Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
România are o responsabilitate strategică în calitate de cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană, a declarat ministrul Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, în cadrul unui eveniment organizat de Hudson Institute în Statele Unite. Potrivit Știrile ProTV, ministrul a subliniat importanța parteneriatului strategic dintre România și SUA, care durează de peste 120 de ani și se concentrează acum pe colaborarea în domenii precum tehnologia avansată și mineralele critice.
Oana Ţoiu a evidențiat că România își propune să își crească producția de gaze naturale în anii următori. Această creștere are ca scop reducerea prețurilor interne la energie și asigurarea unei alternative sigure și viabile la resursele energetice rusești, contribuind astfel la securitatea energetică a regiunii.
„Misiunea noastră este să ne creştem producţia în următorii ani pentru a scădea preţurile acasă şi a proteja regiunea împotriva utilizării preţurilor la energie ca armă de şantaj politic şi pentru o alternativă viabilă şi sigură la resursele ruseşti”, a declarat Oana Ţoiu.
Ministrul a participat la evenimentul „Davos to the Arctic: Forging Transatlantic Unity-A Romanian View”, unde a discutat despre rolul strategic al României în contextul transatlantic. Evenimentul a fost găzduit de Hudson Institute, un think-tank american care oferă analize și soluții pentru politici externe și de securitate.
În cadrul discuției, Joel Scanlon, vicepreședinte executiv al Hudson Institute, a menționat importanța regiunii Mării Negre și a subliniat eforturile continue pentru transformarea bazei aeriene Mihail Kogălniceanu într-o instalație majoră a NATO.
Lista priorităților strategice ale României în contextul producției de gaze include:
Aceste inițiative sunt esențiale pentru a consolida poziția României ca lider energetic în Uniunea Europeană și pentru a sprijini securitatea energetică a regiunii, în contextul geopolitic actual.
Recomandate
Kazahstanul este împins să livreze mai mult țiței, iar România rămâne expusă la deciziile OPEC+ , într-un moment în care restricțiile din strâmtoarea Ormuz amplifică presiunea pe fluxurile globale de petrol, potrivit Profit . Pentru piața românească, miza este directă: Kazahstanul este indicat drept principala sursă de țiței, iar orice schimbare de producție sau de logistică se poate traduce în volatilitate mai mare a costurilor de aprovizionare. Ministrul Energiei de la Astana, Yerlan Akkenzhenov, citat de Reuters, spune că partenerii Kazahstanului cer creșterea livrărilor „în lumina restricțiilor din strâmtoarea Ormuz”, chiar dacă țara are limite în cadrul acordului OPEC+ și constrângeri de infrastructură. „Știm că lumea are nevoie de petrolul Kazahstanului și suntem un furnizor foarte de încredere pentru partenerii noștri. În lumina restricțiilor din strâmtoarea Ormuz, partenerii noștri ne cer să creștem livrările. Ei ne cer să mergem la maxim. Desigur, avem constrângeri de infrastructură, în limitele nivelurilor actuale de producție din Kazahstan.” Ce se schimbă în OPEC+ și de ce contează pentru aprovizionare În paralel, alianța OPEC+ a decis să continue creșterea cotelor de producție. Conform informațiilor prezentate, luna aceasta OPEC+ a aprobat o nouă majorare consecutivă, a patra în tot atâtea luni, cu 188.000 de barili pe zi, începând din iulie. Totodată, șapte membri-cheie ai alianței – Arabia Saudită, Rusia, Irak, Kuweit, Algeria, Kazahstan și Oman – au majorat deja cotele de producție cu aproape 600.000 de barili pe zi în perioada aprilie–iunie. Limitări: cerere de „maxim” versus infrastructură Deși mesajul partenerilor este de creștere a livrărilor, ministrul kazah indică explicit o limitare practică: infrastructura și nivelurile actuale de producție. Asta sugerează că, chiar și în condiții de presiune pe piață, capacitatea de a crește rapid exporturile poate fi plafonată. Pentru România, care se bazează semnificativ pe țițeiul kazah, combinația dintre tensiunile logistice (Ormuz), disciplina OPEC+ și constrângerile de infrastructură din Kazahstan rămâne un factor de risc pentru stabilitatea aprovizionării și pentru evoluția prețurilor la țiței și, indirect, la carburanți. [...]
Benzina și motorina au început să se ieftinească, dar scăderea petrolului nu se vede încă integral la pompă , arată datele citate de Stirile Pro TV , după acordul de pace anunțat între SUA și Iran, care a readus stabilitatea pe piața țițeiului. Pentru șoferi și companii, miza rămâne diferența dintre ieftinirea rapidă a barilului și ajustarea lentă a prețurilor la carburanți. Potrivit Monitorului Prețurilor, la stațiile Petrom, OMV, Mol și Lukoil din București, Iași și Sibiu, benzina se vinde între 8,62 și 8,78 lei pe litru, iar motorina între 9,08 și 9,14 lei pe litru. Publicația notează că aceste niveluri sunt încă „departe” de cele de dinaintea crizei din Strâmtoarea Ormuz . Cât costă benzina și motorina în marile orașe În București, intervalele de preț prezentate pentru benzină sunt: Petrom: 8,62 lei/litru OMV – Mol: 8,68 lei/litru Lukoil: 8,78 lei/litru Pentru motorină, în București: Petrom: 9,08 lei/litru OMV – Mol: 9,14 lei/litru Lukoil: 9,14 lei/litru În Sibiu, Iași și Constanța, cotațiile la marile lanțuri sunt descrise ca fiind similare, iar la motorină prețurile sunt identice în cele trei orașe analizate, ceea ce sugerează o politică de preț uniformă la nivel național pentru rețelele mari. În datele citate, Petrom apare ca opțiunea cea mai ieftină pentru ambele tipuri de carburanți, iar Lukoil are cele mai mari prețuri la benzină. Petrolul a scăzut cu peste 30% față de vârf, dar transmiterea în prețuri întârzie Acordul de pace dintre SUA și Iran ar fi dus la redeschiderea Strâmtorii Ormuz și la reluarea fluxurilor de petrol din Golf, iar prețul barilului ar fi coborât cu peste 30% față de vârful de 122 de dolari atins în timpul crizei, conform articolului. În același context, sunt menționate scăderi de peste 5% ale cotațiilor: Brent la aproximativ 82 de dolari pe baril, iar WTI la circa 80 de dolari pe baril, cel mai redus nivel din martie. Totuși, specialiști citați avertizează că piața ar putea subestima dificultățile următoare: Westpac arată că stocurile mondiale, diminuate după închiderea prelungită a Strâmtorii Hormuz, au nevoie de timp pentru a fi refăcute, iar strategul ANZ Daniel Hynes consideră că „șocul energetic este departe de a se fi încheiat”. În practică, pentru consumatori și transportatori, concluzia imediată este că ieftinirea petrolului nu se transferă automat și rapid în prețurile de la pompă, iar eventuale scăderi mai consistente depind de evoluția stocurilor și a livrărilor din Golf, așa cum reiese din analiza citată. [...]
Statul român a activat dreptul de preempțiune pentru gazele din Neptun Deep , ceea ce poate schimba ordinea de prioritate la vânzarea viitoarelor volume și reduce spațiul pentru contracte directe către cumpărători din regiune, inclusiv Ungaria, potrivit Profit . Miza este una de reglementare, cu efect economic: legea offshore obligă ca gazele tranzacționate prin contracte bilaterale să fie oferite mai întâi statului român, prin Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS) , care poate accepta sau refuza în termen de 7 zile. Dacă statul refuză (inclusiv prin lipsa răspunsului), titularii acordurilor pot vinde către terți, însă nu la un preț mai mic decât cel oferit ANRSPS. Ce volume sunt vizate și de ce contează pentru piață Conform informațiilor citate de Profit din Financial Intelligence, ANRSPS ar urma să achiziționeze gazele la prețul ofertat de compania maghiară MVM. Ar fi vorba despre volume ce ar urma să fie vândute de OMV Petrom, care deține 50% din concesiunea Neptun Deep, restul fiind în posesia Romgaz. Aceeași sursă indică o cantitate totală de 5 miliarde metri cubi, pe o durată de șapte ani, echivalentul a circa 52,75 milioane MWh (aprox. 7,53 milioane MWh pe an). La cotațiile futures pentru 2027 de la hub-ul olandez TTF, cantitatea totală este evaluată la circa 2,1 miliarde euro (aprox. 11 miliarde lei), potrivit calculelor menționate. Ce urmează: discuții tehnice și posibil export, dar condiționat În prezent, există discuții între statul român și oficialii OMV Petrom privind aspecte tehnice și contractuale ale exercitării dreptului de preempțiune, inclusiv punctul de livrare, calitatea gazului, flexibilitatea de transfer a drepturilor și obligațiilor contractuale și modalitatea de plată. Autoritățile de la București nu exclud transferul unor cantități către țări din regiune aflate în deficit, prin acorduri bilaterale între guverne, însă doar după confirmarea că nu există cerere internă de acoperit, potrivit informațiilor prezentate. În paralel, Profit amintește că publicația maghiară Index.hu a scris recent că MVM vrea să semneze un contract pentru gaze din Neptun Deep, care ar permite Ungariei să înlocuiască pe termen lung o parte semnificativă din importurile de gaze rusești. [...]
Prețurile petrolului au scăzut puternic după semnalul că Strâmtoarea Ormuz s-ar putea redeschide , pe fondul unui acord anunțat între SUA și Iran, potrivit HotNews , care citează BBC. Mișcarea arată cât de rapid se retrage „prima de risc” din cotații atunci când piața percepe o reducere a amenințărilor la adresa transportului prin cel mai sensibil punct de tranzit pentru energie din lume. Țițeiul Brent (referința globală) a coborât cu 4%, la 83,81 dolari (aprox. 385 lei) pe baril, iar petrolul tranzacționat în SUA a scăzut cu 4,7%, la 80,89 dolari (aprox. 372 lei). De ce contează: Ormuz, un nod prin care trece circa 20% din fluxurile globale Strâmtoarea Ormuz este o rută maritimă esențială, prin care trece în mod normal aproximativ 20% din petrolul și gazul natural lichefiat (GNL) din lume. Închiderea ei, survenită la scurt timp după atacurile aeriene lansate de SUA și Israel asupra Iranului pe 28 februarie, a alimentat volatilitatea și scumpirile din ultimele luni. În acest context, un acord care ar permite redeschiderea rutei are impact direct asupra așteptărilor privind oferta și livrările, iar piața a reacționat imediat prin scăderea cotațiilor. Acordul există, dar lipsesc detaliile – iar asta poate menține volatilitatea Premierul pakistanez Shehbaz Sharif a spus că o ceremonie oficială de semnare ar urma să aibă loc vineri, 19 iunie, în Elveția. La Televiziunea de stat iraniană, ministrul adjunct de externe Kazem Gharibabadi a confirmat, într-o convorbire telefonică, că a fost finalizat un acord cu SUA, în timp ce Donald Trump a postat pe rețelele sociale mesajul „să lase petrolul să curgă!”. Totuși, lipsa informațiilor despre conținutul înțelegerii poate prelungi incertitudinea, avertizează Vandana Hari (Vanda Insights): „Lipsa detaliilor cu privire la ceea ce s-a convenit este probabil să aducă incertitudine pe piață.” Redeschiderea nu înseamnă revenire imediată la normal Chiar dacă ruta se redeschide, experți din piața energetică avertizează că transportul de petrol prin strâmtoare este puțin probabil să revină rapid la nivelurile de dinainte de război. Andrew Lipow (Lipow Oil Associates) a indicat că minele ar trebui îndepărtate mai întâi, un proces care ar putea dura de la câteva săptămâni până la șase luni, iar normalizarea încărcărilor și a producției ar putea, la rândul ei, să dureze săptămâni, în condițiile în care există multe petroliere care așteaptă să tranziteze. Reacție în piețe: bursele asiatice au urcat Pe lângă scăderea petrolului, bursele asiatice au crescut luni dimineață, investitorii salutând acordul: Nikkei 225 (Japonia) a urcat cu 4,3%, iar Kospi (Coreea de Sud) cu peste 5%. Regiunea este deosebit de sensibilă la șocurile de preț din energie, deoarece depinde puternic de Orientul Mijlociu pentru aprovizionarea cu petrol și GNL. Contextul rămâne însă fragil: înainte de conflict, Brent era în jur de 70 de dolari pe baril, iar în timpul războiului a atins un vârf de aproximativ 120 de dolari, semn al amplitudinii riscului geopolitic reflectat în preț. Pentru piață, următorul test este dacă acordul va fi detaliat și implementat suficient de repede încât fluxurile prin Ormuz să se stabilizeze. [...]
Marea Britanie a confiscat în Canalul Mânecii un petrolier suspectat că face parte din „flota fantomă” a Rusiei , într-o mișcare care ridică presiunea operațională asupra transporturilor folosite pentru a ocoli sancțiunile, potrivit Al Jazeera . Vasul, numit Smyrtos, ar fi încercat să tranziteze zona când a fost interceptat și preluat de forțele britanice. Operațiunea a durat șase ore, iar Ministerul britanic al Apărării spune că nava – care naviga sub pavilion Camerun – a fost abordată de comando-uri Royal Marine și oficiali ai National Crime Agency , cu sprijin aerian (inclusiv elicoptere Chinook), o fregată și un vânător de mine. Autoritățile britanice au precizat că petrolierul va fi „mutat provizoriu” către o zonă de ancoraj în largul coastei de sud a Angliei și va fi monitorizat pentru riscuri de mediu și siguranță. Premierul Keir Starmer a prezentat acțiunea drept o lovitură pentru finanțarea războiului Rusiei în Ucraina, iar secretarul apărării Dan Jarvis a insistat pe aceeași linie, legând direct „flota fantomă” de veniturile Moscovei din petrol. „Această operațiune reușită dă încă o lovitură Rusiei și le amintește celor care alimentează războiul lui [Vladimir] Putin în Ucraina că nu îi vom lăsa să se ascundă”, a scris Starmer pe X. De ce contează pentru piața petrolului și pentru transport Dincolo de episodul punctual, cazul indică o intensificare a aplicării sancțiunilor pe rutele maritime sensibile. „Flota fantomă” este descrisă ca o rețea de nave folosite pentru a evita restricțiile internaționale, inclusiv prin utilizarea unor pavilioane străine. Al Jazeera notează că Rusia ar folosi „sute de nave” în acest scop, iar mai multe state occidentale au impus sancțiuni navelor rusești după invazia pe scară largă din 2022. Pentru companiile din shipping și pentru traderii de petrol, astfel de intervenții cresc riscul de întârzieri, rețineri și verificări suplimentare, mai ales în zone-cheie precum Canalul Mânecii. Context: interceptări similare și efectul sancțiunilor În luna precedentă, marina franceză, cu sprijin britanic, a interceptat un petrolier suspectat că făcea parte din aceeași rețea și că ar fi navigat fals sub pavilion Camerun, potrivit autorităților franceze citate de Al Jazeera. Publicația amintește și alte cazuri: în ianuarie, forțele franceze au confiscat un petrolier suspectat, Grinch, iar în martie nava Deyna – plecată din Murmansk sub pavilion Mozambic – a fost reținută la Marsilia. Ministerul britanic al Apărării susține că Marea Britanie a sancționat până acum peste 500 de nave și că măsurile au efect: veniturile Rusiei din petrol și gaze ar fi scăzut cu 24% în 2025 față de anul anterior. În același timp, Vladimir Putin a condamnat capturarea navelor asociate Rusiei, numind-o „piraterie”. În perioada următoare, miza va fi dacă astfel de acțiuni se traduc într-o perturbare mai vizibilă a logisticii petroliere rusești și într-o creștere a costurilor de operare pentru navele care încearcă să ocolească sancțiunile. [...]
Armata SUA escortează petroliere cu circa 7 milioane de barili pe zi prin Strâmtoarea Hormuz , un nivel care indică o reluare parțială a fluxurilor de țiței și produse petroliere într-un punct-cheie pentru piața globală, potrivit Politico . Secretarul american pentru energie, Chris Wright, a spus că volumele escortate „cresc”, iar fluxul total prin Hormuz ar ajunge astfel la aproximativ jumătate din nivelul de dinainte ca Statele Unite și Israel să înceapă atacurile asupra Iranului, în februarie. Declarațiile au fost făcute la Bloomberg Energy Security Executive Briefing, în Houston. Ce înseamnă cifrele pentru oferta de petrol Înainte de război, aproximativ 20 de milioane de barili pe zi tranzitau strâmtoarea dinspre Golful Arab, potrivit lui Wright. Din acest volum: circa 5 milioane de barili pe zi s-ar fi mutat către conducte și alte opțiuni de transport; producția din restul lumii ar fi crescut cu aproximativ 1 milion de barili pe zi; ar rămâne astfel un „gol” de aproximativ 14 milioane de barili pe zi față de situația anterioară. În acest context, Wright a afirmat că fluxurile actuale „se apropie de jumătate din gol” și sunt în creștere. „Fluxurile de astăzi se apropie de jumătate din gol și cresc.” Presiunea prețurilor și opțiunile discutate la Washington Politico notează că scumpirea petrolului și a benzinei, după ce Iranul a „aproape” închis Hormuz traficului, a complicat agenda administrației Trump, pe fondul preocupărilor legate de costul vieții înaintea alegerilor de la mijloc de mandat. Inflația a ajuns la 4,2% în mai, potrivit Departamentului Muncii, „alimentată de prețurile mai mari la energie”, conform articolului. Wright a susținut că escortele navale ar arăta că administrația urmărește simultan reducerea presiunii pe prețurile energiei și împiedicarea Iranului de a obține o armă nucleară. El a mai spus că sunt analizate și alte măsuri, inclusiv o nouă eliberare de petrol din Rezerva Strategică (Strategic Petroleum Reserve), iar o „vacanță” de la taxa pe benzină este „posibilă”, dar ar necesita acțiune în Congres. „Obiectivul general este costuri mai mici pentru toți americanii.” De ce contează pentru piață Escorta militară a unui volum de ordinul milioanelor de barili pe zi prin Hormuz este un semnal operațional că o parte din exporturile din regiune reîncep să circule, ceea ce poate tempera presiunile asupra prețurilor. În același timp, articolul subliniază că situația rămâne volatilă, pe fondul mesajelor schimbătoare ale președintelui Donald Trump privind continuarea loviturilor și posibilitatea unui acord cu Iranul. [...]
