Știri din categoria Petrol și gaze

Petrolul crește cu 5% doar din anticipații - Fără niciun foc tras, riscul geopolitic deja scumpește barilul și tensionează bursele globale

20 februarie 2026, 22:17

Barili de petrol pe o platformă maritimă, pregătiți pentru transport.

Riscul unui atac american asupra Iranului în următoarele zile începe să fie reflectat direct în prețul petrolului, iar piețele energetice se pregătesc pentru scenarii care merg de la o escaladare limitată până la un șoc major de ofertă, potrivit unei analize CNBC.

Președintele Donald Trump a transmis că va decide în următoarele 10 zile dacă SUA vor lansa lovituri împotriva Iranului, în contextul unei mobilizări militare consistente în Orientul Mijlociu. Declarațiile au amplificat temerile investitorilor privind stabilitatea aprovizionării globale cu petrol.

Ce mizează piața

Petrolul a crescut cu peste 5% în această săptămână, pe fondul riscului de conflict. Cea mai mare temere este legată de Strâmtoarea Hormuz – unul dintre cele mai importante puncte de tranzit pentru țiței la nivel mondial.

Peste 14 milioane de barili pe zi au tranzitat strâmtoarea în 2025, potrivit datelor Kpler.
Aceasta reprezintă aproximativ o treime din exporturile globale de petrol transportate pe mare.
Aproximativ 75% din fluxurile prin Hormuz merg către China, India, Japonia și Coreea de Sud.

Iranul a efectuat deja exerciții militare în zonă și, potrivit unor declarații din presa iraniană, ar putea închide strâmtoarea dacă liderii de la Teheran ar da acest ordin.

Scenariul de coșmar

Într-un scenariu extrem, o închidere prelungită a Strâmtorii Hormuz ar putea împinge prețul petrolului peste 100 de dolari/baril, potrivit unor analiști citați de CNBC. O astfel de creștere ar putea:

reduce cererea globală,
alimenta inflația,
declanșa o încetinire economică sau chiar recesiune.

Energia care tranzitează Hormuz este esențială pentru echilibrul dintre cerere și ofertă la nivel mondial, iar asiguratorii internaționali ar putea refuza acoperirea transporturilor într-un mediu considerat prea riscant.

Rystad Energy estimează că un conflict extins ar putea adăuga 10–15 dolari/baril în scurt timp. Goldman Sachs și JPMorgan anticipează, însă, că în scenariul unor lovituri limitate, eventualele creșteri ar putea fi temporare.

Escaladare sau lovituri „chirurgicale”?

O parte dintre analiști cred că o eventuală intervenție americană ar putea fi „chirurgicală”, evitând infrastructura petrolieră iraniană pentru a limita impactul asupra pieței globale.

Goldman Sachs estimează că pierderea a 1 milion de barili/zi din exporturile iraniene pentru un an ar putea adăuga circa 8 dolari/baril la cotații.

În același timp, oficiali ai administrației Trump au sugerat că piața este „bine aprovizionată”, iar SUA ar avea suficientă flexibilitate pentru a gestiona un eventual șoc temporar.

De ce este atât de sensibilă piața?

Piețele energetice reacționează anticipativ. Chiar și fără întreruperi efective, simpla creștere a riscului geopolitic:

majorează primele de risc în prețuri,
afectează costurile de transport și asigurare,
influențează bursele globale și monedele emergente.

În acest moment, petrolul reflectă mai degrabă riscul de escaladare decât o întrerupere concretă a fluxurilor.

Tag-uri:petrol donald trump orientul mijlociu iran piata energiei stramtoarea hormuz pretul titeiului

AutorSzilárd-Ervin Szőgyényi

Sursăcnbc.com

Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Petrol și gaze19 feb. 2026

Petrolul atinge maximul ultimelor șase luni după ultimatumul de 10 zile dat Iranului; Tensiunile din Strâmtoarea Hormuz și acumularea militară SUA ridică Brent la 71,7 dolari

Prețul petrolului a atins cel mai ridicat nivel din ultimele șase luni , după ce președintele SUA, Donald Trump , a acordat Iranului un ultimatum de 10 zile pentru a ajunge la un acord privind programul nuclear, amplificând tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu. Cotația Brent a urcat la aproximativ 71,7 dolari pe baril , în creștere cu aproape 2% joi, după un salt de 4,3% în ziua precedentă, în timp ce West Texas Intermediate a depășit 66 de dolari pe baril. Declarațiile lui Trump au fost făcute la summitul inaugural Board of Peace de la Washington, unde liderul american a sugerat că, în lipsa unui progres rapid, ar putea urma „un pas suplimentar”, fără a exclude o opțiune militară. Negocierile nucleare desfășurate la Geneva la începutul săptămânii nu au produs un acord concret, deși oficialii iranieni au vorbit despre stabilirea unor „principii directoare”. Creșterea prețurilor este alimentată și de mișcări militare în regiune. Statele Unite au trimis portavionul USS Gerald R. Ford pentru a se alătura grupului de luptă condus de USS Abraham Lincoln, marcând o dublă prezență navală americană în zonă. În paralel, Iranul a organizat exerciții navale și a restricționat temporar tranzitul în Strâmtoarea Hormuz, rută prin care trece aproximativ 20% din fluxul global de petrol. Analiștii estimează că tensiunile actuale au adăugat un „premium geopolitic” de circa 3-4 dolari pe baril. Totuși, unii avertizează că oferta globală relativ stabilă ar putea limita noi creșteri, în absența unor întreruperi efective ale livrărilor. Evoluția din următoarele zile va depinde de răspunsul Teheranului la solicitările Washingtonului și de eventuale decizii militare. Până atunci, piețele energetice rămân sensibile la orice semnal privind Strâmtoarea Hormuz și la dinamica negocierilor [...]

O pompă de petrol într-un peisaj arid, sub un cer portocalie.

Petrol și gaze17 ian. 2026

Iranul, sub presiune internă și sancțiuni - miza pentru petrol e mai mare decât în Venezuela

Prețul petrolului a devenit mai volatil pe fondul riscului de atac asupra Iranului , potrivit CNN , iar miza pentru piețele globale este considerabil mai mare decât în cazul Venezuelei, pe care SUA au destabilizat-o recent prin schimbarea de regim. Statele Unite analizează dacă să lovească Iranul , pe fondul protestelor interne și al represiunii guvernamentale, care ar fi depășit „linia roșie” trasată de președintele Donald Trump. Trump a indicat că administrația cântărește o intervenție, dar a spus miercuri că SUA vor „urmări și vor vedea care este procesul” înainte de a decide o acțiune, notează sursa. Din perspectiva petrolului, Iranul contează prin două elemente: rezervele și poziția geografică. Țara controlează a treia cea mai mare rezervă dovedită de petrol din lume și se află lângă una dintre cele mai importante rute de transport pentru țiței, Strâmtoarea Hormuz . Iranul produce în medie circa 3,2 milioane de barili pe zi (aproximativ 4% din producția globală), în pofida sancțiunilor, care au împins exporturile către o „flotă din umbră” (nave folosite pentru a ocoli restricțiile) și către vânzări cu discount. Diferența față de Venezuela este dimensiunea riscului de întrerupere a aprovizionării. CNN citează analiști care subliniază că orice escaladare în Iran se transmite mai rapid în prețuri, tocmai pentru că piața se teme de șocuri de ofertă. În plus, Iranul are un potențial de producție mult peste nivelul actual: rezervele sunt estimate la 209 miliarde de barili, iar producția de azi este sub jumătate față de vârful de 6,5 milioane barili/zi din anii 1970. „Dezvoltările din Iran contează mult mai mult pentru piețele de petrol pe termen scurt, din cauza riscului de întrerupere a aprovizionării cu petrol”, a spus Luisa Palacios, director la Center on Global Energy Policy (Universitatea Columbia), citată de CNN. Reacția pieței descrisă de sursă arată ca punct de interes central al acestui episod: volatilitatea. Țițeiul a urcat peste 61 de dolari/baril miercuri, pe fondul amenințărilor privind un atac, după ce cu o săptămână înainte coborâse la 56 de dolari/baril când Trump promisese creșterea producției în Venezuela . Joi dimineață, petrolul a scăzut cu 4%, sub 60 de dolari/baril, după ce Trump a sugerat că un atac nu este iminent. În termeni de piață, mișcările rapide indică o „primă de risc” geopolitic care se umflă și se dezumflă în funcție de semnalele politice, nu doar de datele fundamentale de cerere și ofertă. Riscul major de întrerupere a aprovizionării este legat de Strâmtoarea Hormuz, un punct de strangulare prin care trec circa 20 de milioane de barili de țiței pe zi, adică aproximativ o cincime din producția globală zilnică, conform CNN. Iranul controlează partea nordică a strâmtorii, iar piața e sensibilă la scenarii în care Teheranul ar putea perturba traficul maritim, chiar și temporar, ceea ce ar amplifica volatilitatea și ar împinge prețurile în sus mai abrupt decât în cazul unor întreruperi limitate la producția iraniană. Pe termen scurt, CNN notează că un atac american ar putea ridica semnificativ prețul petrolului , în funcție de amploarea loviturilor și de răspunsul Iranului. Sursa amintește un precedent recent: în iunie, prețurile au urcat pe fondul tensiunilor Israel–Iran, dar au scăzut ulterior după ce SUA au evitat infrastructura petrolieră iraniană, iar reacția Iranului a fost percepută ca mai degrabă simbolică. Concluzia pentru investitori și consumatori este că direcția prețului depinde mai puțin de „știrea” intervenției în sine și mai mult de dacă escaladarea atinge sau nu producția, exporturile și, mai ales, tranzitul prin Hormuz. În paralel, există și o dimensiune structurală: Iranul își bazează finanțele publice pe petrol (aproximativ jumătate din venituri provin din exporturile de țiței), chiar dacă petrolul reprezintă doar 10%–15% din PIB, potrivit CNN. O eventuală schimbare de regim ar putea crește prețurile pe termen scurt prin incertitudine (cine controlează compania de stat și exporturile), dar ar putea reduce prețurile pe termen lung dacă ar duce la relaxarea sancțiunilor și la mai multă transparență, ceea ce ar aduce volume suplimentare pe piață. Totuși, implicarea companiilor petroliere americane ar depinde de stabilitate politică și garanții de securitate, iar interesul ar putea fi limitat inițial, mai ales într-un context de prețuri încă relativ scăzute, mai arată sursa. [...]

Trei petroliere escortate de navele de coastă în apele din apropierea Mumbai-ului.

Petrol și gaze17 feb. 2026

India confiscă trei petroliere sancționate de SUA - Navele suspectate de legături cu Iranul, escortate la Mumbai

India a confiscat trei petroliere aflate sub sancțiuni americane, suspectate de transporturi legate de Iran , potrivit Digi24 , care citează Reuters. Măsura face parte dintr-o ofensivă mai amplă a autorităților indiene împotriva comerțului ilicit cu petrol. Navele vizate – Stellar Ruby, Asphalt Star și Al Jafzia – ar fi operat frecvent cu identități schimbate pentru a evita controalele și aplicarea sancțiunilor. Ele au fost interceptate la aproximativ 100 de mile marine vest de Mumbai și escortate în port pentru investigații suplimentare. Potrivit unei surse citate de Reuters, India încearcă să împiedice folosirea apelor sale pentru transferuri de tip „navă la navă”, practică utilizată pentru a ascunde originea încărcăturilor de petrol sancționat. După interceptare, Paza de Coastă indiană a mobilizat circa 55 de nave și 10–12 aeronave pentru supraveghere permanentă în zona maritimă. Oficiul american pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) sancționase anterior trei nave cu numere de identificare similare celor capturate. Datele comerciale arată că două dintre petroliere aveau legături cu Iranul, iar una ar fi transportat combustibil iranian către Djibouti în 2025. Compania Națională Iraniană de Petrol a negat orice legătură cu navele sau cu încărcăturile acestora. [...]

Trabucuri cubaneze expuse, simbol al tradiției și calității din Cuba.

Petrol și gaze17 feb. 2026

Festivalul celebrului trabuc Cohiba, amânat din cauza blocadei SUA - Trump spune că poartă discuții cu regimul cubanez

Cuba amână Festivalul Habanos din cauza crizei energetice severe , pe fondul blocadei petroliere impuse de administrația Donald Trump și al suspendării livrărilor externe de țiței. Potrivit Reuters , capitala Havana se confruntă cu acumulări masive de deșeuri, după ce lipsa combustibilului a scos din funcțiune majoritatea camioanelor de salubritate. Ediția a 26-a a Festivalului Habanos , programată între 23 și 27 februarie 2026 și dedicată aniversării a 60 de ani ai mărcii Cohiba , a fost „amânată” fără o nouă dată. Organizatorii au invocat menținerea standardelor de calitate, însă contextul este dominat de criza energetică tot mai profundă. Blocajul petrolier și penele de curent Conform unei analize Bloomberg , livrările de petrol către Cuba s-au oprit complet în ultima lună, după ce Venezuela a sistat exporturile în decembrie, iar Mexicul și-a suspendat transporturile sub presiunea tarifelor americane. Insula importă aproximativ 60% din necesarul de petrol, iar întreruperea fluxului a dus la pene de curent extinse și blocaje în servicii esențiale. Președintele Donald Trump a declarat că sunt în curs discuții cu guvernul cubanez, descriind situația țării drept una de colaps. Organizația Națiunilor Unite avertizează asupra riscului unei crize umanitare. Deșeuri necolectate și risc sanitar Efectele sunt vizibile în Havana: doar 44 din cele 106 camioane de gunoi mai sunt funcționale, iar aproximativ 30% din deșeurile zilnice rămân necolectate. Locuitorii vorbesc despre cartiere în care gunoiul nu a fost ridicat de peste zece zile. Autoritățile susțin că, deși există fonduri, furnizorii externi evită contractele din cauza sancțiunilor secundare impuse de Statele Unite. Impact economic major Amânarea festivalului reprezintă o lovitură pentru economia insulei. Compania de stat Habanos S.A., care deține monopolul global asupra trabucurilor cubaneze, a raportat vânzări record de 827 milioane de dolari anul trecut. La ediția din 2025, licitația de trabucuri rare a strâns 18 milioane de dolari pentru sistemul de sănătate. Criza actuală arată dependența structurală a Cubei de importurile de energie și fragilitatea economiei în fața presiunilor externe, într-un moment în care turismul și exporturile tradiționale sunt deja afectate. [...]

Petrol și gaze16 feb. 2026

Sancțiunile occidentale ar putea obliga Rusia să reducă producția de petrol - China își majorează însă importurile la nivel record

Sancțiunile occidentale ar putea obliga Rusia să reducă producția de petrol , în timp ce China își majorează importurile la un nivel record, profitând de retragerea Indiei din piața țițeiului rusesc, potrivit unor analize publicate de Reuters . Datele citate arată că exporturile maritime de țiței rusesc au scăzut de la 3,8 milioane de barili pe zi în decembrie la 3,4 milioane în ianuarie și la aproximativ 2,8 milioane în februarie. În paralel, volumul de petrol aflat pe nave a depășit 150 de milioane de barili, un nivel record, semn al încetinirii cererii și al dificultăților logistice. Administrația americană a înăsprit sancțiunile, iar Uniunea Europeană a extins interdicțiile privind combustibilii rafinați din țiței rusesc . În plus, India – principalul cumpărător de petrol rusesc transportat pe mare în 2025 – își reduce achizițiile în contextul unui acord comercial cu Statele Unite. India importa anul trecut aproximativ 1,7 milioane de barili pe zi din Rusia . În februarie 2026, nivelul este estimat la circa 1,16 milioane de barili pe zi, cu perspective de scădere suplimentară din martie. Reducerea comenzilor afectează direct fluxurile maritime și pune presiune pe capacitățile de stocare ale Rusiei. În aceste condiții, analiștii estimează că Rusia ar putea reduce producția cu până la 300.000 de barili pe zi în perioada martie–mai, din cauza blocajelor logistice și a limitelor de depozitare. Petrolul și gazele asigură aproape un sfert din veniturile bugetare ale Moscovei, iar în ianuarie încasările din energie s-au înjumătățit față de aceeași perioadă a anului trecut. În paralel, China este pe cale să stabilească un nou record al importurilor de petrol rusesc , estimat la peste 2 milioane de barili pe zi în februarie. Rafinăriile independente chineze profită de reducerile consistente, țițeiul rusesc fiind tranzacționat cu discounturi de 9–11 dolari sub cotația Brent. Beijingul a depășit India ca principal client maritim al Rusiei încă din noiembrie, iar livrările includ atât sortimentul ESPO din Extremul Orient, cât și Urals, tradițional destinat pieței indiene. Totuși, capacitatea Chinei de a absorbi volume suplimentare este limitată, Rusia reprezentând deja aproximativ o cincime din totalul importurilor chineze de țiței. Dacă restricțiile comerciale și sancțiunile se mențin, iar cererea din India rămâne scăzută, Rusia ar putea fi nevoită să ajusteze producția pentru a evita supraîncărcarea sistemului logistic. O reducere a volumelor exportate, combinată cu discounturi mai mari, ar diminua suplimentar veniturile bugetare ale Moscovei, într-un context marcat de cheltuieli militare ridicate și presiune economică externă. [...]

Viktor Orbán și Donald Trump discutând despre aprovizionarea cu gaz ieftin pentru Ungaria.

Petrol și gaze31 ian. 2026

Viktor Orban anunță acord pentru gaz ieftin cu Trump, Putin și Erdogan - continuarea aprovizionării energetice în context geopolitic complex

Viktor Orbán spune că a obținut „gaz ieftin” pentru Ungaria potrivit Adevărul , după discuții pe care le leagă de Donald Trump, Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan, în ideea menținerii aprovizionării într-un context european mai restrictiv față de importurile din Rusia. Anunțul a fost făcut sâmbătă, 31 ianuarie 2026, într-un interviu la postul public Kossuth Rádió. Premierul ungar susține că aceste discuții ar fi dus la „asigurarea continuității aprovizionării”, în condițiile în care Uniunea Europeană a adoptat recent un regulament care prevede eliminarea treptată a importurilor de gaze rusești, atât prin conducte, cât și sub formă de LNG (gaz natural lichefiat), până în 2027, notează Szeged365 (citat ca sursă în articolul Adevărul). „Viktor Orban anunță că a ajuns la un acord cu Donald Trump, Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan pentru a continua să primească «gaz ieftin» pentru Ungaria.” Din perspectiva economică internă, Orbán afirmă că, fără intervenția guvernului, facturile populației ar fi crescut semnificativ în ianuarie, pe fondul temperaturilor scăzute, iar o parte dintre gospodării ar fi ajuns în dificultate financiară. În același timp, el leagă direct tema costurilor la energie de alegerile din aprilie, pe care le prezintă ca o opțiune între menținerea politicilor actuale și direcții pe care le descrie drept „impuse de Bruxelles”. În ceea ce privește miza acordului invocat de premierul ungar, mesajul central este că Budapesta încearcă să își securizeze accesul la gaze rusești în pofida calendarului UE de reducere și eliminare a importurilor. În declarațiile sale, Orbán indică și o fereastră de timp limitată pentru alternative: aproximativ un an și jumătate pentru a găsi soluții, altfel gospodăriile ar fi afectate. Elementele-cheie ale „acordului pentru gaz ieftin”, așa cum reies din relatarea citată, sunt: actorii menționați de Orbán: Donald Trump , Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan ; obiectivul declarat: continuitatea aprovizionării cu „gaz ieftin” pentru Ungaria; contextul european: eliminarea treptată a importurilor de gaze rusești (conducte și LNG) până în 2027; argumentul intern: evitarea creșterii facturilor și a presiunii asupra gospodăriilor în sezonul rece; componenta politică: folosirea temei energiei ca subiect major în alegerile din aprilie. Pe linie politică externă, Orbán critică decizia UE privind renunțarea la gazul rusesc și o leagă de sprijinul european pentru Ucraina, susținând că presiunile de la Bruxelles ar urmări inclusiv influențarea politicii interne de la Budapesta. El reia, totodată, opoziția față de avansarea Ucrainei către integrarea europeană, pe care o descrie drept o dispută politică majoră în interiorul UE. [...]