Motorina ar putea depăși 10 lei/litru în aprilie 2026, iar prețul ar rămâne ridicat pe tot parcursul anului, chiar și într-un scenariu în care războiul din Iran s-ar opri imediat, potrivit Știrile ProTV, care citează o analiză semnată de președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță.

În analiza publicată joi, Chisăliță pornește de la cotații de aproximativ 110-112 dolari/baril pentru petrol și 1.150-1.180 dolari/tonă pentru motorină pe piețele internaționale. El susține că, inclusiv în varianta „super optimistă” în care prețurile ar reveni la niveluri estimate pentru 2026 înainte de conflict (87 dolari/baril pentru petrol și 850 dolari/tonă pentru motorină), scumpirea la pompă nu s-ar opri imediat: motorina ar continua să crească cel puțin încă trei săptămâni, trecând de pragul psihologic de 10 lei/litru, iar până la finalul lui 2026 ar putea coborî treptat, fără să scadă sub 9 lei/litru.

Un element central al explicației ține de structura prețului la pompă. Dumitru Chisăliță afirmă că doar 32-38% din prețul unui litru de motorină ar reprezenta costul petrolului și al rafinării, în timp ce aproximativ 30% este acciza, TVA-ul încă 19%, iar restul revine distribuției, logisticii și marjelor comerciale. În această configurație, susține el, fiscalitatea ajunge să determine direct mai mult de jumătate din prețul final, ceea ce limitează viteza și amplitudinea ieftinirilor chiar dacă scad cotațiile internaționale.

Pe partea de cerere, șeful AEI anticipează o presiune suplimentară în aprilie, când consumul de motorină în agricultură ar crește cu 20% până la 40% față de media anuală, pe fondul lucrărilor sezoniere (semănat, pregătirea solului, aplicarea fertilizanților). În paralel, ar urma să se intensifice activitatea în transporturi și construcții, ceea ce ar tensiona piața exact când fermierii au nevoie de combustibil, iar capacitatea lor de a amâna consumul este redusă.

Chisăliță avertizează că scumpirea motorinei ar avea efecte în lanț în economie, de la costuri logistice mai mari și prețuri mai ridicate la alimente, până la proiecte de construcții mai scumpe, cu un potențial impact de 5% până la 10% asupra prețurilor finale ale unor bunuri și servicii, într-un context deja sensibil la inflație. În același timp, el susține că statul ar încasa mai mult TVA pe fondul scumpirii, estimând un plus de circa 500 milioane de euro la buget în 2026, dar că pierderile economice ar putea depăși acest câștig, inclusiv prin reducerea producției agricole, pe care o evaluează la 1-1,5 miliarde de euro în scenariul unor costuri ridicate persistente.