Știri din categoria Petrol și gaze

Acasă/Știri/Petrol și gaze/Oana Țoiu, în SUA, despre gaze - România...

Oana Țoiu, în SUA, despre gaze - România invocă rol strategic ca lider de producție în UE

Oana Ţoiu discutând despre producția de gaze naturale în SUA.

România are o responsabilitate strategică în calitate de cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană, a declarat ministrul Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, în cadrul unui eveniment organizat de Hudson Institute în Statele Unite. Potrivit Știrile ProTV, ministrul a subliniat importanța parteneriatului strategic dintre România și SUA, care durează de peste 120 de ani și se concentrează acum pe colaborarea în domenii precum tehnologia avansată și mineralele critice.

Oana Ţoiu a evidențiat că România își propune să își crească producția de gaze naturale în anii următori. Această creștere are ca scop reducerea prețurilor interne la energie și asigurarea unei alternative sigure și viabile la resursele energetice rusești, contribuind astfel la securitatea energetică a regiunii.

„Misiunea noastră este să ne creştem producţia în următorii ani pentru a scădea preţurile acasă şi a proteja regiunea împotriva utilizării preţurilor la energie ca armă de şantaj politic şi pentru o alternativă viabilă şi sigură la resursele ruseşti”, a declarat Oana Ţoiu.

Ministrul a participat la evenimentul „Davos to the Arctic: Forging Transatlantic Unity-A Romanian View”, unde a discutat despre rolul strategic al României în contextul transatlantic. Evenimentul a fost găzduit de Hudson Institute, un think-tank american care oferă analize și soluții pentru politici externe și de securitate.

În cadrul discuției, Joel Scanlon, vicepreședinte executiv al Hudson Institute, a menționat importanța regiunii Mării Negre și a subliniat eforturile continue pentru transformarea bazei aeriene Mihail Kogălniceanu într-o instalație majoră a NATO.

Lista priorităților strategice ale României în contextul producției de gaze include:

  • Creșterea producției de gaze naturale.
  • Reducerea prețurilor interne la energie.
  • Protejarea regiunii împotriva utilizării energiei ca armă de șantaj politic.
  • Asigurarea unei alternative sigure la resursele rusești.

Aceste inițiative sunt esențiale pentru a consolida poziția României ca lider energetic în Uniunea Europeană și pentru a sprijini securitatea energetică a regiunii, în contextul geopolitic actual.

Tag-uri:gaze naturalesecuritate energeticamarea neagrahudson instituteromaniaoana toiuproductie gaze
Szilárd-Ervin SzőgyényiAutorSzilárd-Ervin Szőgyényi
Sursăstirileprotv.ro
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Platformă de extracție gaze naturale în Marea Neagră, România.
Petrol și gaze12 ian. 2026

Neptun Deep va transforma România în lider de producție de gaze în UE; Prima extracție în 2027

România va începe extragerea primei molecule de gaz din Marea Neagră în prima jumătate a anului 2027 , conform declarațiilor ministrului Energiei, informează Profit.ro . Proiectul Neptun Deep, dezvoltat de Romgaz și OMV Petrom, este în avans față de graficul inițial, iar extracția anuală estimată va fi de aproximativ opt miliarde metri cubi. Investiția totală în proiectul Neptun Deep se ridică la patru miliarde de euro, fiind împărțită egal între Romgaz, deținută de statul român în proporție de 70%, și OMV Petrom. Începerea forajului pentru zăcămintele Pelican Sud și Domino a fost anunțată pentru 25 martie 2025, acestea fiind situate la 160 km în largul Mării Negre. Prin acest proiect, România se va poziționa ca cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, ceea ce va aduce beneficii semnificative atât consumatorilor casnici, cât și companiilor din industria petrochimică și a îngrășămintelor chimice. În august 2022, Romgaz a devenit acționarul unic al Romgaz Black Sea Limited, după achiziția de la ExxonMobil, consolidându-și astfel poziția în proiectul Neptun Deep. [...]

Platformă de producție în construcție în Marea Neagră pentru proiectul Neptun Deep.
Petrol și gaze04 feb. 2026

OMV Petrom finalizează patru sonde pe zăcământul Pelican Sud și pregătește instalarea conductelor submarine - etape cheie pentru producția din 2027

Prima producție de gaze din Neptun Deep este așteptată în 2027 , potrivit Profit.ro , care citează declarațiile conducerii OMV Petrom făcute pe 4 februarie 2026, într-o conferință de presă. Calendarul este relevant pentru piața locală de energie, deoarece Neptun Deep este proiectul-cheie din Marea Neagră care ar urma să aducă noi volume în producția internă începând din 2027. Directorul general al OMV Petrom, Christina Verchere , a indicat stadiul lucrărilor și elementele care susțin ținta de „first gas” (prima livrare de gaze). „Proiectul Neptun Deep avansează, cu prima producție de gaze așteptată în 2027. Am forat patru sonde pe zăcământul Pelican Sud și am finalizat microtunelul din Tuzla. Construcția stației de măsurare a gazului este în plină desfășurare. În paralel, fabricarea platformei de producție avansează, cu jacketul în Italia și partea superioară în Indonezia”. În aceeași linie, Cristian Hubati , membru al Directoratului responsabil pentru Explorare și Producție, a spus că proiectul este „conform graficului” și „în buget”, detaliind ce urmează în 2026, inclusiv lucrările de infrastructură necesare pentru a ajunge la producție în 2027. El a menționat avansul la stația de tratare a gazelor de la Tuzla, rolul microtunelului de la plajă pentru tragerea conductelor submarine și faptul că forajul a fost finalizat în zona Pelican, cu activitatea mutată în zona Domino. Pentru acest an, accentul operațional este pe instalarea conductelor, finalizarea stației de măsurare și transportul și instalarea platformei de producție, a explicat Hubati, adăugând că o parte din echipamente sunt deja executate sau în curs de livrare. Concret, cablurile ombilicale (cabluri care transmit semnale și energie către sonde) sunt realizate în Scoția și așteaptă preluarea de către contractorul Saipem, iar o mare parte din tubulatura pentru conductele submarine se află deja în Constanța. Informațiile despre etapele din 2026 sunt preluate din relatarea Agerpres . Ținta de producție în 2027 vine într-un context financiar în care OMV Petrom a raportat pentru 2025 un profit net de aproximativ 3,1 miliarde lei, în scădere cu 27% față de anul anterior, potrivit companiei. Profit.ro notează că grupul indică drept factori principali ajustări nete de depreciere de 2,2 miliarde lei, legate în principal de obligațiile de abandonare (costuri viitoare pentru închiderea și ecologizarea operațiunilor) convenite între OMV Petrom și statul român, precum și deprecieri pentru active din segmentul de explorare și producție. În paralel, compania a prezentat și o propunere de dividend total de 0,0578 lei/acțiune, cu o componentă de dividend de bază de 0,0466 lei și un dividend special de 0,0112 lei, conform datelor din articol. Pentru piața de energie, însă, miza imediată rămâne execuția din 2026–2027: dacă lucrările de instalații submarine, stațiile de la Tuzla și platforma de producție se încadrează în termenele anunțate, Neptun Deep ar urma să intre în producție în 2027, așa cum indică managementul OMV Petrom. [...]

O mână aprinde o chibrit pe un aragaz, simbolizând energia.
Petrol și gaze12 ian. 2026

România, lider în producția de gaze naturale din UE; ministrul Energiei răspunde îngrijorărilor privind rezervele

România este cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană , conform ministrului Energiei, Bogdan Ivan, care a declarat că țara are suficiente rezerve pentru sezonul rece. Potrivit Digi24 , România nu mai importă gaze din Rusia din anul 2023 și are depozitele de gaze umplute în proporție de 68%. Ministrul Ivan a subliniat că: România extrage zilnic între 21 și 23 de milioane de metri cubi de gaze. Depozitele de gaze sunt pline în proporție de aproximativ 68%. La începutul sezonului rece, România a avut depozitele umplute 100%, fiind singura țară din UE în această situație. Ministrul a respins teza conform căreia România nu ar avea suficiente resurse din cauza ajutorului oferit Republicii Moldova și Ucrainei. El a explicat că țara importă gaze naturale lichefiate (LNG) din SUA, pe care le vinde și le tranzitează către vecini, generând astfel venituri suplimentare. De asemenea, Ivan a menționat că România a cerut operatorilor economici să facă achiziții de gaze în timpul verii, când prețurile erau mai mici, asigurând astfel rezervele necesare pentru iarnă. Această strategie a fost menită să protejeze țara de eventuale presiuni externe și să asigure independența energetică. [...]

Nave maritime în apele internaționale, suspectate de activități ilegale.
Petrol și gaze07 feb. 2026

Marea Britanie pregătește asaltul asupra flotei fantomă rusești - opțiuni militare discutate cu NATO pentru sechestrarea navelor

Marea Britanie ia în calcul confiscarea petrolului rusesc pentru a finanța Ucraina , în cadrul unor discuții cu aliații NATO despre opțiuni militare de sechestrare a navelor din așa-numita „flotă fantomă”, potrivit The Guardian . Miza este dublă: pe de o parte, tăierea veniturilor Moscovei din exporturile de țiței, pe de altă parte, transformarea încărcăturilor confiscate într-o sursă directă de bani pentru Kiev. John Healey, secretarul britanic al apărării, a sugerat la finalul lunii ianuarie că orice petrol confiscat ar putea fi vândut, iar banii trimiși Ucrainei, în contextul în care statele occidentale caută instrumente suplimentare de presiune economică asupra Kremlinului. Discuțiile vizează nave suspectate că operează cu „pavilioane false” sau cu înregistrări neclare, pentru a ocoli sancțiunile și controalele. Conform Lloyd’s List Intelligence , platformă de monitorizare a traficului naval, în ianuarie au fost reperate 23 de astfel de nave în Canalul Mânecii sau în Marea Baltică, multe asociate exporturilor maritime de petrol rusesc către China, India și Turcia. Din punct de vedere juridic și operațional, intervențiile ar urma să se sprijine pe dreptul maritim și pe obligația navelor de a respecta legislația internațională. O declarație comună semnată de Marea Britanie, Germania, Franța și alte state NATO riverane Mărilor Baltică și Nordului, la finalul lunii ianuarie, stabilește condiții pentru confiscare, însă până acum nu a fost anunțată o acțiune concretă în baza acestui cadru. Richard Meade, redactor-șef al Lloyd’s List, a avertizat că există riscuri de escaladare, chiar dacă unele nave pot fi considerate „fără stat de pavilion” în practică. Un precedent invocat în articol este capturarea petrolierului Marinera, urmărit de forțele SUA din Caraibe până în Atlanticul de Nord și reținut între Scoția și Islanda cu sprijin britanic. Potrivit relatării, nava ar fi avut inițial un pavilion fals, iar pe parcursul urmăririi ar fi obținut înregistrare rusă pentru a evita sechestrul. Reacția Rusiei a fost descrisă ca moderată, însă Meade a apreciat că o operațiune sub comandă britanică sau europeană ar putea genera tensiuni mai mari, mai ales dacă ar avea loc în zone sensibile precum Baltica sau Arctica. Contextul economic rămâne esențial pentru această abordare: Rusia produce circa 10 milioane de barili de petrol pe zi, conform datelor Universității Harvard citate în articol, iar aproximativ 5-6 milioane de barili din exporturi pleacă pe mare, cu circa 60% din acest volum către China și India. În acest cadru, confiscarea încărcăturilor și direcționarea veniturilor către Ucraina ar reprezenta o schimbare de accent de la sancțiuni și plafonări de preț spre măsuri de interdicție și sechestru, cu implicații directe pentru transportul maritim și pentru riscul geopolitic din rutele cheie. [...]

Viktor Orbán și Donald Trump discutând despre aprovizionarea cu gaz ieftin pentru Ungaria.
Petrol și gaze31 ian. 2026

Viktor Orban anunță acord pentru gaz ieftin cu Trump, Putin și Erdogan - continuarea aprovizionării energetice în context geopolitic complex

Viktor Orbán spune că a obținut „gaz ieftin” pentru Ungaria potrivit Adevărul , după discuții pe care le leagă de Donald Trump, Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan, în ideea menținerii aprovizionării într-un context european mai restrictiv față de importurile din Rusia. Anunțul a fost făcut sâmbătă, 31 ianuarie 2026, într-un interviu la postul public Kossuth Rádió. Premierul ungar susține că aceste discuții ar fi dus la „asigurarea continuității aprovizionării”, în condițiile în care Uniunea Europeană a adoptat recent un regulament care prevede eliminarea treptată a importurilor de gaze rusești, atât prin conducte, cât și sub formă de LNG (gaz natural lichefiat), până în 2027, notează Szeged365 (citat ca sursă în articolul Adevărul). „Viktor Orban anunță că a ajuns la un acord cu Donald Trump, Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan pentru a continua să primească «gaz ieftin» pentru Ungaria.” Din perspectiva economică internă, Orbán afirmă că, fără intervenția guvernului, facturile populației ar fi crescut semnificativ în ianuarie, pe fondul temperaturilor scăzute, iar o parte dintre gospodării ar fi ajuns în dificultate financiară. În același timp, el leagă direct tema costurilor la energie de alegerile din aprilie, pe care le prezintă ca o opțiune între menținerea politicilor actuale și direcții pe care le descrie drept „impuse de Bruxelles”. În ceea ce privește miza acordului invocat de premierul ungar, mesajul central este că Budapesta încearcă să își securizeze accesul la gaze rusești în pofida calendarului UE de reducere și eliminare a importurilor. În declarațiile sale, Orbán indică și o fereastră de timp limitată pentru alternative: aproximativ un an și jumătate pentru a găsi soluții, altfel gospodăriile ar fi afectate. Elementele-cheie ale „acordului pentru gaz ieftin”, așa cum reies din relatarea citată, sunt: actorii menționați de Orbán: Donald Trump , Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan ; obiectivul declarat: continuitatea aprovizionării cu „gaz ieftin” pentru Ungaria; contextul european: eliminarea treptată a importurilor de gaze rusești (conducte și LNG) până în 2027; argumentul intern: evitarea creșterii facturilor și a presiunii asupra gospodăriilor în sezonul rece; componenta politică: folosirea temei energiei ca subiect major în alegerile din aprilie. Pe linie politică externă, Orbán critică decizia UE privind renunțarea la gazul rusesc și o leagă de sprijinul european pentru Ucraina, susținând că presiunile de la Bruxelles ar urmări inclusiv influențarea politicii interne de la Budapesta. El reia, totodată, opoziția față de avansarea Ucrainei către integrarea europeană, pe care o descrie drept o dispută politică majoră în interiorul UE. [...]

Creșterea prețului petrolului pe fondul tensiunilor internaționale.
Petrol și gaze30 ian. 2026

Prețul petrolului crește spre 70 dolari pe baril - tensiunile SUA-Iran alimentează temerile de întrerupere a livrărilor

Petrolul se scumpește accelerat, apropiindu-se de 70 de dolari/baril , pe fondul temerilor legate de un posibil conflict între SUA și Iran, informează Biziday . Creșterea prețului este determinată de îngrijorările privind o potențială ripostă iraniană care ar putea perturba livrările de petrol din Golful Persic. Comparativ cu începutul anului, țițeiul european este acum cu 15% mai scump. Joi seara, prețul țițeiului european a depășit 69 de dolari pe baril, marcând cea mai abruptă creștere din iulie 2023. Tensiunile dintre SUA și Iran s-au intensificat după ce portavionul Abraham Lincoln a ajuns în Marea Arabiei, amplificând temerile legate de o posibilă întrerupere a furnizărilor de petrol . La începutul lunii, prețurile petrolului au fost influențate de incursiunea americană din Venezuela și de întreruperea producției din Kazahstan. Deși există o supraofertă de petrol pe piața internațională, datorită reluării producției la capacitate maximă de către Arabia Saudită și OPEC, prețurile continuă să crească pe fondul contextului geopolitic complicat și al scăderii valorii dolarului american . [...]