Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Carburanții ar putea să se ieftinească în perioada următoare, potrivit Euronews, care relatează declarațiile președintelui Nicușor Dan despre discuțiile din coaliție privind stabilizarea prețurilor la pompă.
Șeful statului a spus că speră ca până la ședința de Guvern de joi partidele din coaliție să ajungă la o formulă comună, astfel încât măsura să poată fi asumată politic. În viziunea sa, pentru consumatori contează în primul rând efectul în prețul final, nu mecanismul ales.
Nicușor Dan a încadrat discuția despre o eventuală reducere a accizei (taxă specifică inclusă în prețul carburantului) sau a TVA (taxa pe valoarea adăugată) drept una „foarte, foarte tehnică”, insistând că relevant este impactul concret la pompă. „Aici, o chestiune extrem de tehnică, care nu cred că interesează oamenii, că scazi acciza sau că scazi TVA-ul când important este care este impactul pe preț. Indiferent că scade acciza, scade TVA-ul nu e decât o diferență foarte, foarte tehnică”, a declarat președintele.
În același timp, el a precizat că nu vrea să vorbească în numele Guvernului înaintea unei decizii oficiale, dar a indicat că se conturează o reducere a prețurilor. „Nu vreau eu să dau speranțe să vorbesc în numele Guvernului, dar așa cum cred că se profilează lucrurile, o să fie o scădere, o să fie sensibilă”, a spus Nicușor Dan.
Președintele a mai afirmat că discuțiile din coaliție continuă și că o decizie ar putea fi luată până la ședința de Guvern programată joi, când ar urma să fie stabilită „formula potrivită” pentru intervenția asupra prețurilor la carburanți.
Recomandate
Un proiect de ordonanță de urgență privind prețul carburanților , obținut de Digi24 , arată că Guvernul vrea să intervină direct în piață pentru a limita scumpirile accelerate din ultimele săptămâni. Măsurile sunt gândite ca temporare și ar urma să fie aplicate până la 30 iunie 2026 , cu posibilitatea de prelungire dacă situația o va impune. Documentul prevede mai multe intervenții concrete: plafonarea adaosului comercial la nivelul mediei din 2025, pe tot lanțul (rafinare, distribuție, vânzare) limitarea exporturilor de motorină și țiței, doar cu acordul autorităților reducerea temporară a conținutului de biocarburanți obligația companiilor de a raporta lunar modul de formare a prețurilor Pe lângă aceste măsuri, sunt introduse și sancțiuni dure pentru operatorii care nu respectă regulile. Amenzile pot ajunge: între 0,5% și 1% din cifra de afaceri pentru depășirea adaosului între 5% și 10% pentru exporturi fără aprobare, inclusiv confiscarea bunurilor În același timp, Consiliul Concurenței primește atribuții extinse, iar deciziile sale devin direct executorii. Termenele sunt stricte: 60 de zile pentru emiterea deciziilor și 30 de zile pentru contestarea lor în instanță. Intervenția vine după o perioadă de creșteri rapide la pompă . Potrivit datelor din document, benzina s-a scumpit cu peste 1 leu/litru , iar motorina cu aproape 2 lei/litru , pe fondul tensiunilor internaționale și al evoluției cotațiilor petrolului. România rămâne dependentă de importuri, iar dezechilibrul intern este vizibil: există suficientă benzină, dar deficit de motorină. Autoritățile avertizează că aceste scumpiri pot genera efecte în lanț în economie, de la transport până la prețurile alimentelor. În paralel, Guvernul analizează și o posibilă reducere a accizelor , decizie care ar putea fi discutată în perioada următoare. [...]
Traficul de petroliere prin Strâmtoarea Ormuz s-a prăbușit în martie, iar Iranul a câștigat financiar , potrivit Digi24 , care citează date și estimări din Bloomberg, Reuters și Kpler, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu. Conform Bloomberg , numărul navelor care traversează zilnic Strâmtoarea Ormuz a scăzut în martie de aproape 23 de ori față de februarie, iar tankerele care au continuat să transporte țiței din Golful Persic au fost „aproape exclusiv iraniene sau aparținând țărilor aliate Iranului”, acestea reprezentând 80% din total. În acest context, Iranul ar fi devenit unul dintre principalii beneficiari financiari ai conflictului, deși, potrivit articolului, este bombardat de SUA și Israel începând cu 1 martie. Potrivit datelor Kpler, exportul mediu zilnic de petrol al Iranului a fost în martie de 1,8 milioane de barili, cu aproape 8% peste media din 2025. Digi24 notează că o contribuție ar fi venit și din atenuarea sancțiunilor petroliere americane, în condițiile în care țițeiul iranian continuă să meargă în principal către China. În paralel, războiul a împins în sus cotațiile internaționale: prețul Brent a urcat cu 59% de la începutul lunii martie și ar putea consemna o creștere lunară record, notează Reuters . În articol se precizează că tranzacțiile bursiere cu petrol au început în anii 1980, astfel că nu sunt incluse episoadele de scumpiri din șocul petrolier al deceniului anterior. Pe fondul scumpirii și al restrângerii ofertei, reducerea de preț la care se vindea țițeiul iranian s-a diminuat puternic. Bloomberg a calculat, pe baza datelor Tankertrackers.com și a prețurilor pentru sortimentul Iranian Light, că veniturile Iranului din vânzarea petrolului în martie au ajuns la 139 de milioane de dolari pe zi, de la 115 milioane de dolari pe zi în februarie; diferența față de Brent în porturile chineze ar fi coborât de la peste 10 dolari pe baril la 2,1 dolari pe baril. Digi24 mai arată că, înainte de conflict, prin Strâmtoarea Ormuz treceau în medie 135 de nave pe zi, iar în martie au fost „mai puțin de șase”, ceea ce ar fi scos din piața mondială aproximativ 20% din ofertă. Pentru a reduce presiunea, SUA au ridicat sancțiunile privind achiziționarea de petrol rusesc și iranian deja încărcat pe tancuri, iar Richard Neff (Universitatea Columbia) a comentat că „Administrația Trump practic imploră Iranul să vândă petrol”, deși, în opinia sa, oprirea vânzărilor de țiței iranian ar fi trebuit să fie o prioritate a Washingtonului. În același timp, Iranul ar fi început să perceapă taxe de la unele petroliere și ar pregăti o lege care să formalizeze un sistem de plăți și raportări pentru navele care tranzitează zona, inclusiv furnizarea de informații detaliate. În ultimele zile, Malaezia și Thailanda au anunțat acorduri bilaterale care permit petrolierelor blocate în Golful Persic să părăsească regiunea, mai notează Digi24. [...]
Primul transport de petrol rusesc din 2026 a ajuns în apele Cubei , în condițiile în care insula se confruntă cu o criză energetică severă, potrivit Economedia . Un petrolier rusesc a intrat în apele cubaneze cu o încărcătură de 100.000 de tone de țiței, pe care autoritățile ruse o descriu drept „expediție umanitară”. Nava, Anatoly Kolodkin, urmează să descarce țițeiul în terminalul Matanzas, notează BBC (citată de Economedia). Este primul transport de petrol din Rusia către Cuba din ianuarie 2026, conform informațiilor prezentate în articol. Livrarea are loc la câteva ore după ce președintele american Donald Trump a declarat că nu are nicio problemă ca Rusia sau alte țări să trimită combustibil în Cuba, ceea ce, în interpretarea sursei, ar echivala cu o relaxare de facto a blocadei petroliere impuse insulei în ultimele luni. Cuba traversează ea mai gravă criză energetică de după Războiul Rece. Lipsa petrolului a dus la pene de curent la nivel național și a afectat funcționarea spitalelor, transportul public și industria, iar situația a fost agravată de la începutul anului de blocada SUA și de întreruperea livrărilor din Venezuela. Oficialii ruși susțin că transportul are caracter umanitar, însă experții citați în articol avertizează că livrarea nu rezolvă problemele structurale ale sectorului energetic cubanez și reprezintă doar o soluție pe termen scurt. Rămâne deschis dacă poziția Washingtonului indică o schimbare de durată a politicii SUA față de Cuba sau doar o măsură temporară. [...]
Producția de gaze a României a scăzut brusc cu circa 3 milioane mc într-o singură zi , potrivit Economedia , pe fondul opririi simultane pentru revizie a două zăcăminte operate de Romgaz. Conform datelor prezentate de publicație, producția internă a coborât la 21,2 milioane metri cubi, de la 24,3 milioane metri cubi, adică o reducere de aproape 13%. Economedia notează că ieșirea din producție a fost determinată de intrarea în revizie a zăcămintelor Corunca și Balda, iar durata opririi este, deocamdată, incertă, potrivit surselor citate. În context, Economedia amintește că producția de gaze a României este împărțită aproximativ egal între Romgaz și Petrom, iar producția locală anuală este de circa 9 miliarde metri cubi. Scăderea vine într-un moment de tensiune pe piețele internaționale, în condițiile în care prețurile la petrol și gaze au crescut, iar cotația gazului la hub-ul austriac Baumgarten (punct de referință regional) ar fi urcat cu peste 50% față de perioada de dinaintea războiului din Iran, potrivit aceleiași surse. În lipsa volumului pierdut din producția internă, compensarea se face prin importuri și prin extracție din depozite. Publicația arată că importurile au ajuns la 16 milioane metri cubi, prin două rute: 14,6 milioane metri cubi pe la Negru Vodă și 1,3 milioane metri cubi pe la Giurgiu, după deschiderea celei de-a doua rute prin Bulgaria. Pe lângă importuri, se adaugă circa 7 milioane metri cubi extrași din depozite, care ar mai fi pline în proporție de 25%, față de 96% la începutul sezonului rece, după o iarnă grea, mai scrie Economedia. Totodată, publicația precizează că o parte din volumele raportate ca import în datele interactive Transgaz ar reprezenta tranzit (6 milioane metri cubi către Ungaria și 2,8 milioane metri cubi către Ucraina), rămânând aproximativ 7 milioane metri cubi pentru consumul intern, gaz care ar veni din Turcia, ca amestec din mai multe surse. [...]
Donald Trump spune că nu se opune livrării de petrol rusesc către Cuba , în pofida blocadei energetice impuse de SUA, potrivit Mediafax , care citează NBC News. Declarația a fost făcută la bordul avionului prezidențial Air Force One, în fața jurnaliștilor, în contextul în care Cuba traversează o criză energetică severă. Mediafax notează că Washingtonul a impus o „blocadă energetică” menită să pună presiune pe guvernul cubanez, măsură care a redus semnificativ livrările de combustibil către insulă. „Dacă o țară vrea să trimită petrol în Cuba în acest moment, nu am nicio problemă, fie că este Rusia sau altcineva”, a declarat liderul american în fața jurnaliștilor. Conform datelor de monitorizare a traficului maritim, petrolierul Anatoly Kolodkin transportă aproximativ 730.000 de barili de petrol și se afla în apropierea coastei estice a Cubei, urmând să ajungă în portul Matanzas. Nava este sancționată de Statele Unite, Uniunea Europeană și Regatul Unit, în urma războiului din Ucraina. În același timp, efectele crizei din Cuba sunt descrise ca fiind extinse: pene de curent, lipsă de combustibil și dificultăți în transport și în spitale. Experții citați în material estimează că încărcătura ar putea fi transformată în aproximativ 180.000 de barili de motorină, cantitate care ar acoperi cererea zilnică a Cubei pentru circa nouă sau zece zile, iar Trump a argumentat că populația are nevoie de combustibil pentru nevoi de bază. [...]
Donald Trump spune că a obținut acordul pentru trecerea a 20 de petroliere prin Ormuz , potrivit Adevărul , într-un context de tensiuni ridicate în Orientul Mijlociu și de volatilitate pe piețele de energie. Președintele american a declarat duminică seară, într-un briefing la bordul Air Force One, că ar fi purtat deja negocieri cu „noii conducători” ai Republicii Islamice și că în zilele următoare ar urma să fie reluat parțial traficul prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru exporturile de țiței. „Ne-au dat, din respect, cred, 20 de petroliere - petroliere foarte mari - care vor trece prin strâmtoarea Ormuz, iar acest lucru începe mâine (luni) dimineață, pentru următoarele câteva zile”, a precizat Trump. Pe plan politic și militar, Trump a susținut că atacurile aeriene desfășurate de Statele Unite și Israel ar fi dus la o „schimbare de regim” în Iran. El a afirmat că structura de putere de la Teheran ar fi fost afectată decisiv, invocând uciderea lui Ali Khamenei și a altor oficiali de rang înalt, și a susținut că Mojtaba Khamenei, prezentat drept succesor desemnat, nu ar mai fi apărut în public. În plan economic, pe fondul instabilității regionale, prețul petrolului a revenit pe creștere, iar bursele americane au înregistrat scăderi semnificative săptămâna trecută, notează Agerpres , citată de Adevărul. Strâmtoarea Ormuz este esențială pentru piața globală a țițeiului, pe aici tranzitând aproximativ 20% din producția mondială, astfel că orice semnal privind deblocarea sau restricționarea traficului are potențial de impact imediat asupra cotațiilor și a percepției de risc. [...]
