Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Rafinăria Petromidia și-a reluat activitatea la capacitate maximă, după finalizarea lucrărilor de mentenanță, potrivit Mediafax. Anunțul a fost făcut luni, 6 aprilie 2026, de ministrul Energiei, Bogdan Ivan, într-o postare pe Facebook.
Reluarea funcționării vine după ce, la 27 martie, au fost încheiate lucrările mecanice din cadrul reviziei planificate. Ministrul susține că, odată cu repornirea instalațiilor, alimentarea cu benzină și motorină a continuat „fără disfuncționalități”.
„Rafinăria Petromidia, operată de Rompetrol, și-a reluat activitatea și funcționează la capacitate maximă pentru România! Lucrările de mentenanță au fost realizate în timp record, iar necesarul pentru piață a fost asigurat pe toată durata acestei perioade. Livrările de produse petroliere au fost reluate, iar alimentarea cu benzină și motorină continuă fără disfuncționalități”, a scris Bogdan Ivan.
Potrivit ministrului, Petromidia acoperă aproximativ 27% din consumul intern de benzină și motorină și produce anual 5,78 milioane de tone de produse finite, dintre care 1,66 milioane de tone de benzină și 2,52 milioane de tone de motorină. Ivan mai afirmă că volumele sunt direcționate cu prioritate către rețeaua proprie de stații, iar în situații „punctuale, critice” există capacitatea de a mobiliza rapid cantitățile necesare.
În paralel, au avut loc lucrări de mentenanță și la rafinăria Vega Ploiești, care ar urma să revină la capacitatea optimă în următoarele zile, conform informațiilor citate de Mediafax. Odată cu redeschiderea celor două unități, numărul rafinăriilor aflate în funcțiune în România ar ajunge la trei din patru: Petrobrazi (OMV Petrom) a funcționat în perioada reviziilor, în timp ce Petrotel (Lukoil) rămâne închisă în contextul sancțiunilor internaționale.
Recomandate
România nu are, în prezent, dificultăți de aprovizionare cu carburanți , potrivit Mediafax , după întâlnirea de luni, 6 aprilie 2026, de la Palatul Cotroceni, convocată pe fondul evoluțiilor internaționale generate de închiderea Strâmtorii Ormuz. Administrația Prezidențială a transmis că președintele Nicușor Dan a discutat cu premierul Ilie Bolojan, ministrul Energiei Bogdan Ivan, ministrul Transporturilor și Infrastructurii Ciprian Șerban și reprezentanții OMV Petrom și Rompetrol, pentru a analiza situația aprovizionării României cu țiței și combustibil. Potrivit comunicării, companiile din domeniu achiziționează combustibili la prețuri aliniate pieței internaționale. „În prezent, România nu se confruntă cu dificultăți de aprovizionare, iar companiile din domeniu achiziționează combustibili la prețuri aliniate pieței internaționale”, a transmis Administrația Prezidențială. În același timp, Administrația Prezidențială a precizat că părțile au convenit asupra unui mecanism de comunicare continuă, invocând „caracterul dinamic al contextului global”. Scopul este monitorizarea atentă a situației și posibilitatea de a adopta rapid măsuri, dacă va fi necesar, „în deplină coordonare”, cu accent pe stabilitate și precauție. Întâlnirea are loc după ce Guvernul a declarat, de la 1 aprilie, starea de criză pe piața țițeiului și produselor petroliere și a decis reducerea accizei cu 30 de bani la litrul de motorină, alături de instituirea unei taxe de solidaritate care ar urma să fie suportată de unii operatori din industrie. În context, articolul amintește și de poziții critice din mediul de afaceri: conducerea executivă a Confederației Patronale Concordia susține reducerea accizei, dar contestă noua taxă, pe motiv că România are deja un nivel ridicat de taxare în UE. Concordia propune o cotă de maximum 40%, aplicată exclusiv diferenței pozitive față de pragul de 100 dolari/baril, calculată lunar pe baza producției efective. [...]
România nu mai scoate la licitație noi blocuri offshore pentru explorarea gazelor în Marea Neagră, ceea ce blochează practic extinderea activităților de căutare a unor noi zăcăminte, potrivit Economedia , care citează Reuters. Miza este cu atât mai mare cu cât România și NATO au estimat un potențial de circa 200 de miliarde de metri cubi de gaze în Marea Neagră, resursă care ar putea susține diversificarea aprovizionării regionale pe fondul reducerii dependenței de gazul rusesc și ar putea deschide calea unor noi descoperiri. În practică, agenția de stat pentru resurse minerale nu a mai scos la licitație blocuri pentru explorare offshore din 2010. Un plan pentru o nouă rundă de licitații a fost suspendat în urmă cu aproximativ cinci ani, din cauza unor prevederi legale suprapuse, notează Reuters, citat de Economedia. În acest context, Black Sea Oil & Gas (BSOG), controlată de fondul de investiții Carlyle Group, a atras atenția că, deși interesul investitorilor pentru gaze a rămas ridicat, accesul la noi concesiuni este blocat. Compania a lansat în 2022 primul proiect de dezvoltare offshore din Marea Neagră românească din ultimele trei decenii, după ce câștigase o licitație în 2010, și acoperă aproximativ 10% din consumul anual al României; în paralel, lucrează și la proiecte de energie regenerabilă. „Are oportunități uriașe pentru gaze, și totuși nu poți obține o concesiune. Practic există un moratoriu pentru asta. Și suntem investitori pregătiți, avem infrastructură, vedem oportunitatea, și totuși nu putem obține o altă concesiune pentru că este blocată”, a declarat Mark Beacom, directorul executiv al BSOG, la o conferință organizată de Economist. Agenția de stat pentru resurse minerale nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu, mai arată Reuters. La aceeași conferință, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a spus că își dorește atragerea unor companii americane pentru viitoare proiecte de gaze în Marea Neagră. Proiectul-cheie rămâne Neptun Deep, deținut în comun de OMV Petrom (controlată majoritar de OMV din Austria) și Romgaz, care ar urma să dubleze producția anuală a României din 2027 și să transforme țara într-un exportator net. Reuters a relatat, pe baza unor surse din industrie, că Naftogaz din Ucraina ar fi fost în discuții cu OMV Petrom pentru dezvoltarea unui câmp offshore, după ce compania ucraineană a anunțat anterior descoperirea unor rezerve „substanțiale” în Marea Neagră, înainte de război. [...]
Motorina standard s-a scumpit vineri cu până la 24 de bani/litru în benzinăriile din România, iar creșterile recente au ajuns să erodeze aproape complet efectul reducerii de acciză care ar urma să intre în vigoare săptămâna viitoare, potrivit Economica.net . În stațiile Petrom, liderul pieței, motorina standard a urcat cu 20 de bani pe litru și a ajuns la 10,29 lei/litru, conform datelor observate de publicație. În același timp, la OMV a fost consemnată o scumpire, iar prețul a ajuns la 10,38 lei/litru, în timp ce MOL afișa un nivel apropiat, de 10,39 lei/litru. La Lukoil, creșterea raportată a fost de 11 bani pe litru față de ziua anterioară, până la 10,38 lei/litru. La SOCAR, publicația a observat o majorare mai amplă, de 30 de bani, până la 10,49 lei/litru. Rompetrol a majorat prețul motorinei standard cu 24 de bani pe litru, până la 10,51 lei/litru. Totuși, acolo unde mai este disponibilă, cea mai ieftină motorină menționată în datele citate apare tot la Rompetrol, dar la sortimentul premium: compania a redus prețul cu 78 de bani cu o zi înainte, apoi l-a crescut cu 50 de bani, rezultând un preț de 9,84 lei/litru, cu mențiunea că stocul ar putea să se epuizeze rapid. Prețurile menționate sunt cele din vestul Capitalei și erau valabile la 4 aprilie, ora 10, notează sursa. Pe fondul acestor evoluții, scumpirile din ultimele zile tind să anuleze efectul reducerii temporare a accizei la motorina standard, decisă de Guvern. Actul normativ prevede o reducere a accizei cu 30 de bani pe litru, respectiv 36 de bani pe litru cu tot cu TVA, iar aplicarea ar urma să înceapă de marți, conform declarațiilor citate de Economica.net. „Acciza la motorina standard comercializată pe piaţa internă va fi redusă temporar, pe perioada declarată a crizei pe piaţa petrolului şi a carburanţilor, cu 30 de bani pe litru, 36 de bani în total, cu tot cu TVA (…)”, a spus purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, la Palatul Victoria. În același context, publicația leagă presiunea pe preț de creșterea cotațiilor internaționale la motorină, alimentată de războiul din Iran. Vineri, cotația Platt’s Med (referință folosită pentru piața regională) ar fi ajuns la 1.570 de dolari pe tonă, după un salt de 200 de dolari într-o singură zi, nivel descris ca fiind de peste două ori mai mare față de începutul anului. În plan european, riscul unei penurii și discuțiile despre măsuri de urgență rămân pe agendă. Comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen, a avertizat într-un interviu pentru Financial Times că UE ia în calcul inclusiv raționalizarea combustibilului și eliberarea unor cantități suplimentare din rezervele strategice, în condițiile unui posibil șoc energetic prelungit. Principalele repere de preț și variații menționate pentru 4 aprilie (vestul Bucureștiului) sunt: Petrom: 10,29 lei/litru (motorină standard), +20 bani/litru OMV: 10,38 lei/litru (motorină standard), scumpire raportată în aceeași zi MOL: 10,39 lei/litru (motorină standard), nivel apropiat de OMV Lukoil: 10,38 lei/litru (motorină standard), +11 bani/litru SOCAR: 10,49 lei/litru (motorină standard), +30 bani/litru Rompetrol: 10,51 lei/litru (motorină standard), +24 bani/litru Rompetrol: 9,84 lei/litru (motorină premium, unde mai este disponibilă), după o reducere și apoi o creștere puternică în două zile consecutive [...]
Rusia și China au blocat în Consiliul de Securitate al ONU o rezoluție privind Strâmtoarea Ormuz , potrivit Adevărul . Cele două state au folosit dreptul de veto marți, 7 aprilie, împotriva unui text care cerea deblocarea coridorului și încuraja escortarea militară a navelor comerciale care tranzitează una dintre cele mai importante rute pentru comerțul global cu petrol și gaze. Rezoluția a fost prezentată de Arabia Saudită, Bahrain, Emiratele Arabe Unite, Iordania, Kuweit și Qatar. Documentul solicita coordonarea unor măsuri „defensive” și „proporționale” cu situația, inclusiv escortarea navelor comerciale și încetarea atacurilor iraniene asupra acestora. Rezoluția solicita „coordonarea măsurilor cu caracter defensiv și proporționale cu circumstanțele” actuale, inclusiv escortarea navelor comerciale și încetarea atacurilor iraniene asupra acestora. China și Rusia, membri permanenți ai Consiliului de Securitate, au votat împotrivă, în timp ce rezoluția a strâns 11 voturi pentru și două abțineri, conform aceleiași surse. Votul lasă fără sprijinul ONU un demers care viza securizarea tranzitului prin Ormuz, într-un moment de tensiune regională ridicată. Contextul este legat de escaladarea militară din regiune: Iranul ar permite acum doar trecerea selectivă a navelor prin Strâmtoarea Ormuz, ca represalii după războiul declanșat de SUA și Israel. Prin acest coridor este transportat aproximativ 20% din petrolul mondial, iar perturbarea traficului a afectat puternic fluxurile energetice. Blocajul, survenit după loviturile israeliano-americane asupra Iranului din 28 februarie, a dus la creșteri accentuate ale prețurilor la hidrocarburi, cu efecte economice mai largi. Adevărul notează că impactul se vede și în alte piețe: prețurile gazului natural lichefiat au urcat în Asia, iar costurile combustibilului pentru aviație și ale unor resurse precum heliul sunt, de asemenea, în creștere; în lipsa unei soluții rapide, evoluțiile ar putea alimenta inflația globală și frâna creșterea economică. În plus, potrivit analistului Marko Papic, pierderile actuale de aprovizionare ar fi de aproximativ 5% din oferta globală de petrol, deficit care s-ar putea dubla până la jumătatea lunii aprilie pe măsură ce se epuizează rezervele temporare. Producătorii din Orientul Mijlociu ar fi fost nevoiți să reducă extracția din cauza limitărilor de stocare și transport, iar reluarea producției la nivel maxim ar putea dura luni după încheierea conflictului. [...]
Prețul mediu al motorinei în Germania a depășit pentru prima dată 2,50 euro/litru , potrivit Economedia , care citează date ale Automobil Clubului german (ADAC), transmise de DPA și preluate de Agerpres. Marți, la prânz, media a urcat la 2,502 euro pe litru (12,75 lei). Scumpirea vine în contextul exploziei prețurilor la carburanți pe fondul războiului din Iran. În Germania, de la 1 aprilie a intrat în vigoare o reglementare care permite benzinăriilor să majoreze prețurile doar o dată pe zi, la prânz. Față de 31 martie, creșterile cumulate sunt consistente: motorina s-a scumpit cu aproape 70 de eurocenți pe litru, iar benzina E10 (un tip de benzină cu până la 10% bioetanol) cu 41 de eurocenți. Raportat la mediile de luni, avansul de marți a fost însă redus, dar trendul rămâne ascendent, după ce săptămâna trecută prețurile au urcat zilnic cu câțiva eurocenți. Evoluția a reaprins discuțiile despre eficiența noii reguli guvernamentale, pe fondul acuzațiilor că producătorii de combustibil ar fi profitat de context pentru a majora prețurile. În plan politic, Sepp Muller, liderul grupului parlamentar al alianței cancelarului Friedrich Merz, a cerut intervenția autorităților și măsuri țintite de sprijin: control din partea Autorității pentru Concurență asupra producătorilor de combustibil; folosirea noilor legi mai stricte, despre care spune că oferă instrumentele necesare; ajutor pentru cei mai afectați de scumpiri, nu compensări generalizate la pompă. „Nu vom compensa totul la pompă. Povara pentru un membru al parlamentului sau un șofer de Porsche nu trebuie ușurată. Acești bani ar trebui să meargă acolo unde este cu adevărat nevoie”, a spus liderul de grup parlamentar. [...]
Rusia ar încasa miliarde în plus din petrol și gaze pe fondul scumpirii materiilor prime după închiderea Strâmtorii Ormuz, potrivit Mediafax , care citează Camera de Comerț Exterior Germano-Rusă. Organizația susține că Rusia este „marele câștigător” al noului război din Orientul Mijlociu, afirmație făcută pentru dpa de Matthias Schepp, președintele Camerei de Comerț Exterior Germano-Ruse. În evaluarea acesteia, profitul Rusiei din exporturile de petrol, gaze și îngrășăminte ar depăși 10 miliarde de euro pe lună. Explicația invocată este creșterea prețurilor globale la materiile prime, în timp ce Rusia ar continua să exporte folosind rute alternative. Schepp a spus, la Moscova, că situația ar putea aduce Rusiei „un câștig neașteptat la o scară istorică”. În același context, prețul petrolului Brent a urcat la începutul săptămânii la peste 111 dolari pe baril, cu aproape 40 de dolari mai mult decât înainte de izbucnirea războiului. Camera de Comerț Exterior Germano-Rusă amintește că bugetul Rusiei depinde semnificativ de vânzările de petrol și este construit pe o estimare de 59 de dolari pe baril. La nivelurile actuale ale prețurilor, Moscova ar putea obține aproximativ 50 de miliarde de dolari venituri suplimentare pe an doar din petrol și gaze, mai arată organizația. Potrivit acesteia, Rusia folosește încasările din vânzarea materiilor prime pentru a-și finanța războiul din Ucraina. [...]
