Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Peter Magyar pune pe agenda noului guvern ungar reluarea fluxurilor de petrol prin Drujba, cerând Ucrainei să redeschidă conducta imediat ce devine funcțională și Rusiei să reia livrările „în conformitate cu contractele”, potrivit HotNews. Miza este una operațională și de securitate energetică: Ungaria și Slovacia sunt de luni bune în conflict cu Kievul după suspendarea tranzitului de petrol rusesc pe teritoriul ucrainean.
Magyar, descris drept câștigătorul alegerilor din Ungaria și viitor premier, a făcut solicitarea într-o conferință de presă, după prima ședință a grupului său parlamentar. El a condiționat redeschiderea de faptul ca, „din partea ucraineană”, conducta să fie „pregătită pentru transportul de petrol”.
În timp ce Budapesta (prin guvernul Orban) și Bratislava contestă suspendarea livrărilor, Kievul susține că oleoductul Drujba a fost închis după un atac al forțelor ruse de la sfârșitul lunii ianuarie, notează materialul, care citează Reuters.
Magyar a indicat că reluarea transportului depinde de ambele părți:
În același context, Peter Magyar a spus că extinderea centralei nucleare de la Paks este „un proiect important și necesar”, dar a anunțat că noul guvern va analiza condițiile de finanțare ale împrumutului pentru construcție, inclusiv dacă sunt posibile restructurarea sau refinanțarea.
Proiectul Paks-2 este evaluat la 12,5 miliarde de euro, iar Magyar a afirmat că finalizarea ar putea costa 24 de miliarde. Contractul a fost atribuit companiei ruse Rosatom fără licitație competitivă, fiind considerat de mult timp un simbol al relației strânse dintre Vladimir Putin și Viktor Orban, mai arată articolul. Pentru proiect, Magyar a mai indicat două direcții: deschiderea pieței și accelerarea procesului, fără a detalia pașii concreți.
Recomandate
Atacurile reciproce asupra navelor comerciale din Marea Neagră cresc riscul de întreruperi pe ruta petrolului kazah și alimentează riscuri de sancțiuni pentru companii , după ce Ucraina și Rusia au intensificat loviturile asupra transportului civil, potrivit Kyiv Post . Ucraina a lovit, duminică și luni, trei petroliere aflate la încărcare la un terminal rusesc folosit pentru exportul de țiței pompat din Kazahstan, iar surse militare ucrainene și oficiali kazahi au confirmat atacurile. Cel mai recent incident descris este un atac cu drone cu rază lungă, luni, asupra KTK Marine Terminal, la aproximativ 26 km nord de Novorossiisk, care a lovit și a incendiat petrolierul Nelsa în timpul încărcării. Nava, sub pavilion Camerun, ar fi încărcat țiței produs în Kazahstan, iar incendiul a fost stins după intervenția pompierilor „în cea mai mare parte a zilei”, cu evacuarea a 22 din 24 de membri ai echipajului; căpitanul și ofițerul secund ar fi rămas la post, conform relatărilor citate. Marți, relatări bazate pe martori de la țărm au indicat că nava aflată la ancoră nu părea în pericol de scufundare, deși zona pupa tribord ar fi fost serios avariată de explozie și incendiu. Terminalul KTK și miza pentru exporturile de țiței „KTK” este abrevierea rusă pentru Caspian Pipeline Consortium (Consorțiul Conductei Caspice), companie înființată în 1992 pentru a facilita exportul de țiței din Asia Centrală către piețele internaționale. Rusia și Kazahstan sunt acționari majori, Oman este acționar minoritar, iar Chevron, ExxonMobil, Shell și Eni ar deține, de asemenea, participații, potrivit materialului. În același val de atacuri, drone ucrainene au lovit duminică încă două petroliere la terminal: Asia (pavilion Liberia, deținută de greci) și Nissos Ios (pavilion Insulele Marshall, deținută de greci), ambele luând foc; incendiile au fost stinse. Publicația notează că niciuna dintre aceste două nave nu este listată ca făcând parte din așa-numita „ flotă din umbră ” a Rusiei (rețea de nave folosite pentru a ocoli restricții), spre deosebire de Nelsa. Riscuri de sancțiuni și reacția Kazahstanului Nelsa este descrisă ca membru confirmat al „flotei din umbră” și se află, împreună cu operatorii săi, sub sancțiuni impuse de UE, Regatul Unit, Canada, Elveția, Noua Zeelandă și Ucraina pentru sprijinirea exporturilor de petrol ale Rusiei în pofida restricțiilor legate de război. Materialul citează și un raport Reuters din iulie 2026 care a identificat nava (156.000 tone deadweight) ca posibil folosind un pavilion fals al Camerunului pentru a facilita evitarea sancțiunilor; potrivit grupurilor care urmăresc sancțiunile, proprietarul și operatorul cel mai frecvent raportat ar avea baza în Dubai. Kazahstanul a criticat atacurile ucrainene într-o declarație comună a ministerelor de Externe și Energie, numindu-le „atacuri teroriste” care interferează ilegal cu transportul pașnic de țiței deținut de SUA și Kazahstan pe nave neutre. Documentul susține că autoritățile de la Astana ar fi obținut aprobări pentru încărcare și plecare și că atacul a încălcat aceste aprobări, invocând și „riscuri ecologice și tehnologice” și pericol pentru echipaje multinaționale. În același timp, Kyiv Post arată că, dacă un destinatar ar primi sau ar obține profit dintr-un transport realizat cu Nelsa, atunci orice companie implicată în transfer ar putea încălca legislația SUA și s-ar putea expune la acuzații de evitare a sancțiunilor, indiferent de poziția Kazahstanului privind legitimitatea transportului. Escaladare și pe ruta cerealelor: atacul asupra unei nave în Odesa Pe partea rusă, escaladarea a inclus o salvă de rachete de croazieră antinavă, duminică, asupra unei nave încărcate cu cereale în portul ucrainean Odesa, atac care ar fi produs cele mai grave pierderi de vieți omenești în rândul echipajelor civile pe durata războiului, cu 10 morți, potrivit surselor navale ucrainene și presei maritime comerciale din Ucraina și Turcia citate. Un alt atac descris: forțele ruse ar fi lansat trei rachete X-59 sau posibil X-69 asupra navei Golden Leo, un vrachier sub pavilion Guineea-Bissau, deținut de o companie turcă, la plecarea din portul Odesa. Un focos de „jumătate de tonă” ar fi ucis 10 membri ai unui echipaj preponderent sirian și indian; autoritățile ucrainene au evacuat opt supraviețuitori, iar Administrația Porturilor Maritime din Ucraina a indicat că primele raportări plasau echipajul total la 17 persoane. Ce se schimbă operațional în Marea Neagră Materialul descrie o rupere a unei înțelegeri tacite potrivit căreia navele neutre nu ar fi fost vizate sistematic cu atacuri antinavă. În acest context, riscurile pentru companiile de shipping, traderii de petrol și încărcătorii de mărfuri cresc pe două direcții: continuitatea exporturilor de țiței prin infrastructura KTK , inclusiv pentru încărcături asociate Kazahstanului; expunerea la sancțiuni atunci când sunt implicate nave sau operatori aflați pe liste restrictive, chiar dacă marfa este prezentată drept „legitimă”. Kyiv Post mai notează că Ucraina a extins în ultimele săptămâni campania cu drone împotriva transportului civil rusesc în Marea Azov și Marea Neagră, iar loviturile asupra KTK ar marca prima extindere a acestei operațiuni către țărmul regiunii ruse Krasnodar. [...]
Ucraina a lovit două obiective petroliere majore din Rusia, inclusiv un complex petrochimic la circa 1.500 km de graniță , într-o mișcare care poate pune presiune pe producția de carburanți și pe lanțurile de aprovizionare ale armatei ruse, potrivit Kyiv Post . Atacurile cu drone au vizat peste noapte complexul Gazpromneftekhim Salavat din Republica Bașchortostan și rafinăria Afipsky din Ținutul Krasnodar; la ambele locații au fost raportate incendii, iar amploarea pagubelor este încă evaluată. Ținta cea mai îndepărtată a fost complexul Gazpromneftekhim Salavat, descris ca unul dintre cele mai mari din Rusia. Canale ucrainene de monitorizare au publicat imagini video despre care susțin că arată un incendiu la instalație, iar publicația rusă independentă Astra a relatat, citând filmări ale martorilor, despre explozii multiple și un nor dens de fum negru. Șeful Republicii Bașchortostan, Radiy Khabirov, a confirmat un atac cu drone asupra „zonei industriale Salavat”, afirmând că raidul a fost „respins” și că incendiile ar fi fost provocate de resturi ale dronelor doborâte, fără să confirme explicit lovirea rafinăriei. Din perspectiva capacității, Kyiv Post notează că presa rusă a indicat pentru Salavat un volum de procesare de 7,2 milioane tone de materii prime în 2024 (aprox. 2,7% din capacitatea totală de rafinare a Rusiei), cu o producție de 1,5 milioane tone de benzină și 2,5 milioane tone de motorină. Un analist economic citat, Viaceslav Șiriaev, a spus că Salavat ar fi fost „ultimul mare producător de benzină” din Rusia care nu fusese lovit de forțele ucrainene în 2026, după două atacuri raportate în septembrie 2025. A doua lovitură: rafinăria Afipsky, nod important în sudul Rusiei A doua țintă a fost rafinăria Afipsky din Ținutul Krasnodar, una dintre cele mai mari din sudul Rusiei. Potrivit materialului, instalația are o capacitate anuală de procesare de 6,25 milioane tone de țiței și condensat (un amestec de hidrocarburi lichide asociate gazelor naturale), aprovizionat din Siberia de Vest și regiunea Volga-Ural, prin conducte, cale ferată și transport rutier. Autoritățile regionale ruse au recunoscut izbucnirea unui incendiu la rafinărie. Canalul ucrainean de Telegram Krymsky Veter a relatat că primele explozii ar fi avut loc în jurul miezului nopții și a descris incendiul drept „masiv”. Astra a mai susținut că focul a izbucnit în zona parcului de rezervoare, unde sunt stocate produse destinate exportului (inclusiv benzină, motorină, distilate de condensat, reziduuri de păcură și sulf). Rafinăria Afipsky mai fusese vizată într-un atac cu drone pe 11 iunie, potrivit aceleiași surse. Confirmarea Statului Major ucrainean și limita informațiilor despre pagube Ulterior, Statul Major General al Ucrainei a confirmat lovirea ambelor rafinării și apariția incendiilor, precizând că evaluarea pagubelor este în curs. În comunicatul citat, instituția descrie complexul Gazprom Neftekhim Salavat ca având o capacitate proiectată de aproximativ 10 milioane tone de țiței pe an și menționează că produce carburanți și alte produse „folosite pentru a susține economia și mașinăria militară” a Rusiei. Tot Statul Major a mai raportat o lovitură asupra unei facilități de transbordare a navelor din apropiere de Gelendjik (Krasnodar), utilizată de Rusia pentru transferul încărcăturilor de petrol și pentru sprijinirea operațiunilor navale și a logisticii militare, precum și atacuri asupra unui depozit de muniții în Donețk ocupat și a unui nod logistic în Luhansk ocupat. Pentru toate, evaluările privind efectele sunt prezentate ca fiind în desfășurare. De partea rusă, Ministerul Apărării a susținut că apărarea antiaeriană a interceptat și distrus 288 de drone ucrainene de tip „aripă fixă” între 20:00 (ora Moscovei) pe 13 iulie și 08:00 pe 14 iulie, în mai multe regiuni, inclusiv în zona Moscovei, Krasnodar, Crimeea și Bașchortostan, precum și deasupra mărilor Azov și Neagră. Declarația nu clarifică însă câte drone ar fi trecut de apărare și ce pagube exacte au produs la obiectivele energetice menționate. [...]
Scăderea rafinării petrolului în Rusia la un minim al ultimilor 21 de ani riscă să amplifice presiunile pe piața internă a carburanților , într-un context în care infrastructura energetică este afectată de atacuri, potrivit Meduza , care citează o analiză Bloomberg bazată pe date EA Analytics (divizie a companiei britanice Energy Aspects ). În iulie 2026, productivitatea medie a rafinăriilor rusești (NPZ) este de 3,91 milioane barili pe zi, nivel descris drept cel mai scăzut din martie 2005. Publicația notează că acesta este cu peste 1,4 milioane barili pe zi sub media din iulie anul trecut. Atacurile asupra infrastructurii, un factor invocat în scădere Săptămâna trecută, Financial Times a relatat, citând analiști neidentificați, că din cauza loviturilor Ucrainei asupra infrastructurii petroliere Rusia ar fi putut pierde între 20% și 40% din capacitățile de rafinare. Nu doar rafinarea: și producția de țiței scade Pe fondul acelorași atacuri, scade și producția de petrol, potrivit datelor Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) citate în material. În iunie, producția Rusiei a coborât la 8,928 milioane barili de țiței pe zi, cel mai redus nivel „cel puțin din februarie 2024”, după cum notează Bloomberg. În ansamblu, combinația dintre rafinare mai slabă și producție în scădere indică o constrângere operațională cu potențial de a tensiona aprovizionarea internă și fluxurile de export, însă materialul nu oferă o estimare directă a impactului imediat asupra prețurilor sau volumelor livrate. [...]
Ajustarea în scădere a producției rusești de petrol și interdicția temporară la exportul de motorină indică presiuni tot mai mari pe piața internă a combustibililor din Rusia , potrivit Agerpres , care citează un raport al Agenției Internaționale pentru Energie (IEA) transmis de Reuters. IEA estimează că producția de petrol a Rusiei va scădea cu aproximativ 3% în 2026, până la 8,9 milioane barili pe zi, pe fondul atacurilor Ucrainei asupra infrastructurii energetice. În raport, organizația explică faptul că atacurile asupra rafinăriilor, facilităților de stocare și infrastructurii de transport au determinat revizuirea în scădere a prognozelor privind livrările rusești: cu 85.000 barili/zi pentru acest an și cu 150.000 barili/zi pentru anul viitor, până la o medie de 8,8 milioane barili/zi în perioada estimată. Măsuri de urgență pe piața internă: stop la exporturile de motorină Pe fondul problemelor de aprovizionare cu benzină și motorină, Rusia a introdus o interdicție a exporturilor de motorină , măsură care include și producătorii de combustibil și este valabilă până la 31 iulie, potrivit guvernului de la Moscova. Vicepremierul Alexander Novak a legat decizia de nevoia de a crește disponibilitatea pe piața internă și a recunoscut că situația rămâne „complexă”, inclusiv prin efectele vizibile la benzinării. „Astăzi a fost introdusă o interdicție a exporturilor de motorină și aceasta va face posibilă majorarea aprovizionării pieței interne.” Totodată, Rusia ar urma să înceapă în iulie importul de combustibil, ca parte a pachetului de măsuri pentru reducerea tensiunilor din lanțul de aprovizionare. Ce arată cifrele IEA despre producție și exporturi IEA se așteaptă ca producția de petrol a Rusiei să ajungă la: 8,9 milioane barili/zi în 2026 ; 8,8 milioane barili/zi în 2027 , după 9,2 milioane barili/zi în 2025 . În iunie, producția de țiței a crescut cu 120.000 barili/zi față de mai, până la 8,86 milioane barili/zi. În același timp, IEA estimează că exporturile totale de țiței au urcat în iunie la 5,8 milioane barili/zi (plus 620.000 barili/zi față de mai), în timp ce exporturile de produse petroliere au scăzut la 1,91 milioane barili/zi (minus 230.000 barili/zi). Rusia nu mai publică din aprilie 2023 date privind producția sa de petrol, iar estimările sunt realizate de organisme internaționale precum IEA. În context, Rusia rămâne al treilea mare producător global de petrol, iar orice perturbare a producției și a fluxurilor de export are potențial de impact asupra pieței regionale a produselor petroliere, inclusiv prin reorientarea volumelor disponibile la export. [...]
Producția de benzină din Rusia a coborât la 65% din cererea sezonieră , după atacuri cu drone ale Ucrainei asupra rafinăriilor, ceea ce amplifică riscul de penurie în plin vârf de consum estival, potrivit Meduza , care citează Reuters. Reuters arată, pe baza a două surse și a propriilor calcule, că deficitul de producție față de volumele necesare în sezonul de vară este de 35%, adică între 40.000 și 45.000 de tone pe zi. În iunie, deficitul zilnic era de 25%, ceea ce indică o deteriorare rapidă a echilibrului dintre producție și consum. Sursele din industrie citate de Reuters estimează că cererea zilnică de benzină în Rusia, în perioada de vârf a consumului de vară, se situează între 115.000 și 120.000 de tone. Rafinării oprite și recunoaștere oficială a deficitului Conform Reuters, avariile provocate de atacurile cu drone au dus la oprirea activității în mai multe rafinării, inclusiv unele dintre cele mai mari – rafinăria din Nijni Novgorod și cea din Omsk. De asemenea, rafinăria din Saratov și-a suspendat producția. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că pe piața rusă a carburanților „există probleme și există deficit”, care a dus la apariția cozilor. El a pus situația pe seama faptului că rafinăriile „ies parțial din funcțiune pentru reparații din cauza loviturilor [dronelor]”. De ce contează: șoc operațional cu efect direct în piața internă Dincolo de impactul militar, scăderea producției la un nivel care acoperă doar 65% din consumul sezonier sugerează un șoc operațional în infrastructura de rafinare, cu efecte imediate asupra disponibilității benzinei în retail și asupra funcționării lanțului de aprovizionare intern. Într-o evaluare citată de Reuters, Financial Times estimează că rafinăriile rusești au pierdut între 20% și 40% din capacități din cauza atacurilor. Aceeași publicație a scris că criza de combustibil afectează direct aproximativ 50 de milioane de persoane, adică 35% din populația Rusiei. [...]
Intervenția militară SUA asupra unui petrolier care încerca să intre în Iran ridică riscul de întreruperi pe rutele de export și de costuri mai mari pentru transportul de țiței , într-un moment în care Washingtonul menține o blocadă asupra porturilor iraniene , potrivit G4Media . Armata americană a anunțat vineri că a „neutralizat” un petrolier care ar fi încercat să forțeze blocada impusă de SUA porturilor iraniene, după ce echipajul ar fi încercat „de cel puțin patru ori” să o evite. Forțele americane au tras asupra sălii motoarelor, iar nava „nu se mai îndreaptă spre Iran”, conform unui comunicat citat de Agerpres, care preia AFP. „Am neutralizat petrolierul după ce echipajul său a încercat să forțeze blocada de cel puțin patru ori. Echipajul a fost avertizat în mai multe rânduri, dar nu s-a conformat, iar forțele americane din zonă au neutralizat nava după ce au tras asupra sălii mașinilor. Nava nu se mai îndreaptă spre Iran.” De ce contează pentru piața petrolului și transport Un astfel de incident semnalează o înăsprire a riscului operațional în proximitatea rutelor și porturilor vizate de blocadă: armatorii și traderii pot reacționa prin rute alternative, întârzieri și prime de risc mai mari în asigurări și navlosire (costul închirierii navelor). În lipsa unor detalii suplimentare în material despre încărcătură, proprietar sau destinație comercială, impactul exact asupra fluxurilor nu poate fi cuantificat. Ce spun autoritățile americane Potrivit declarației atribuite lui Tim Hawkins, purtător de cuvânt al Comandamentului Central al SUA (Centcom) , echipajul a fost avertizat de mai multe ori înainte ca forțele americane să tragă asupra sălii motoarelor. Comunicatul susține că nava a fost oprită din a-și continua deplasarea către Iran. Materialul nu oferă informații despre eventuale victime, pagube totale sau despre starea echipajului, dincolo de formularea „neutralizat” și descrierea intervenției asupra sălii motoarelor. Ce urmează În absența unor clarificări publice despre identitatea petrolierului și despre consecințele comerciale imediate, rămâne de urmărit dacă episodul va duce la măsuri suplimentare de securitate în zonă și la reacții ale companiilor de transport și asigurare, care pot influența costurile logistice pentru țiței și produse petroliere. [...]
