de țevi fără sudură. Informația este atribuită unui document obținut de publicație. Conform documentului, OMV Petrom a notificat încheierea a trei contracte de vânzare-cumpărare pentru gazele din proiect: două contracte cu compania germană Uniper Global Commodities SE; un contract cu Silcotub S.A. Statul își pregătește dreptul de preempțiune pentru 49,9 TWh În paralel, la final de iulie, Camera Deputaților a adoptat (for decizional) proiectul de lege care permite Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS) să își asigure cadrul bugetar necesar pentru exercitarea dreptului de preempțiune asupra unei cantități de 49,9 TWh de gaze naturale din Neptun Deep. Legea urmează să meargă la promulgare. Potrivit expunerii de motive citate, oferta transmisă de OMV Petrom vizează 49,9 milioane MWh (49,9 TWh) la un preț de 48,752 euro/MWh (aprox. 243,8 lei/MWh). De ce contează economic Pe termen scurt, combinația dintre progresul de execuție (platformă, sonde, conductă) și pașii de comercializare (contracte, clienți, preempțiune pentru stat) mută proiectul din zona de plan în zona de implementare cu efecte potențiale în piață: securizarea unor volume viitoare și conturarea modului în care acestea ar putea ajunge atât la industrie, cât și în mecanismele publice de rezervă. În plan politic și economic, premierul interimar Ilie Bolojan a legat proiectul de stabilitatea prețurilor și de relansarea unor ramuri industriale, inclusiv producția internă de îngrășăminte prin repornirea combinatului Azomureș, precum și de reducerea dependenței de importuri. [...]
Bogdan Ivan cere controale la pompă după reducerea accizei , susținând că ieftinirea a fost „înghițită” de scumpiri operate de companiile petroliere, potrivit G4Media . Fostul ministru PSD al Energiei afirmă că, deși prețurile ar fi trebuit să scadă cu 70 de bani/litru, multe benzinării afișează în continuare tarife de peste 10 lei/litru, în intervalul 10,20–10,40 lei/l. Ivan le solicită „premierului demis” și ministrului interimar al Energiei să intervină „de urgență”, invocând o posibilă „speculă” și cerând verificări în piață. „Reducerea accizei cu 20% trebuia să ieftinească motorina cu 70 de bani pe litru, însă prețurile la pompă au sărit din nou peste 10,20 – 10,40 lei. Mai bine de jumătate din ajutorul oferit de stat, prin legea inițiată de mine și de PSD, a fost înghițit instant de majorările companiilor petroliere, deși barilul de petrol a scăzut la 80 de dolari.” Ce instituții vrea trimise „pe teren” În postarea citată de publicație, Bogdan Ivan cere ca statul să trimită la controale: Consiliul Concurenței (pentru posibile probleme de concurență pe piață); ANPC (pentru verificări privind protecția consumatorilor); ANAF (pentru controale fiscale). Miza economică: cât din reducerea de acciză ajunge la consumator Mesajul lui Ivan pune presiune pe autorități să demonstreze dacă reducerea de acciză (taxă inclusă în prețul carburantului) s-a transmis efectiv în prețul final sau a fost parțial absorbită de creșteri de preț la nivelul companiilor. El susține că, fără această reducere, „românii ar fi plătit astăzi peste 11 lei pe litru”. În materialul citat nu sunt prezentate date oficiale sau concluzii ale instituțiilor de control privind formarea prețurilor; acuzațiile rămân, la acest moment, la nivel de declarație politică și solicitare de verificări. [...]
Kremlinul testează o reluare a gazului rusesc spre Germania printr-un canal politic fără putere de decizie , potrivit Antena 3 , care citează Reuters. Pregătirile vizează o întâlnire anul viitor între principalul emisar economic al lui Vladimir Putin și conducerea partidului german de extremă dreapta AfD, cu tema reluării livrărilor de gaze către cea mai mare economie a Europei. Discuțiile pentru o reuniune programată chiar în martie ar evidenția relațiile strânse dintre Moscova și AfD, partid care, deși nu este la guvernare, se bucură de cea mai mare popularitate în rândul alegătorilor germani, conform aceleiași relatări. La întâlnire ar urma să participe Kirill Dmitriev (consilier apropiat al lui Putin și șef al fondului suveran de investiții al Rusiei) și copreședinții AfD, Alice Weidel și Tino Chrupalla. Miza economică: revenirea la un flux energetic care a fost dominant înainte de 2022 Înainte de sancțiunile impuse după invazia Rusiei în Ucraina, declanșată în 2022, Rusia furniza Germaniei peste o treime din importurile de țiței și mai mult de jumătate din necesarul de gaze naturale, potrivit informațiilor citate. O eventuală reluare a importurilor ar avea implicații directe asupra costurilor energiei și asupra industriei germane, însă scenariul este condiționat politic. Întâlnirea ar urma să aibă loc doar dacă s-ar agrea în prealabil un cadru de pace între Rusia și Ucraina. Organizatorii ar fi sperat să reunească AfD, Rusia și Statele Unite, iar ca posibile locații sunt menționate Israelul, Emiratele Arabe Unite sau India. Nord Stream, din nou pe agendă, dar cu obstacole majore Potrivit sursei, organizatorii ar fi dorit ca reprezentanții americani Steve Witkoff și Jared Kushner să participe la reuniunea privind gazele, în care s-ar fi analizat redeschiderea gazoductelor Nord Stream . Totuși, Witkoff și Kushner nu au fost informați despre summitul propus și nici nu au fost invitați. Germania a depus eforturi mari pentru a-și reveni după oprirea conductelor submarine Nord Stream, dintre care unele au fost scoase din funcțiune în urma exploziilor din septembrie 2022. De ce contează: semnal politic cu potențial de a reaprinde disputa energetică în UE Chiar dacă o astfel de întâlnire ar avea „valoare simbolică”, întrucât AfD nu se află la guvernare, pregătirile scot în evidență fragilitatea sistemului politic german, în contextul presiunii puse pe „cordonul sanitar” al partidelor tradiționale față de extrema dreaptă. AfD a câștigat recent alegerile regionale din Saxonia-Anhalt și urmează un nou test electoral în Mecklenburg-Pomerania Inferioară, land prin care intră în Germania conductele Nord Stream. Camera de Comerț Americană de la Moscova a salutat inițiativa, numind-o „un pas pozitiv și oportun”, iar președintele AmCham Rusia, Robert Agee, a spus: „Implicarea Germaniei, în calitate de economie europeană cheie, poate crea o platformă mai amplă pentru discutarea unor probleme semnificative atât pentru aceste țări, cât și pentru restul lumii.” Opoziție internă și externă: „Germania nu poate redeveni dependentă de Rusia” Reluarea livrărilor de gaze rusești sau repunerea în funcțiune a Nord Stream ar provoca opoziție puternică în Germania și în rândul aliaților, în special în Europa de Est, potrivit relatării. Michael Kellner, deputat al Verzilor, a declarat: „Germania nu poate redeveni dependentă de Rusia.” El a adăugat că repetarea crizei energetice „ne-a costat 50 de miliarde de euro” și a numit o eventuală revenire „un act de trădare”, susținând că „Putin folosește AfD în propriul interes”. Roderich Kiesewetter, deputat CDU, a avertizat că redeschiderea Nord Stream „ar fi un dezastru pentru securitatea europeană și ar izola Germania”, afirmând că Rusia folosește energia „ca armă hibridă”. Ce urmează În acest stadiu, este vorba despre pregătiri pentru o întâlnire și despre condiționări politice (un cadru de pace Rusia–Ucraina), nu despre o decizie de reluare a importurilor. Chiar și în scenariul în care discuțiile ar avea loc, capacitatea AfD de a influența concret politica energetică a Germaniei rămâne limitată cât timp partidul nu este la guvernare. [...]
Saudi Aramco oprește temporar livrările de țiței către cel puțin doi clienți europeni , după atacul cu drone asupra conductei Est–Vest , o întrerupere care obligă rafinăriile să caute rapid alternative și riscă să pună presiune pe prețurile energiei în Europa, potrivit The Jerusalem Post , care citează Bloomberg. Compania saudită le-a transmis celor doi clienți că nu vor primi transporturi de țiței luna viitoare, deși, în mod obișnuit, livrările sunt făcute lunar în baza unor acorduri pe termen lung. Persoane familiarizate cu situația au declarat pentru Bloomberg că alocările nu vor fi onorate în perioada următoare. Saudi Aramco nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu, mai notează publicația. Ce a declanșat întreruperea: atacul asupra conductei Est–Vest Arabia Saudită a oprit săptămâna trecută conducta Est–Vest după ce instalația a fost țintită de drone. Potrivit unei persoane familiarizate cu situația, citată de The Jerusalem Post, conducta ar urma să reia parțial operațiunile în câteva zile și să revină la capacitate maximă în șase săptămâni. În timp ce surse din industria petrolieră și de securitate au indicat anterior că două stații de pompare au fost avariate, o analiză Reuters a imaginilor satelitare a identificat pagube la trei stații, informație confirmată ulterior într-un material Reuters menționat de publicație. Impact operațional în Europa: rafinăriile caută țiței de înlocuire Rafinăriile europene care cumpără țiței saudit primesc, de regulă, transporturile prin portul mediteranean Sidi Kerir din Egipt, conectat la Marea Roșie prin infrastructură de conducte. Întreruperea livrărilor a determinat deja unii clienți să caute surse alternative. Un exemplu este grupul polonez Orlen SA, care a lansat „mai mult de 10” licitații începând de vineri pentru a securiza transporturi de înlocuire, potrivit articolului. De ce contează: presiune pe o piață deja tensionată Țările europene membre OECD au importat în iunie 577.000 de barili pe zi de țiței saudit, conform raportului lunar „Oil Market Report” al Agenției Internaționale pentru Energie, citat de The Jerusalem Post. Conducta Est–Vest este importantă și pentru că oferă Arabiei Saudite o rută alternativă la Strâmtoarea Hormuz, reducând dependența de acest punct maritim îngust prin care trece o parte semnificativă a livrărilor globale de energie. Publicația avertizează că orice scădere suplimentară a exporturilor saudite ar putea amplifica presiunile într-o piață energetică globală deja „încordată”, cu potențial de scumpire a carburanților, creștere a riscurilor inflaționiste și volatilitate mai mare pe piețele financiare. [...]
Reducerea bruscă a producției la marile rafinării rusești de motorină riscă să strângă și mai mult piața globală a combustibililor , după ce atacurile ucrainene cu drone au forțat opriri și funcționare la capacități mult sub normal, potrivit HotNews , care citează calcule Reuters pe baza datelor din piața combustibililor. Jumătate dintre cele mai mari șase rafinării producătoare de motorină din Rusia au fost nevoite, în septembrie, să reducă puternic sau să oprească complet producția din cauza avariilor provocate de drone. Cele șase unități – Omsk, Kirishi, Taneco, Volgograd, NORSI și Perm – asigură împreună aproximativ jumătate din producția de motorină a Rusiei. Din datele citate de Reuters, impactul operațional este sever: rafinăria Kirishi și-a oprit complet activitatea, iar Volgograd și NORSI funcționează la numai aproximativ 25% din capacitatea nominală. Pentru Taneco, atacată duminică, efectele nu puteau fi încă evaluate la momentul relatării, potrivit surselor Reuters citate de News.ro. Exporturi restricționate și ofertă globală mai mică Atacurile din ultimele luni au redus producția de combustibili și au determinat Moscova să restricționeze exporturile de benzină, motorină și combustibil pentru aviație. În paralel, războiul cu Iranul a redus oferta globală de combustibili, ceea ce amplifică presiunile asupra pieței. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie , în primele opt luni din 2026, o rafinărie din Rusia a fost lovită cu succes, în medie, la fiecare trei zile. Înainte de introducerea restricțiilor, exporturile rusești de motorină coborâseră deja la mai puțin de un milion de tone în iunie, conform estimărilor traderilor, iar exporturile cumulate de motorină și motorină de calitate inferioară ajungeau la aproximativ 1,8 milioane de tone. Cu un an înainte, când rafinăriile funcționau normal, Rusia exporta aproximativ 2,5 milioane de tone de motorină pe lună, respectiv 3,3–3,4 milioane de tone dacă este inclusă și motorina de calitate inferioară. Turcia și Brazilia erau cei mai mari cumpărători, absorbind împreună cel puțin jumătate din volumele disponibile înainte de intrarea în vigoare a restricțiilor în iulie (context detaliat aici ). Presiune politică și efecte vizibile în SUA Criza motorinei din Rusia a ajuns și pe agenda președintelui american Donald Trump , care i-a cerut duminică președintelui ucrainean Volodimir Zelenski să oprească atacurile asupra infrastructurii rusești de producție a motorinei, susținând că deficitul rezultat „afectează întreaga lume” (detalii în HotNews ). Ucraina afirmă, la rândul ei, că rafinăriile rusești sunt ținte militare legitime, în contextul atacurilor regulate ale Rusiei asupra infrastructurii energetice ucrainene (context în HotNews ). Presiunile asupra aprovizionării se văd și în SUA: prețul mediu național al motorinei a depășit pentru prima dată 6 dolari pe galon (aprox. 1,59 dolari/litru), potrivit GasBuddy, o evoluție sensibilă politic înaintea alegerilor intermediare din noiembrie (mai multe, în HotNews ). [...]
Tensiunile geopolitice împing din nou în sus cotațiile petrolului , iar scenariul unor prețuri de până la 3 euro/litru la motorină și 2,90 euro/litru la benzină revine în discuție, pe fondul riscurilor de aprovizionare, potrivit agrarheute . După un început de săptămână volatil, prețul petrolului Brent a urcat marți la peste 107 dolari pe baril (aprox. 482 lei), în condițiile în care investitorii evaluează „marea incertitudine” legată de situația aprovizionării la nivel global. Ce alimentează riscul de scumpire În centrul presiunilor se află, conform publicației, o combinație de blocaje și escaladări în zone-cheie pentru transportul energiei: conducta saudită Est–Vest , alternativă la Strâmtoarea Hormuz , rămâne închisă după atacuri cu drone, fără un termen clar pentru reluarea operațiunilor; o întâlnire diplomatică între Iran și statele arabe din Golf, programată pentru a discuta situația din Strâmtoarea Hormuz, a fost amânată în ultimul moment; Iranul a susținut că un supertanc ar fi explodat după ce a lovit mine în timp ce încerca să intre într-o zonă restricționată din Strâmtoarea Hormuz și a reiterat că nu va discuta cu SUA până când nu îi sunt îndeplinite cererile. Efectul în piață: carburanții rămân sub presiune Pe acest fundal, contractele futures pe benzină din SUA au rămas aproape de un maxim al ultimelor șapte săptămâni, investitorii încercând să cuantifice amploarea întreruperilor de aprovizionare. O frână temporară pentru o nouă accelerare a prețurilor a venit dintr-o declarație a președintelui SUA, Donald Trump, potrivit căreia Ucraina și Rusia ar fi convenit să oprească atacurile asupra infrastructurii energetice — afirmație contrazisă în material de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a spus că Ucraina ar fi pregătită să oprească atacurile doar dacă și Rusia face același lucru. Un semnal de avertizare pentru 2026 În paralel, publicația notează că piețele de prognoză indică o probabilitate ridicată ca prețul mediu al benzinei în SUA în 2026 să depășească recordul de 4,60 dolari/galon (aprox. 1,22 dolari/litru, adică aproximativ 5,5 lei/litru), după ce, potrivit AAA, la 14 septembrie ajunsese deja la 4,32 dolari/galon (aprox. 1,14 dolari/litru, adică aproximativ 5,2 lei/litru). Pentru consumatori și companii, mesajul principal este că riscurile de aprovizionare și incertitudinea geopolitică pot menține presiunea pe prețurile carburanților, iar episoadele de scumpire rapidă rămân plauzibile cât timp rutele și infrastructura energetică din regiuni-cheie sunt vulnerabile. [...]
