Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
România nu mai scoate la licitație noi blocuri offshore pentru explorarea gazelor în Marea Neagră, ceea ce blochează practic extinderea activităților de căutare a unor noi zăcăminte, potrivit Economedia, care citează Reuters.
Miza este cu atât mai mare cu cât România și NATO au estimat un potențial de circa 200 de miliarde de metri cubi de gaze în Marea Neagră, resursă care ar putea susține diversificarea aprovizionării regionale pe fondul reducerii dependenței de gazul rusesc și ar putea deschide calea unor noi descoperiri.
În practică, agenția de stat pentru resurse minerale nu a mai scos la licitație blocuri pentru explorare offshore din 2010. Un plan pentru o nouă rundă de licitații a fost suspendat în urmă cu aproximativ cinci ani, din cauza unor prevederi legale suprapuse, notează Reuters, citat de Economedia.
În acest context, Black Sea Oil & Gas (BSOG), controlată de fondul de investiții Carlyle Group, a atras atenția că, deși interesul investitorilor pentru gaze a rămas ridicat, accesul la noi concesiuni este blocat. Compania a lansat în 2022 primul proiect de dezvoltare offshore din Marea Neagră românească din ultimele trei decenii, după ce câștigase o licitație în 2010, și acoperă aproximativ 10% din consumul anual al României; în paralel, lucrează și la proiecte de energie regenerabilă.
„Are oportunități uriașe pentru gaze, și totuși nu poți obține o concesiune. Practic există un moratoriu pentru asta. Și suntem investitori pregătiți, avem infrastructură, vedem oportunitatea, și totuși nu putem obține o altă concesiune pentru că este blocată”, a declarat Mark Beacom, directorul executiv al BSOG, la o conferință organizată de Economist.
Agenția de stat pentru resurse minerale nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu, mai arată Reuters. La aceeași conferință, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a spus că își dorește atragerea unor companii americane pentru viitoare proiecte de gaze în Marea Neagră.
Proiectul-cheie rămâne Neptun Deep, deținut în comun de OMV Petrom (controlată majoritar de OMV din Austria) și Romgaz, care ar urma să dubleze producția anuală a României din 2027 și să transforme țara într-un exportator net. Reuters a relatat, pe baza unor surse din industrie, că Naftogaz din Ucraina ar fi fost în discuții cu OMV Petrom pentru dezvoltarea unui câmp offshore, după ce compania ucraineană a anunțat anterior descoperirea unor rezerve „substanțiale” în Marea Neagră, înainte de război.
Recomandate
Guvernul va reduce acciza la motorină cu 30 de bani pe litru , potrivit Adevărul , după ce grupul de lucru constituit la Palatul Victoria pentru gestionarea crizei carburanților a stabilit joi, 2 aprilie, această soluție în urma discuțiilor cu operatorii din piață. În același pachet, Executivul introduce și o limitare a actualizării prețurilor la pompă, cu scopul de a tempera volatilitatea. Măsura prevede că stațiile de carburanți vor putea modifica prețurile o singură dată pe zi, o regulă prezentată de Guvern drept instrument de stabilizare a pieței. În comunicatul citat, Executivul susține că alte opțiuni analizate „nu ar fi fost aplicate unitar” și ar fi putut genera „distorsiuni în aprovizionarea cu carburanți”, iar decizia a ținut cont și de constrângerile bugetare. „Va fi aplicată o reducere a accizei la motorină cu 30 de bani pe litru. Totodată, nu va mai fi permisă decât o actualizare pe zi a prețurilor la pompă.” Finanțarea reducerii accizei, inclusiv pentru motorina achiziționată de agricultori și transportatori și pentru mecanismul de reducere, ar urma să vină din mai multe surse: încasări suplimentare din TVA pe fondul scumpirii carburanților, supraimpozitarea profiturilor rezultate din exploatarea țițeiului românesc și alocări de la bugetul de stat. Implementarea deciziei urmează să se facă prin ordonanță de urgență, care ar urma să fie adoptată într-o ședință extraordinară a Guvernului „cel mai probabil vineri”, conform aceluiași comunicat. Executivul mai arată că noua măsură se adaugă celor din Ordonanța nr. 19/2026 , despre care spune că a dus deja la o scădere a prețului motorinei în multe benzinării, iar eficiența măsurilor va fi evaluată periodic pentru a decide eventuale ajustări. Din grupul de lucru fac parte premierul Ilie Bolojan, vicepremierii Marian Neacșu și Tanczos Barna, ministrul Finanțelor Alexandru Nazare, ministrul Energiei Bogdan Ivan și ministrul Economiei Irineu Darău, mai notează comunicatul Guvernului. [...]
Producția de gaze a României a scăzut brusc cu circa 3 milioane mc într-o singură zi , potrivit Economedia , pe fondul opririi simultane pentru revizie a două zăcăminte operate de Romgaz. Conform datelor prezentate de publicație, producția internă a coborât la 21,2 milioane metri cubi, de la 24,3 milioane metri cubi, adică o reducere de aproape 13%. Economedia notează că ieșirea din producție a fost determinată de intrarea în revizie a zăcămintelor Corunca și Balda, iar durata opririi este, deocamdată, incertă, potrivit surselor citate. În context, Economedia amintește că producția de gaze a României este împărțită aproximativ egal între Romgaz și Petrom, iar producția locală anuală este de circa 9 miliarde metri cubi. Scăderea vine într-un moment de tensiune pe piețele internaționale, în condițiile în care prețurile la petrol și gaze au crescut, iar cotația gazului la hub-ul austriac Baumgarten (punct de referință regional) ar fi urcat cu peste 50% față de perioada de dinaintea războiului din Iran, potrivit aceleiași surse. În lipsa volumului pierdut din producția internă, compensarea se face prin importuri și prin extracție din depozite. Publicația arată că importurile au ajuns la 16 milioane metri cubi, prin două rute: 14,6 milioane metri cubi pe la Negru Vodă și 1,3 milioane metri cubi pe la Giurgiu, după deschiderea celei de-a doua rute prin Bulgaria. Pe lângă importuri, se adaugă circa 7 milioane metri cubi extrași din depozite, care ar mai fi pline în proporție de 25%, față de 96% la începutul sezonului rece, după o iarnă grea, mai scrie Economedia. Totodată, publicația precizează că o parte din volumele raportate ca import în datele interactive Transgaz ar reprezenta tranzit (6 milioane metri cubi către Ungaria și 2,8 milioane metri cubi către Ucraina), rămânând aproximativ 7 milioane metri cubi pentru consumul intern, gaz care ar veni din Turcia, ca amestec din mai multe surse. [...]
Premierul Ilie Bolojan a declarat că Guvernul nu beneficiază de pe urma scumpirilor carburanților, ci dimpotrivă, acestea reprezintă un cost pentru finanțele publice. Potrivit Economica.net , Bolojan a explicat că veniturile fiscale suplimentare din creșterea prețurilor la benzină și motorină sunt mult mai mici decât costul crizei pentru economie. Premierul a detaliat că, din estimările Ministerului Finanțelor, veniturile suplimentare din TVA ar fi între 100 și 110 milioane lei lunar, la un preț mediu al carburanților de 10-10,2 lei. Totuși, criza prețului petrolului generează costuri indirecte semnificative, cum ar fi creșterea dobânzilor la datoria publică, care au urcat cu până la 1 punct procentual de la începutul crizei. Măsuri guvernamentale pentru stabilizarea prețurilor Pentru a limita efectele negative ale scumpirilor, Guvernul a implementat mai multe măsuri. În martie și prima săptămână din aprilie, au fost luate decizii pentru a păstra stabilitatea economică și pentru a sprijini sectoarele afectate. Printre acestea se numără creșterea accizei rambursate pentru transportatori, ceea ce implică un efort bugetar de peste 600 de milioane de lei anual. Pentru agricultori, rambursarea accizei de 2,7 lei/litru a fost prelungită, ceea ce înseamnă un efort bugetar de peste 1,5 miliarde lei în acest an. De asemenea, Guvernul a limitat adaosul comercial la combustibili pentru a evita creșterile speculative de prețuri. Reducerea accizei la motorină Guvernul a aprobat o ordonanță de urgență pentru reducerea cu 11% a accizei la motorina standard, adică cu 30 de bani pe litru. Această măsură va intra în vigoare de marți și va genera un efort bugetar de aproximativ 200 de milioane de lei lunar. Reducerea accizei se aplică doar motorinei, deoarece aceasta reprezintă peste 75% din consumul total de combustibil în România și are un impact semnificativ asupra prețurilor din economie. „Sumele ce vor fi încasate vor acoperi parțial reducerile de accize pe care le-am acordat. Cei care profită, prin prețurile mai mari ale petrolului, de consecințele războiului trebuie să-și aducă contribuția la reducerea poverii asupra cetățenilor”, a punctat premierul Bolojan. Taxa de solidaritate În plus, Guvernul a decis să supraimpoziteze profiturile excepționale ale companiilor care exploatează țițeiul românesc. Conform estimărilor Ministerului Finanțelor, din această taxă de solidaritate ar urma să se încaseze între 90 și 100 de milioane lei lunar, în funcție de prețurile țițeiului. Aceste venituri vor acoperi parțial reducerile de accize acordate. Perspectivele viitoare Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a declarat că, în prezent, nu sunt planificate alte măsuri pentru reducerea impactului creșterii prețurilor carburanților. Totuși, măsurile deja implementate sunt în continuă evaluare pentru a asigura stabilitatea economică și a limita efectele inflaționiste. [...]
Premierul slovac Robert Fico cere UE să renunțe la sancțiunile pe petrol și gaze rusești , potrivit Economica.net , pe fondul unei crize energetice pe care o leagă de războiul din Iran. Fico a declarat sâmbătă că Uniunea Europeană ar trebui să pună capăt sancțiunilor asupra importurilor de petrol și gaze din Rusia, să ia măsuri pentru restabilirea fluxurilor de petrol prin conducta Drujba și să contribuie la încheierea războiului din Ucraina, pentru a limita efectele asupra pieței energiei, relatează Reuters . Declarațiile au fost făcute după o convorbire cu premierul ungar Viktor Orban, iar mesajul a fost transmis într-un comunicat. „UE şi în special (Comisia Europeană) ar trebui să reia imediat dialogul cu Rusia şi să garanteze un astfel de mediu politic şi juridic încât statele membre individuale şi UE în ansamblu să poată reaproviziona rezervele de gaze şi petrol lipsă şi să permită aprovizionarea cu aceste materii prime strategice din toate sursele şi direcţiile posibile, inclusiv din Rusia” În esență, poziția premierului slovac leagă securitatea aprovizionării cu energie de relaxarea restricțiilor asupra resurselor rusești și de reluarea fluxurilor prin infrastructura existentă, inclusiv Drujba, într-un context regional pe care îl descrie ca fiind agravat de conflictul din Iran. [...]
Motorina standard s-a scumpit vineri cu până la 24 de bani/litru în benzinăriile din România, iar creșterile recente au ajuns să erodeze aproape complet efectul reducerii de acciză care ar urma să intre în vigoare săptămâna viitoare, potrivit Economica.net . În stațiile Petrom, liderul pieței, motorina standard a urcat cu 20 de bani pe litru și a ajuns la 10,29 lei/litru, conform datelor observate de publicație. În același timp, la OMV a fost consemnată o scumpire, iar prețul a ajuns la 10,38 lei/litru, în timp ce MOL afișa un nivel apropiat, de 10,39 lei/litru. La Lukoil, creșterea raportată a fost de 11 bani pe litru față de ziua anterioară, până la 10,38 lei/litru. La SOCAR, publicația a observat o majorare mai amplă, de 30 de bani, până la 10,49 lei/litru. Rompetrol a majorat prețul motorinei standard cu 24 de bani pe litru, până la 10,51 lei/litru. Totuși, acolo unde mai este disponibilă, cea mai ieftină motorină menționată în datele citate apare tot la Rompetrol, dar la sortimentul premium: compania a redus prețul cu 78 de bani cu o zi înainte, apoi l-a crescut cu 50 de bani, rezultând un preț de 9,84 lei/litru, cu mențiunea că stocul ar putea să se epuizeze rapid. Prețurile menționate sunt cele din vestul Capitalei și erau valabile la 4 aprilie, ora 10, notează sursa. Pe fondul acestor evoluții, scumpirile din ultimele zile tind să anuleze efectul reducerii temporare a accizei la motorina standard, decisă de Guvern. Actul normativ prevede o reducere a accizei cu 30 de bani pe litru, respectiv 36 de bani pe litru cu tot cu TVA, iar aplicarea ar urma să înceapă de marți, conform declarațiilor citate de Economica.net. „Acciza la motorina standard comercializată pe piaţa internă va fi redusă temporar, pe perioada declarată a crizei pe piaţa petrolului şi a carburanţilor, cu 30 de bani pe litru, 36 de bani în total, cu tot cu TVA (…)”, a spus purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, la Palatul Victoria. În același context, publicația leagă presiunea pe preț de creșterea cotațiilor internaționale la motorină, alimentată de războiul din Iran. Vineri, cotația Platt’s Med (referință folosită pentru piața regională) ar fi ajuns la 1.570 de dolari pe tonă, după un salt de 200 de dolari într-o singură zi, nivel descris ca fiind de peste două ori mai mare față de începutul anului. În plan european, riscul unei penurii și discuțiile despre măsuri de urgență rămân pe agendă. Comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen, a avertizat într-un interviu pentru Financial Times că UE ia în calcul inclusiv raționalizarea combustibilului și eliberarea unor cantități suplimentare din rezervele strategice, în condițiile unui posibil șoc energetic prelungit. Principalele repere de preț și variații menționate pentru 4 aprilie (vestul Bucureștiului) sunt: Petrom: 10,29 lei/litru (motorină standard), +20 bani/litru OMV: 10,38 lei/litru (motorină standard), scumpire raportată în aceeași zi MOL: 10,39 lei/litru (motorină standard), nivel apropiat de OMV Lukoil: 10,38 lei/litru (motorină standard), +11 bani/litru SOCAR: 10,49 lei/litru (motorină standard), +30 bani/litru Rompetrol: 10,51 lei/litru (motorină standard), +24 bani/litru Rompetrol: 9,84 lei/litru (motorină premium, unde mai este disponibilă), după o reducere și apoi o creștere puternică în două zile consecutive [...]
În Hong Kong, benzina a urcat la un nivel echivalent cu aproape 20 de lei pe litru , potrivit Mediafax , pe fondul scumpirii petrolului și al tensiunilor geopolitice care au perturbat rute-cheie de transport. Conform CNN , prețul a ajuns la aproximativ 15,6 dolari americani pe galon (3,7 litri), adică 4,12 dolari pe litru, nivel prezentat drept cel mai ridicat din lume. Raportat la România, Mediafax notează că rezultă un cost apropiat de 20 de lei/litru, de peste două ori față de prețurile curente de pe piața locală. Mediafax arată că Hong Kong a avut constant unele dintre cele mai mari prețuri la benzină, iar datele citate de la GlobalPetrolPrices.com indică faptul că această situație era valabilă și înainte de recentele evoluții geopolitice. Închiderea de facto a Strâmtorii Ormuz, rută esențială pentru transportul de energie, a accelerat scumpirile, cu efecte directe asupra economiilor asiatice dependente de livrările din Orientul Mijlociu. Deși doar 8,4% din populația de circa 7,5 milioane de locuitori deține mașini, potrivit Departamentului de Transport din Hong Kong citat de Mediafax, efectele se extind dincolo de șoferi. Economiștii avertizează că majorările se transmit în economie, alimentează inflația și cresc costurile logistice. În acest context, autoritățile locale spun că aprovizionarea rămâne stabilă, în condițiile în care Hong Kong importă aproximativ 80% din produsele petroliere din China continentală. Liderul orașului, John Lee, și-a exprimat îngrijorarea și a promis monitorizarea atentă a pieței, mai notează Mediafax. Articolul descrie și consecințe vizibile în comportamentul de consum, inclusiv „turismul pentru benzină”: șoferii aleg să alimenteze în orașe din China continentală, precum Shenzhen, unde benzina poate costa chiar și o treime din prețul din Hong Kong. În paralel, scumpirile apasă pe bugetele personale și pe activitățile de livrare, iar un curier pe motocicletă rezumă situația astfel: prețul combustibilului a crescut, dar plata a rămas aceeași. Prețul benzinei în Hong Kong: ~15,6 dolari/galon (3,7 litri), adică ~4,12 dolari/litru Factor agravant menționat: închiderea de facto a Strâmtorii Ormuz și scumpirea petrolului Structură a pieței locale: ~80% din produsele petroliere sunt importate din China continentală Impact social și economic: presiune pe inflație, costuri logistice mai mari, „turism pentru benzină” către Shenzhen Context local: deținerea de mașini este redusă (8,4% din populație), dar efectele se propagă în economie [...]
