Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Iranul nu intenționează să închidă Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul global de petrol, a declarat ambasadorul iranian la ONU, Amir Saeid Iravani, potrivit informațiilor publicate de Reuters. Declarația vine în contextul tensiunilor crescute din Orientul Mijlociu și al conflictului militar dintre Iran, Israel și Statele Unite.
Diplomatul iranian a precizat că Teheranul nu are în plan blocarea traficului prin această rută strategică, însă a subliniat că Iranul își rezervă dreptul de a asigura securitatea navigației în zonă. „Nu vom închide Strâmtoarea Ormuz, dar este dreptul nostru inerent să menținem pacea și securitatea pe această cale maritimă”, a afirmat Iravani în fața jurnaliștilor la sediul Națiunilor Unite.
Declarația vine după ce noul lider suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei, a afirmat că „pârghia blocării Strâmtorii Ormuz trebuie să rămână o opțiune”. Strâmtoarea, situată între Iran și Oman, este una dintre cele mai importante rute energetice din lume, prin care trece o parte semnificativă din exporturile globale de petrol și gaze.
În declarația sa oficială, ambasadorul iranian a reiterat că Iranul respectă principiul libertății de navigație prevăzut de dreptul internațional al mării. Totodată, el a susținut că tensiunile actuale din regiune nu sunt rezultatul acțiunilor Iranului, ci consecința intervențiilor militare ale Statelor Unite și ale aliaților acestora.
În paralel, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat într-un interviu pentru Sky News că marina americană ar putea escorta navele comerciale prin Strâmtoarea Ormuz, eventual în cadrul unei coaliții internaționale, atunci când condițiile militare vor permite acest lucru.
Strâmtoarea Ormuz este considerată un punct strategic esențial pentru comerțul energetic global, iar orice blocare a acesteia ar putea provoca perturbări majore pe piețele petroliere și în transportul maritim internațional.
Recomandate
Traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz s-a prăbușit după izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu , doar 77 de nave tranzitând ruta strategică între 1 și 11 martie 2026, comparativ cu peste 1.200 în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor citate de BURSA , care preia informații ale agenției AFP. Scăderea drastică a traficului a fost observată după declanșarea conflictului dintre Statele Unite și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte, la finalul lunii februarie. Datele companiei de analiză maritimă Lloyd's List Intelligence arată că majoritatea navelor care au traversat strâmtoarea în această perioadă fac parte din așa-numitele „flote fantomă”, utilizate pentru a ocoli sancțiunile occidentale impuse unor state precum Iranul sau Rusia. Deși Teheranul afirmă că nu a blocat oficial Strâmtoarea Ormuz , autoritățile iraniene au avertizat că navele asociate cu Statele Unite, Israelul sau cu aliații acestora ar putea deveni ținte în zonă. Începând cu 1 martie, agenția britanică pentru securitate maritimă UKMTO a raportat 20 de incidente care au implicat nave comerciale, inclusiv nouă petroliere. Organizația Maritimă Internațională confirmă, la rândul său, 16 incidente, dintre care opt au vizat nave petroliere. Diferența față de situația din 2025 este considerabilă. În perioada 1–11 martie a anului trecut, prin această rută vitală pentru comerțul global au trecut 1.229 de nave. În prezent, sute de petroliere și transportatoare de gaze naturale lichefiate stau ancorate în Golful Persic, așteptând condiții de navigație mai sigure înainte de a traversa zona. Importanța strategică a Strâmtorii Ormuz este uriașă, deoarece o parte semnificativă a exporturilor mondiale de petrol și gaze naturale tranzitează acest coridor maritim. Șeful Statului Major Interarme al SUA, generalul Dan Caine, a recunoscut că protejarea rutei este extrem de dificilă, descriind zona drept „un mediu tactic complex”. Potrivit acestuia, escortarea convoaielor comerciale de către nave militare americane nu poate fi analizată serios fără operațiuni militare suplimentare împotriva Iranului. [...]
Iranul anunță că va continua blocarea strâmtorii Hormuz , o rută vitală pentru transportul petrolului la nivel global, potrivit unui mesaj atribuit noului lider suprem Mojtaba Khamenei și difuzat la televiziunea de stat, relatează BBC . Declarația vine pe fondul escaladării conflictului dintre Iran, Statele Unite și Israel, care s-a extins în ultimele zile în mai multe zone din Orientul Mijlociu. Mesajul transmis de liderul iranian promite continuarea presiunii asupra acestei rute maritime strategice, prin care trece o parte importantă din exporturile globale de petrol. Khamenei a afirmat că Iranul va folosi „pârghia blocării strâmtorii Hormuz” și a promis răzbunarea pentru victimele atacurilor americane și israeliene asupra Iranului. În același timp, situația militară din regiune continuă să se deterioreze. În ultimele ore au fost raportate mai multe incidente: cel puțin trei nave comerciale au fost atacate în Golful Persic , unele dintre ele fiind cuprinse de incendii; un petrolier deținut de o companie americană a fost lovit în apropierea Irakului , iar o persoană a murit; o navă chineză a fost lovită de un proiectil în apropierea strâmtorii Hormuz, echipajul fiind evacuat; atacuri cu drone și rachete au vizat Bahrain, Oman, Dubai și Qatar . Conflictul a afectat și infrastructura regională. Un atac cu dronă a provocat un incendiu la rezervoarele de combustibil ale aeroportului din Bahrain, iar în Dubai un proiectil a căzut în apropierea districtului financiar. În Liban, lovituri aeriene israeliene asupra Beirutului au provocat mai multe victime și au determinat autoritățile israeliene să emită avertismente de evacuare pentru unele cartiere. În paralel, forțe occidentale din regiune au intrat și ele în contact cu atacurile. Potrivit ministrului britanic al Apărării, John Healey , militari britanici staționați la baza Erbil din Irak au interceptat două drone iraniene , însă unele proiectile au lovit baza, provocând răni ușoare unor soldați americani. Escaladarea conflictului are deja efecte economice majore. Prețul petrolului s-a apropiat de 100 de dolari pe baril , în timp ce costurile primei săptămâni de război pentru Statele Unite au fost estimate la 11,3 miliarde de dolari . Situația politică de la Teheran rămâne incertă. Mojtaba Khamenei, desemnat lider suprem al Iranului pe 8 martie după moartea tatălui său, ayatollahul Ali Khamenei, nu a apărut public până acum , iar primul său mesaj a fost citit de un prezentator la televiziunea de stat. În mediul online circulă speculații că ar fi fost rănit în atacurile americane și israeliene, însă informațiile oficiale sunt limitate. [...]
Exporturile de petrol ale Iranului continuă prin Strâmtoarea Hormuz, în timp ce livrările altor state din Golf sunt aproape blocate. Potrivit Reuters , datele de monitorizare a petrolierelor arată că Teheranul a reușit să mențină fluxuri aproape normale de țiței, chiar dacă atacurile asupra navelor comerciale au paralizat exporturile altor producători din regiune. Analiza companiei TankerTrackers.com indică faptul că Iranul a exportat aproximativ 13,7 milioane de barili de petrol de la începutul conflictului, pe 28 februarie 2026, în timp ce firma de analiză Kpler estimează exporturi chiar mai mari, de aproximativ 16,5 milioane de barili în primele 11 zile din martie. Ritmul exporturilor iraniene se situează între 1,1 și 1,5 milioane de barili pe zi, apropiat de nivelurile înregistrate anul trecut. În același timp, atacurile asupra navelor și infrastructurii energetice din Orientul Mijlociu au redus drastic traficul petrolier din alte state din Golf. Mai multe țări din regiune au fost nevoite să reducă producția și să caute rute alternative pentru export, în timp ce tranzitul prin Strâmtoarea Hormuz – unul dintre cele mai importante coridoare energetice ale lumii – a fost grav afectat. Experții din industrie spun că situația reflectă o strategie calculată a Iranului. Deși a lansat atacuri asupra transportului maritim și infrastructurii petroliere din regiune, Teheranul are interesul să mențină deschisă, cel puțin parțial, Strâmtoarea Hormuz pentru propriile exporturi. Navele iraniene navighează în mare parte în interiorul zonei economice exclusive a țării, ceea ce le oferă un anumit grad de protecție. Imaginile din satelit arată că mai multe superpetroliere continuă să încarce țiței la terminalul iranian de pe insula Kharg, principalul centru de export al petrolului iranian. Unele nave încărcate cu petrol au ajuns deja în apele din apropierea Singapore, indicând că fluxurile comerciale continuă în ciuda conflictului. Analiștii avertizează că o eventuală încercare a Statelor Unite de a intercepta sau confisca petroliere iraniene ar putea duce la o escaladare și mai mare, inclusiv la închiderea completă a Strâmtorii Hormuz prin mine maritime sau alte atacuri asupra transportului naval. [...]
Iranul a atacat nave comerciale, aeroportul din Dubai și infrastructură energetică din Golful Persic , în timp ce loviturile aeriene ale SUA și Israelului asupra teritoriului iranian continuă, potrivit informațiilor publicate de Associated Press . Escaladarea conflictului perturbă rutele comerciale și aprovizionarea globală cu energie, într-o regiune prin care trece aproximativ o cincime din petrolul tranzacționat la nivel mondial. Atacuri asupra infrastructurii și transportului Iranul a lansat atacuri cu drone și rachete asupra mai multor ținte din regiune. Două drone au lovit zona din apropierea aeroportului internațional Dubai, patru persoane fiind rănite, însă traficul aerian a continuat. În Oman, rezervoare de combustibil din portul Salalah au fost cuprinse de flăcări după mai multe zile de atacuri. Totodată, nave comerciale au fost lovite în apropierea strâmtorii Hormuz. Un cargou thailandez a fost incendiat, iar trei membri ai echipajului sunt dați dispăruți după ce 20 au fost salvați de marina Omanului. De la începutul conflictului au fost confirmate cel puțin 12 incidente cu nave în zona strâmtorii , iar cel puțin șapte marinari au murit . Risc major pentru transportul de petrol Iranul încearcă să blocheze traficul prin Strâmtoarea Hormuz , unul dintre cele mai importante puncte pentru transportul global de petrol. Prin această rută trece aproximativ 20% din petrolul comercializat în lume . Statele Unite au răspuns cu lovituri aeriene asupra forțelor navale iraniene și au anunțat distrugerea a 16 nave iraniene care instalau mine maritime . În același timp, unele petroliere legate de Iran continuă să transporte petrol prin așa-numite „dark transits” , adică navighează cu sistemele de urmărire dezactivate. Reacția comunității internaționale Consiliul de Securitate al ONU a adoptat o rezoluție care cere Iranului să înceteze atacurile asupra statelor din Golf. Rezoluția a fost aprobată cu 13 voturi pentru , în timp ce China și Rusia s-au abținut , argumentând că textul nu menționează loviturile inițiale ale SUA și Israelului asupra Iranului. Diplomații din regiune avertizează că escaladarea conflictului amenință stabilitatea unei zone esențiale pentru economia globală. Impact economic global Războiul a avut deja efecte asupra piețelor energetice. Prețul petrolului Brent este cu aproximativ 20% mai mare decât înainte de izbucnirea conflictului , iar prețurile carburanților cresc în multe țări. Pentru a stabiliza piața, Agenția Internațională a Energiei a decis să elibereze 400 de milioane de barili de petrol din rezervele strategice , cea mai mare intervenție de acest tip din istorie. Extinderea conflictului în regiune Loviturile nu se limitează la Iran și Golful Persic. Israelul a atacat poziții ale grupării Hezbollah în Liban, după lansarea mai multor rachete asupra nordului Israelului. Luptele au provocat un număr mare de victime și deplasări masive de populație. Bilanțul preliminar al conflictului: peste 1.300 de morți în Iran 634 de morți în Liban 12 morți în Israel 7 soldați americani uciși și alți 8 răniți grav Pe fondul acestor evoluții, tensiunile din Orientul Mijlociu continuă să crească, iar impactul economic global ar putea deveni tot mai pronunțat dacă transportul de petrol prin Golful Persic rămâne afectat. [...]
Donald Trump avertizează Iranul cu „consecințe militare” dacă minează strâmtoarea Ormuz , potrivit HotNews.ro , pe fondul unor informații neoficiale din presa americană că Teheranul ar fi început deja să lanseze mine în zonă. Într-o postare pe Truth Social, președintele SUA a condiționat reacția Washingtonului de existența minelor și de îndepărtarea lor rapidă, susținând că nu are confirmarea că Iranul ar fi trecut efectiv la minare. Trump a cerut ca eventualele mine să fie scoase „imediat” și a spus că, în caz contrar, răspunsul militar ar fi fără precedent. „Dacă minele au fost amplasate, indiferent de motiv, și nu sunt îndepărtate de îndată, consecințele militare pentru Iran vor fi la un nivel nemaivăzut.” Trump a mai afirmat că navele implicate într-o eventuală operațiune de minare vor fi țintite și distruse, invocând utilizarea acelorași tehnologii și rachete folosite în operațiuni împotriva traficanților de droguri. Ulterior, el a revenit cu o nouă postare în care a anunțat că SUA ar fi lovit și distrus „10 puitoare de mine inactive”, adăugând că „altele vor urma”. Pe partea de informații din teren, Iranul s-ar pregăti să amplaseze mine navale în strâmtoarea Ormuz cu bărci de mici dimensiuni, capabile să transporte două sau trei mine. Stocul de mine al Iranului nu este cunoscut cu exactitate, însă estimările din ultimii ani au variat între 2.000 și 6.000, mine produse în Iran, China sau Rusia. Miza economică este majoră: traficul prin strâmtoarea Ormuz a fost „practic oprit” de la începutul războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului, de „mai bine de o săptămână”, afectând exporturi responsabile de aproximativ o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol și împingând prețurile globale ale țițeiului la niveluri nemaiîntâlnite din 2022, notează HotNews.ro. În același timp, Marina SUA a refuzat cererile aproape zilnice ale industriei navale pentru escorte militare prin strâmtoare , invocând un risc prea mare de atacuri, iar evaluările Marinei ar indica o întrerupere continuă a exporturilor de petrol din Orientul Mijlociu. În acest context, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt , a declarat că SUA nu au escortat încă niciun petrolier prin strâmtoarea Ormuz, contrar unui mesaj publicat pe X și șters ulterior de secretarul pentru Energie, Chris Wright. Leavitt a spus că escortarea rămâne o opțiune, „dacă și când va fi necesar”, potrivit CBS News, în timp ce situația de securitate din zonă continuă să blocheze reluarea transporturilor regulate pe această rută maritimă. [...]
Guvernul Danemarcei le cere cetățenilor să evite folosirea mașinii dacă nu este absolut necesar , pe fondul creșterii accelerate a prețurilor la petrol provocate de tensiunile din Orientul Mijlociu și de riscurile asupra transportului de țiței. Ministrul danez pentru Climă, Energie și Utilități, Lars Aagaard , i-a îndemnat public pe locuitori să reducă consumul de energie și să limiteze deplasările cu mașina. Apelul vine după ce autoritățile au început să folosească rezervele de petrol ale țării, în contextul unor prețuri foarte ridicate și al incertitudinii legate de durata conflictului dintre Statele Unite și Iran. Oficialul a transmis că populația poate contribui direct la gestionarea crizei energetice prin reducerea consumului inutil. Potrivit lui Aagaard, această măsură ar avea două efecte principale: scăderea cheltuielilor individuale cu energia și combustibilul ; prelungirea perioadei în care rezervele strategice pot acoperi necesarul de petrol . Apeluri similare și în alte state Îngrijorările legate de securitatea energetică nu se limitează la Danemarca. În mai multe țări au apărut recomandări sau măsuri pentru reducerea consumului de combustibil. Printre exemplele menționate se numără: Marea Britanie , unde organizații din domeniul transportului le recomandă șoferilor să reducă deplasările neesențiale și să conducă economic; Vietnam , unde autoritățile încurajează companiile să adopte munca la distanță și să reducă transporturile; Filipine , unde unele instituții publice au trecut temporar la săptămâna de lucru de patru zile pentru a economisi energie. Tensiuni pe piața petrolului Temerile privind aprovizionarea cu petrol au crescut deoarece transportul prin Strâmtoarea Ormuz , una dintre cele mai importante rute maritime pentru petrolul global, este afectat de riscul unor atacuri asupra navelor comerciale. În acest context, prețurile petrolului au crescut rapid: Tip petrol Preț aproximativ Brent aproape 96 dolari/baril West Texas Intermediate aproximativ 91 dolari/baril În paralel, Agenția Internațională a Energiei a decis eliberarea a 400 de milioane de barili din rezervele strategice ale statelor membre, iar Statele Unite au anunțat că vor pune pe piață 172 de milioane de barili din propria rezervă strategică. Specialiștii avertizează că, dacă blocajele din transportul petrolului persistă, ar putea urma un nou val de inflație , care ar afecta costurile pentru combustibili, transport și alimente. [...]
