Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Bahrain a declarat forță majoră după un atac asupra complexului său de rafinării, pe fondul intensificării loviturilor Iranului în regiune.
Conflictul din Orientul Mijlociu a ajuns în a zecea zi, iar atacurile asupra infrastructurii petroliere sporesc presiunea într-un moment în care piețele sunt deja afectate de scumpirea energiei. În acest context, miniștrii de finanțe ai statelor din G7 discută luni posibilitatea unei eliberări coordonate a rezervelor strategice de petrol, pentru a tempera volatilitatea și a limita efectele asupra prețurilor.
În primele ore ale zilei, mai multe atacuri au fost interceptate de sistemele de apărare aeriană din Emiratele Arabe Unite, Kuweit și Qatar, după lansarea unor drone și rachete către ținte din zona Golfului.
În Bahrain, compania națională de petrol a anunțat instituirea stării de forță majoră asupra operațiunilor, după ce un atac a vizat complexul de rafinării al țării. Măsura sugerează perturbări semnificative ale activității și creșterea riscului de probleme de aprovizionare.
În Arabia Saudită, Ministerul Apărării a raportat interceptarea unor atacuri aeriene îndreptate către infrastructura energetică. Autoritățile au indicat că nouă drone au fost doborâte în timp ce se îndreptau spre câmpul petrolier Shaybah, alte două drone au fost interceptate în estul regiunii Al-Jawf, iar două rachete balistice au fost lansate către Prince Sultan Air Base, toate într-un interval de câteva ore, între miezul nopții și prânz.
Pe lanțul logistic, companii petroliere, traderi (intermediari care cumpără și vând energie) și armatori au decis să suspende transporturile de țiței, produse rafinate și GNL (gaz natural lichefiat) prin Strâmtoarea Ormuz, după atacurile SUA și Israel asupra Iranului și după anunțul Teheranului privind închiderea navigației. Blocajul ridică miza pentru una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii, prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul consumat global, inclusiv volume din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Irak, Kuweit și Iran, precum și exporturi relevante de GNL din Qatar.
Recomandate
Țările din G7 analizează eliberarea a până la 30% din rezervele strategice de petrol , într-o încercare de a stabiliza piețele energetice afectate de escaladarea conflictului din Golf. Potrivit Financial Times , miniștrii de finanțe ai celor mai mari economii occidentale au discutat într-o reuniune de urgență despre utilizarea rezervelor gestionate în cadrul Agenției Internaționale a Energiei (IEA) pentru a tempera creșterea abruptă a prețurilor petrolului. Inițiativa vine după o creștere explozivă a prețului petrolului Brent, care a depășit pragul de 110 dolari pe baril, înregistrând o majorare de peste 25% într-o singură zi. Tensiunile au apărut pe fondul temerilor că Strâmtoarea Ormuz , una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului, ar putea fi blocată în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. Aproape un sfert din comerțul global cu petrol tranzitează această zonă strategică. În paralel, producția și exporturile din mai multe state din regiune au fost afectate. Irak a raportat o scădere de aproximativ 70% a producției de țiței din cauza restricțiilor impuse navelor petroliere, iar Kuweit și Qatar au anunțat la rândul lor limitări sau suspendări temporare ale exporturilor. Ce presupune planul discutat de statele G7 Soluția analizată vizează utilizarea rezervelor strategice de petrol administrate prin sistemul Agenției Internaționale a Energiei. Cele 32 de state membre ale organizației dețin stocuri de urgență create special pentru situații de criză energetică. Potrivit scenariului discutat: ar putea fi eliberați între 300 și 400 de milioane de barili de petrol cantitatea ar reprezenta aproximativ 25–30% din rezerva totală de 1,2 miliarde de barili măsura ar avea scopul de a tempera volatilitatea pieței și de a reduce presiunea asupra prețurilor combustibililor Rezervele strategice au fost create în 1974, după embargoul petrolier arab, tocmai pentru a permite țărilor mari consumatoare să reacționeze rapid în cazul unor șocuri majore pe piața energetică. Impactul conflictului din Orientul Mijlociu Escaladarea conflictului din Golf a generat deja turbulențe majore pe piețele energetice globale. Pe lângă petrol, și prețul gazelor naturale în Europa a crescut semnificativ, cu aproximativ 30% într-o singură zi. Creșterea rapidă a prețurilor la energie ridică riscul unui nou val inflaționist, care ar putea afecta economiile globale. Statele mari importatoare de petrol - printre care China, India, Japonia, Coreea de Sud, Germania, Italia și Spania - sunt considerate cele mai vulnerabile la astfel de șocuri. În Europa, presiunile pentru plafonarea prețurilor carburanților devin tot mai mari, iar în România există deja estimări potrivit cărora costul combustibililor ar putea ajunge la pragul de 10 lei pe litru , dacă tensiunile geopolitice continuă. Coordonare globală pentru stabilizarea pieței Reuniunea miniștrilor din G7 a fost organizată cu participarea directorului executiv al Agenției Internaționale a Energiei, Fatih Birol, pentru a asigura o reacție coordonată între marile economii. Mai multe state, inclusiv Statele Unite, s-au declarat deja dispuse să utilizeze rezervele strategice pentru a limita impactul crizei energetice asupra piețelor și asupra consumatorilor. Decizia finală privind volumul de petrol care ar putea fi eliberat nu a fost încă anunțată oficial, însă discuțiile reflectă presiunea tot mai mare asupra guvernelor occidentale de a stabiliza rapid piețele energetice într-un moment de tensiuni geopolitice majore. [...]
Prăbușire bruscă pe piața petrolului după declarațiile lui Donald Trump , care a sugerat că războiul cu Iranul este aproape încheiat, a provocat una dintre cele mai volatile sesiuni de tranzacționare din ultimii ani, cu prețuri care au urcat peste 119 dolari pe baril înainte de a coborî sub pragul de 90 de dolari. Potrivit Finance Yahoo , reacția piețelor a venit imediat după declarațiile făcute de liderul american într-un interviu pentru CBS News. Oscilații dramatice într-o singură zi În cursul ședinței de luni, cotațiile petrolului au trecut printr-o volatilitate rar întâlnită: Brent , referința internațională: maxim: 119,50 dolari/baril închidere aproximativă: 98,96 dolari ulterior, în tranzacțiile târzii: sub 90 dolari West Texas Intermediate (WTI) : maxim: 119,48 dolari/baril închidere: 94,77 dolari ulterior: aproape 85 dolari Creșterea inițială a fost alimentată de temerile privind conflictul dintre SUA și Iran și de blocarea Strâmtorii Hormuz, un punct strategic prin care trece aproximativ 20% din petrolul transportat la nivel mondial . Declarațiile lui Donald Trump au schimbat direcția pieței În interviul acordat din clubul său de golf din Doral, Florida, Donald Trump a afirmat că operațiunea militară lansată la finalul lunii februarie — denumită „Operation Epic Fury” — ar fi „foarte aproape de final”. Președintele a susținut că: Iranul ar fi pierdut mare parte din capacitățile navale și aeriene; infrastructura militară ar fi grav afectată; campania militară ar evolua mai rapid decât planul inițial de 4–5 săptămâni . Aceste afirmații au fost interpretate de investitori drept un semnal că tensiunile ar putea scădea, ceea ce ar permite reluarea fluxurilor de petrol din Golful Persic. Reacții și discuții la nivel internațional Creșterea abruptă a prețurilor din timpul zilei a determinat discuții urgente între statele G7. Miniștrii de finanțe au discutat cu Agenția Internațională pentru Energie despre posibilitatea eliberării rezervelor strategice de petrol , însă, potrivit Reuters , nu s-a luat încă o decizie imediată. Oficialii au transmis doar că sunt pregătiți să intervină dacă piața va avea nevoie de stabilizare. Impactul asupra burselor Volatilitatea petrolului a influențat direct piețele financiare: Indice bursier Evoluție S&P 500 de la −1,5% la +0,8% Dow Jones recuperare după o scădere de aproape 900 puncte, închidere +239 Nasdaq +1,4% În Asia însă, piețele închiseseră deja înaintea declarațiilor lui Trump: Nikkei 225 (Japonia): −5,2% Kospi (Coreea de Sud): −6% CAC 40 (Franța): −1% Riscurile rămân ridicate Analiștii avertizează că stabilizarea ar putea fi temporară. Dacă Strâmtoarea Hormuz rămâne blocată pentru mai multe săptămâni, unele estimări indică posibilitatea ca petrolul să urce chiar la 150 de dolari pe baril . Economiștii Goldman Sachs avertizează că un preț stabil peste 100 de dolari ar putea: crește inflația globală cu 0,7 puncte procentuale reduce creșterea economică mondială cu 0,4 puncte procentuale Astfel, piețele energetice rămân extrem de sensibile la evoluțiile militare și geopolitice din Orientul Mijlociu. [...]
Donald Trump a îndemnat echipajele navelor petroliere să traverseze Strâmtoarea Ormuz în pofida tensiunilor din regiune. Declarația a fost făcută într-un interviu televizat, în contextul temerilor tot mai mari privind securitatea transportului de petrol prin una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii Președintele Statelor Unite a transmis un mesaj direct echipajelor navelor petroliere, afirmând că acestea ar trebui să „arate mai mult curaj” și să continue traversarea strâmtorii, în ciuda escaladării conflictului din regiune. Potrivit lui Donald Trump, nu există motive reale de teamă, deoarece Iranul nu ar avea capacitatea navală necesară pentru a bloca sau controla zona. „Aceste nave trebuie să treacă prin Strâmtoarea Ormuz și să arate un pic de curaj, nu e nimic de temut”, a spus liderul american, susținând că forțele iraniene nu mai reprezintă o amenințare majoră în zonă. Declarațiile vin pe fondul tensiunilor crescute generate de conflictul militar dintre Statele Unite și Iran, situație care a ridicat temeri privind o eventuală blocare a Strâmtorii Ormuz. Ruta maritimă este esențială pentru transportul global de petrol, o parte semnificativă din exporturile mondiale trecând prin acest punct strategic dintre Golful Persic și Oceanul Indian. Donald Trump a mai sugerat că administrația sa analizează măsuri pentru a menține prețul petrolului sub pragul de 100 de dolari pe baril , într-un moment în care volatilitatea piețelor energetice crește pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. Potrivit informațiilor apărute în presa americană, războiul cu Iranul a generat deja costuri de miliarde de dolari pentru Statele Unite și a dus la pierderi umane în rândul militarilor americani. În același timp, liderul american a declarat că este prea devreme pentru a discuta despre o eventuală preluare a zăcămintelor petroliere iraniene, deși a admis că ideea a fost analizată în anumite cercuri politice. Trump a criticat și alegerea lui Mojtaba Khamenei ca lider suprem al Iranului, afirmând că acesta ar putea avea dificultăți în a-și menține poziția. Președintele SUA urmează să susțină în cursul serii o conferință de presă, programată pentru ora 23:30, ora României, în care sunt așteptate noi declarații privind situația din Orientul Mijlociu și evoluția conflictului. [...]
Cotația Brent a urcat vineri seara peste 90 de dolari/baril , pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, potrivit Biziday . Mișcarea duce prețul la cel mai ridicat nivel din aprilie 2024, după o creștere de peste 5% într-o singură zi. Impulsul imediat a venit după ce o rachetă lansată de Iran a lovit cea mai mare rafinărie de petrol din Bahrain, declanșând un incendiu de amploare. Autoritățile au transmis că nu au fost înregistrate victime, însă cotațiile au accelerat încă de la apariția informațiilor despre incident. Piața era deja tensionată de aproape blocarea transportului maritim prin Strâmtoarea Hormuz, rută esențială pentru țiței, prin care trec aproximativ 20 de milioane de barili pe zi. În acest context, prețurile petrolului au crescut cu peste 20% în această săptămână, în pofida semnalelor lui Donald Trump că SUA ar putea lua măsuri pentru a reduce prețurile și a unei derogări temporare care permite Indiei să cumpere țiței rusesc. Între timp, guvernele Japoniei și ale altor țări iau în calcul eliberarea rezervelor de urgență. Pe partea de ofertă, Irakul a oprit deja cea mai mare parte din producția sa, iar Kuweitul ar putea proceda similar în zilele următoare, pe fondul depozitelor aproape pline. Analiștii avertizează că inclusiv Arabia Saudită, cel mai mare producător din Golf, ar putea fi nevoită să reducă producția în următoarele săptămâni. Arne Rasmussen, analist-șef la Global Risk Management, a spus că piața a subestimat durata războiului și că s-a produs un „efect de bulgăre de zăpadă” pe măsură ce traderii au reevaluat riscurile, conform Trading Economics și Financial Times . [...]
Conflictul din Orientul Mijlociu limitează accesul Indiei la petrolul din Golf , iar New Delhi este împinsă din nou spre țițeiul rusesc, potrivit Euronews România . Miza este aprovizionarea unei economii care importă 90% din necesarul de petrol, într-un moment în care rutele tradiționale din Golful Persic sunt afectate de escaladarea regională. Pe fondul presiunilor din SUA, oficialii indieni au traversat „șase luni în agonie” după ce președintele american Donald Trump a decis, în vara anului trecut, să sancționeze India pentru achizițiile de petrol rusesc. Conform The Washington Post , secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a anunțat joi, într-o postare pe rețelele de socializare, că administrația Trump va acorda Indiei o derogare limitată de 30 de zile pentru a cumpăra petrol rusesc, invocând nevoia de a menține „fluxul de petrol pe piața globală”. Problema imediată pentru India este că furnizorii alternativi sunt, în mare parte, în Golful Persic, iar conflictul din Orientul Mijlociu „limitează drastic” capacitatea de aprovizionare din această zonă. În acest context, Strâmtoarea Ormuz, prin care se transportă o parte importantă din exporturile de petrol din Golf, este descrisă ca fiind „practic închisă în acest moment”, ceea ce taie accesul rapid la volumele care, în mod obișnuit, ajungeau în India în mai puțin de o săptămână. „Se estimează că peste 30 de milioane de barili de petrol stau în așteptare în Oceanul Indian, suficient pentru a satisface șase zile din cererea totală a Indiei.” În aceste condiții, Rusia devine „cel mai la îndemână” furnizor, cu livrări pe mai multe rute: din porturile vestice ale Rusiei prin Marea Mediterană, Canalul Suez și Marea Roșie până la coasta de vest a Indiei, dar și din Extremul Orient rus, deși aceste volume ar putea fi redirecționate către cumpărători din Asia de Est. Principalii furnizori tradiționali ai Indiei au fost Irakul și Arabia Saudită, iar Kuweitul și Omanul urmau să acopere o parte importantă din diferență, însă blocajele de pe ruta Ormuz schimbă rapid ecuația. Din perspectiva consecințelor, Euronews România notează că, dacă războiul din Golf continuă să blocheze fluxurile de țiței din zona Golfului Persic, tot mai multe state ar putea căuta alternative în Rusia, ceea ce ar însemna, implicit, mai multe venituri pentru Moscova. Pentru India, pe termen scurt, prioritatea rămâne continuitatea aprovizionării, inclusiv prin utilizarea volumelor deja aflate pe mare, chiar dacă transporturile din Rusia ajung mai lent decât cele din Golf. India importă aproximativ 90% din necesarul de petrol, ceea ce o face vulnerabilă la șocuri de ofertă și la blocaje de transport. Conflictul din Orientul Mijlociu reduce accesul la țițeiul din Golful Persic, inclusiv prin afectarea tranzitului prin Strâmtoarea Ormuz. Rusia poate livra pe rute alternative, iar volume semnificative sunt deja în așteptare în Oceanul Indian, oferind un tampon pe termen foarte scurt. Prelungirea blocajelor din Golf poate accelera reorientarea către petrolul rusesc, cu efecte geopolitice și economice mai largi. [...]
O rachetă lansată de Iran a lovit cea mai mare rafinărie din Bahrain , declanșând un incendiu joi seara, potrivit Biziday , care citează un comunicat oficial al guvernului din Bahrain. Autoritățile au transmis că nu au fost înregistrate victime, iar activitatea rafinăriei continuă. Ținta a fost o unitate a rafinăriei operate de BAPCO Energies. Incidentul vine pe fondul escaladării confruntărilor din regiune, în contextul în care Bahrainul raportase anterior interceptarea a 75 de rachete și 123 de drone în ultimele zile, de la începutul tensiunilor militare. Comandamentul militar le-a cerut locuitorilor să rămână în case și să evite deplasările care nu sunt necesare. Piața petrolului a reacționat imediat. Cotația Brent a urcat cu peste 4% și a depășit 85 de dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din iulie 2024, în timp ce WTI (petrolul american) a crescut cu peste 7%, trecând de 80 de dolari pe baril, notează Trading Economics . Mișcarea a fost amplificată și de decizia Chinei de a cere marilor rafinării să oprească exporturile de motorină și benzină, pentru a-și proteja piața internă în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu, relatează CNN . [...]
