Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Peter Magyar pune pe agenda noului guvern ungar reluarea fluxurilor de petrol prin Drujba, cerând Ucrainei să redeschidă conducta imediat ce devine funcțională și Rusiei să reia livrările „în conformitate cu contractele”, potrivit HotNews. Miza este una operațională și de securitate energetică: Ungaria și Slovacia sunt de luni bune în conflict cu Kievul după suspendarea tranzitului de petrol rusesc pe teritoriul ucrainean.
Magyar, descris drept câștigătorul alegerilor din Ungaria și viitor premier, a făcut solicitarea într-o conferință de presă, după prima ședință a grupului său parlamentar. El a condiționat redeschiderea de faptul ca, „din partea ucraineană”, conducta să fie „pregătită pentru transportul de petrol”.
În timp ce Budapesta (prin guvernul Orban) și Bratislava contestă suspendarea livrărilor, Kievul susține că oleoductul Drujba a fost închis după un atac al forțelor ruse de la sfârșitul lunii ianuarie, notează materialul, care citează Reuters.
Magyar a indicat că reluarea transportului depinde de ambele părți:
În același context, Peter Magyar a spus că extinderea centralei nucleare de la Paks este „un proiect important și necesar”, dar a anunțat că noul guvern va analiza condițiile de finanțare ale împrumutului pentru construcție, inclusiv dacă sunt posibile restructurarea sau refinanțarea.
Proiectul Paks-2 este evaluat la 12,5 miliarde de euro, iar Magyar a afirmat că finalizarea ar putea costa 24 de miliarde. Contractul a fost atribuit companiei ruse Rosatom fără licitație competitivă, fiind considerat de mult timp un simbol al relației strânse dintre Vladimir Putin și Viktor Orban, mai arată articolul. Pentru proiect, Magyar a mai indicat două direcții: deschiderea pieței și accelerarea procesului, fără a detalia pașii concreți.
Recomandate
Reluarea tranzitului de țiței pe Drujba ar putea debloca negocieri-cheie în UE , după ce Ucraina se așteaptă ca livrările prin conductă să fie reluate pe 21 aprilie, odată cu finalizarea testelor tehnice, potrivit G4Media , care citează Bloomberg. Testele tehnice ale conductei sunt programate pe 21 aprilie și sunt prezentate ca etapă necesară pentru repornirea tranzitului de țiței rusesc către Ungaria și Slovacia. Fluxurile au fost suspendate de la sfârșitul lunii ianuarie, după ce Ucraina a susținut că infrastructura a fost avariată în urma unui atac cu drone. Miza: condiționări politice legate de sancțiuni și finanțarea Ucrainei În paralel cu componenta tehnică, reluarea livrărilor a devenit un subiect de negociere în interiorul UE. Autoritățile din Ungaria și Slovacia au acuzat Ucraina de „șantaj politic” pentru întârzierea reluării aprovizionării. Ministrul de externe al Slovaciei, Juraj Blanar, a declarat că țara va bloca al 20-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Rusiei până când va primi garanții că conducta își reia operațiunile. Totodată, premierul ungar Viktor Orbán a promis că Ungaria nu va împiedica acordarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) Ucrainei după restabilirea aprovizionării prin Drujba. Ambasadorii UE urmează să discute alocarea fondurilor către Ucraina pe 22 aprilie, potrivit Bloomberg. Ce urmează Peter Magyar, indicat în material drept viitor premier al Ungariei (după victoria partidului său Tisza), a spus că fluxul de petrol ar putea fi reluat în săptămâna care începe pe 20 aprilie, invocând importanța respectării contractelor de aprovizionare. În același context, directorul executiv al companiei ungare MOL este așteptat în Rusia pentru discuții privind detaliile tehnice și volumele necesare pentru repornirea sistemului. [...]
Germania accelerează ieșirea statului din SEFE , fosta Gazprom Germania, printr-o privatizare etapizată și o majorare de capital de 1,5–2 miliarde de euro (aprox. 7,5–10 miliarde lei), într-un demers care combină presiunea regulilor UE cu nevoia de investiții în infrastructura de gaze, potrivit Economica . SEFE (Securing Energy for Europe) a fost naționalizată de Berlin în 2022, după ce compania-mamă rusă s-a debarasat de unitate, considerată vitală pentru aprovizionarea cu gaz a Germaniei. Compania operează 4.200 km, adică circa 10% din rețeaua de gaze a Germaniei. De ce contează: reguli UE și finanțarea infrastructurii Regulile Uniunii Europene obligă statul german să își reducă participația în SEFE la cel mult 25% plus o acțiune până în 2028. În paralel, compania vrea să atragă capital nou pentru a finanța extinderea activelor sale de infrastructură, conform informațiilor citate din Financial Times. CEO-ul Egbert Lage a spus pentru Financial Times că războiul din Iran a impulsionat planurile de privatizare, iar fluxurile limitate de gaz din Orientul Mijlociu au scos în evidență importanța furnizorilor considerați de încredere. Cum ar putea arăta privatizarea După majorarea inițială de capital, Germania intenționează să își reducă participația în SEFE, posibil prin: o vânzare suplimentară de acțiuni, o ofertă publică inițială (IPO), „alte opțiuni”, potrivit CEO-ului. „Având în vedere timpul scurt de când operăm, este posibil ca un IPO să fie puțin dificil pentru noi, dar, în ultimă instanță, depinde de piețe și de decizia guvernului.” Context de piață: scăderea livrărilor Gazprom către Europa În același context, livrările Gazprom către Europa în 2025 s-au redus cu 44%, la aproximativ 18 miliarde de metri cubi, pe fondul suspendării tranzitului de gaz rusesc prin Ucraina . Potrivit materialului, exporturile de gaz rusesc către țările europene au coborât la nivelul de la mijlocul anilor ’70. [...]
OMV își acoperă necesarul de țiței din rezerva de urgență, într-un demers menit să tempereze presiunea pe prețuri , pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, potrivit Economica , care citează informații transmise de Ministerul Economiei din Austria. Măsura vine în contextul în care, la mijlocul lunii martie, Agenția Internațională pentru Energie (AIE) a decis eliberarea a aproximativ 400 de milioane de barili de petrol din rezervele sale, pentru a atenua creșterea prețurilor declanșată de războiul din Orientul Mijlociu, relatează Agerpres . Potrivit aceleiași surse, aceasta a fost a șasea eliberare de petrol din rezervele strategice și, totodată, cea mai mare operațiune de acest tip realizată vreodată în istoria AIE. [...]
Scăderea de la pompă ar putea fi temporară, pe fondul riscului Ormuz , iar ieftinirile din ultimele zile vin în același timp cu o nouă urcare a cotațiilor internaționale, potrivit HotNews . Luni dimineață, prețurile la carburanți au coborât la niveluri apropiate de cele de dinaintea izbucnirii conflictului din Orientul Mijlociu. În principalul lanț de distribuție din România, benzina a ajuns la 8,07 lei/litru, iar motorina la 8,63 lei/litru. Unde sunt acum prețurile la benzină și motorină Conform datelor din aplicația Monitorul Prețurilor Carburanților , analizate de publicație, benzina standard se vinde la: Petrom: 8,07 lei/litru (nivel neatins din 4 martie, potrivit datelor HotNews: HotNews ) OMV: 8,18 lei/litru MOL, Rompetrol și Lukoil: 8,28 lei/litru La motorină standard, nivelurile menționate sunt: Petrom: 8,63 lei/litru (cel mai mic preț din 6 martie) OMV: 8,72 lei/litru Lukoil, Rompetrol și MOL: 9,02 lei/litru De ce scăderea poate să nu țină: cotațiile urcă din nou Deși la pompă prețurile au scăzut, cotațiile petroliere au revenit pe creștere luni dimineață, după ce SUA și Iran nu au ajuns la un acord în weekend privind deschiderea Strâmtorii Ormuz . Petrolul Brent, referința pentru piața europeană, a ajuns la 95 de dolari pe baril, după ce vineri coborâse sub 90 de dolari, pe fondul anunțului Iranului că strâmtoarea a fost deschisă traficului maritim. Ulterior, Iranul a anunțat sâmbătă că reia „controlul strict” asupra strâmtorii, iar Gărzile Revoluționare Islamice (IRGC) au transmis că au blocat din nou Ormuz începând de sâmbătă seară. Ce a făcut Guvernul: accize mai mici și restricții pe piață În plan intern, Guvernul a declarat la începutul lunii aprilie situație de criză pe piața carburanților și a redus accizele la benzină și motorină cu 30 de bani pe litru. Autoritățile au mai decis plafonarea marjei de profit a companiilor, reducerea componentei bio din benzină și interzicerea exporturilor de motorină și țiței fără acceptul autorităților. [...]
Un incendiu la portul Tuapse, unde funcționează una dintre marile rafinării ale Rusiei, riscă să afecteze operațiunile de export și procesare a țițeiului în zona Mării Negre , după ce instalațiile au fost lovite într-un atac ucrainean „masiv” cu drone, potrivit HotNews . Guvernatorul local Veniamin Kondratiev a declarat luni dimineață că portul Tuapse a fost cuprins de flăcări în urma atacului, adăugând că cel puțin un bărbat a murit și altul a fost rănit, potrivit Reuters. Acesta a mai spus că resturi de drone doborâte au avariat mai multe clădiri din oraș, inclusiv o grădiniță, o școală primară, o biserică și un bloc de locuințe. În imagini apărute pe rețelele sociale se vede un incendiu puternic, pe fondul informațiilor că ar arde mai multe rezervoare de combustibili la rafinărie și la terminalul de export petrolier. Amploarea pagubelor nu este, deocamdată, clară, iar armata ucraineană nu a comentat atacurile. De ce contează pentru piața petrolului Rafinăria Tuapse , deținută de Rosneft, este menționată ca fiind între cele mai mari 10 rafinării din Rusia și are o capacitate de rafinare de aproximativ 12 milioane de tone de țiței pe an. Un incident major în zona rafinăriei și a terminalului de export poate genera întreruperi operaționale, cu efecte în lanț asupra fluxurilor de produse petroliere și țiței din regiunea Mării Negre. În context, Ucraina a intensificat în ultimele luni atacurile asupra infrastructurii petroliere ruse, cu scopul de a reduce veniturile Kremlinului, pe fondul creșterii prețurilor petrolului, alimentată de războiul din Iran, potrivit informațiilor citate în material. [...]
Un nou atac cu drone asupra portului rusesc Tuapse riscă să afecteze operațiunile unei rafinării strategice și ale terminalului de export , după ce imagini apărute pe rețelele rusești par să indice incendii extinse la depozite de carburanți, potrivit Biziday . Autoritățile ruse confirmă un incendiu de amploare și victime, dar susțin că ar fi fost avariată doar o conductă de gaze. Presa rusă și cea ucraineană confirmă atacul din noaptea de duminică spre luni și difuzează imagini neconfirmate care par să arate o suită de depozite petroliere în flăcări. Martorii citați spun că au auzit mai multe explozii, ceea ce ar sugera aprinderea în lanț a depozitelor de carburanți din apropierea rafinăriei Rosneft din Tuapse, la sud de Novorossiisk. Ce spun autoritățile ruse și ce efecte imediate sunt raportate Guvernatorul regiunii Krasnodar a transmis, într-o postare pe rețelele sociale, că ar fi fost avariată o conductă de gaze și că ferestrele mai multor clădiri au fost sparte. În același timp, autoritățile au confirmat izbucnirea unui incendiu de amploare, care a provocat decesul unei persoane și rănirea alteia. Ca măsură de siguranță, aeroporturile din Krasnodar și Gelendjik au introdus restricții temporare pentru decolări și aterizări. Context: al doilea atac în patru zile asupra facilităților petroliere din Tuapse Atacul este al doilea „masiv” în decurs de patru zile asupra facilităților petroliere din portul Tuapse. Joia trecută, un alt atac a dus la moartea a două persoane, a distrus un petrolier, a avariat infrastructura și a declanșat un incendiu a cărui stingere a durat peste 24 de ore. Rafinăria din Tuapse aparține Rosneft și este descrisă ca un obiectiv strategic major, fiind una dintre cele mai mari din Rusia. Informațiile sunt atribuite de Biziday sursei Pravda. [...]
