Știri
Știri din categoria Externe
Escaladarea ciocnirilor din Strâmtoarea Hormuz menține riscul asupra fluxurilor globale de petrol, în condițiile în care SUA și Iran nu par mai aproape de o încheiere a războiului, iar armistițiul anunțat în aprilie este pus la încercare, potrivit Reuters.
În ultimele zile au avut loc cele mai puternice episoade de lupte în și în jurul Strâmtorii Hormuz de la începutul armistițiului, iar Emiratele Arabe Unite (EAU) au fost din nou atacate vineri. Washingtonul așteaptă răspunsul Teheranului la o propunere americană care ar urma să încheie formal războiul, înaintea unor negocieri pe teme mai sensibile, inclusiv programul nuclear iranian. Secretarul de stat Marco Rubio a spus la Roma că SUA se așteptau la un răspuns vineri, însă un purtător de cuvânt al ministerului iranian de externe a indicat că Teheranul încă își cântărește poziția.
Ciocniri sporadice între forțe iraniene și nave americane au continuat vineri în Strâmtoarea Hormuz, potrivit agenției semi-oficiale iraniene Fars. Ulterior, Tasnim a citat o sursă militară iraniană care a spus că situația s-a calmat, dar a avertizat că sunt posibile noi confruntări.
Armata SUA a anunțat că a lovit două nave asociate Iranului care încercau să intre într-un port iranian, un avion de vânătoare american lovind coșurile de fum ale acestora și forțându-le să se întoarcă.
Iranul a blocat în mare parte transportul maritim neiranian prin strâmtoare de la începutul războiului declanșat de lovituri aeriene SUA–Israel asupra Iranului, pe 28 februarie. Înainte de război, aproximativ o cincime din oferta mondială de petrol tranzita această rută maritimă îngustă.
SUA au impus luna trecută o blocadă asupra navelor iraniene. Totuși, o evaluare a CIA ar indica faptul că Iranul nu ar resimți o presiune economică severă dintr-o blocadă americană a porturilor iraniene timp de încă aproximativ patru luni, potrivit unui oficial american familiarizat cu subiectul. Această concluzie ridică semne de întrebare privind pârghia președintelui Donald Trump asupra Teheranului, într-un conflict descris ca nepopular în rândul alegătorilor și al aliaților SUA.
Un oficial de rang înalt din zona de informații a caracterizat drept false „afirmațiile” despre analiza CIA, despre care Reuters notează că a fost relatată inițial de Washington Post.
Dincolo de strâmtoare, EAU au transmis că apărarea antiaeriană a interceptat vineri două rachete balistice și trei drone lansate din Iran; trei persoane au suferit răni moderate. Iranul a vizat în mod repetat EAU și alte state din Golf care găzduiesc baze militare americane.
Trump a declarat joi că armistițiul anunțat pe 7 aprilie „încă se menține”, în pofida escaladărilor, în timp ce Iranul a acuzat SUA că l-ar fi încălcat. Ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, a spus vineri:
„De fiecare dată când o soluție diplomatică este pe masă, SUA optează pentru o aventură militară nesăbuită.”
Agenția iraniană Mehr a relatat că un membru al echipajului a fost ucis, 10 au fost răniți și șase sunt dați dispăruți după un atac al Marinei SUA asupra unei nave comerciale iraniene, târziu joi.
În paralel cu demersurile diplomatice, Washingtonul a intensificat sancțiunile. Trezoreria SUA a anunțat vineri sancțiuni împotriva a 10 persoane și companii, inclusiv din China și Hong Kong, acuzate că au sprijinit eforturile armatei iraniene de a obține arme și materii prime folosite la construirea dronelor Shahed.
Rubio a pus public sub semnul întrebării lipsa de sprijin a Italiei și a altor aliați pentru redeschiderea strâmtorii, avertizând asupra precedentului pe care l-ar crea situația în care Teheranul ar controla o cale navigabilă internațională.
Trezoreria a mai transmis că este pregătită să acționeze împotriva oricărei companii străine care sprijină comerțul ilicit iranian și că ar putea impune sancțiuni secundare (măsuri care vizează terți ce fac afaceri cu entități sancționate) inclusiv unor instituții financiare străine, între care cele conectate la rafinăriile independente de petrol din China.
Recomandate
SUA își extind presiunea financiară asupra rețelelor care aprovizionează industria militară a Iranului , vizând inclusiv entități din China și Hong Kong, într-un semnal că Washingtonul este pregătit să lovească și mai dur lanțurile externe de aprovizionare și finanțare. Potrivit The Jerusalem Post , Trezoreria SUA a anunțat sancțiuni împotriva a 10 persoane și companii acuzate că au ajutat Iranul să obțină arme și materii prime necesare pentru dronele Shahed și rachetele balistice. Măsura vine cu câteva zile înainte ca președintele american Donald Trump să călătorească în China pentru o întâlnire cu președintele Xi Jinping, pe fondul blocajului eforturilor de a pune capăt războiului cu Iranul. Trezoreria a transmis că rămâne pregătită să ia „acțiuni economice” împotriva bazei industriale militare a Iranului, pentru a împiedica Teheranul să-și refacă capacitatea de producție. Amenințarea sancțiunilor secundare: presiune și asupra finanțării externe Un element cu impact operațional și de reglementare este avertismentul privind posibile sancțiuni secundare – adică măsuri care pot lovi companii și instituții financiare din afara SUA dacă sprijină activități considerate ilicite. Trezoreria a precizat că ar putea acționa împotriva oricărei companii străine care susține comerțul ilicit iranian, inclusiv companii aeriene, și că poate impune sancțiuni secundare instituțiilor financiare străine care ajută Iranul, inclusiv celor conectate la rafinăriile independente chineze de tip „teapot” (rafinerii mici, private). Context: Strâmtoarea Hormuz și efectele asupra energiei Brett Erickson, managing principal la Obsidian Risk Advisors, a spus că acțiunile Trezoreriei urmăresc să reducă abilitatea Iranului de a amenința navele care operează în Strâmtoarea Hormuz și aliații regionali. În articol se arată că Iranul a închis Strâmtoarea Hormuz – un punct de trecere îngust între Iran și Oman prin care trece aproximativ o cincime din țițeiul și gazul natural lichefiat la nivel global – după ce SUA și Israel au atacat numeroase ținte în Iran pe 28 februarie; de atunci, transportul maritim prin zonă a ajuns aproape la blocaj, iar prețurile energiei au crescut puternic. Cât de departe merge pachetul actual În același context, Erickson apreciază că sancțiunile rămân „înguste”, ceea ce ar putea oferi Iranului timp să se adapteze și să-și redirecționeze achizițiile către alți furnizori. El a mai spus că Trezoreria nu vizează încă băncile chineze care „țin economia Iranului în viață”. Separat, articolul notează că Iranul este un producător major de drone și are capacitatea industrială de a produce aproximativ 10.000 pe lună, potrivit Centre for Information Resilience, finanțat de guvernul britanic. [...]
Evaluările serviciilor secrete americane indică faptul că noul lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei , influențează direct strategia de război și negocierile cu SUA , într-un moment în care structura de putere de la Teheran este descrisă ca „divizată”, potrivit news.ro . Informațiile, atribuite de CNN mai multor surse familiarizate cu date clasificate, sugerează că rolul lui Khamenei ar fi esențial în coordonarea modului în care Iranul gestionează discuțiile cu Statele Unite pentru a pune capăt războiului. În același timp, rapoartele citate arată că „structura exactă a puterii” rămâne neclară, pe fondul incertitudinilor legate de starea sa de sănătate și de accesul real la lider. Administrația Trump ar continua să caute o soluție diplomatică pentru încetarea conflictului, în condițiile în care armistițiul se prelungește de peste o lună. Sursele citate indică faptul că Iranul încă se reface după campania de bombardamente a SUA, care ar fi lăsat intacte „capacități militare iraniene semnificative” și capacitatea țării de a rezista încă „câteva luni” unei blocade americane. Liderul, invizibil pentru confirmări „vizuale”, dar activ prin intermediari Potrivit surselor, Mojtaba Khamenei a fost numit lider suprem la câteva zile după atacul în care a fost rănit și în care au fost uciși tatăl său și mai mulți lideri militari de vârf, la începutul războiului. Totuși, serviciile de informații americane nu ar fi reușit până acum să confirme vizual unde se află acesta. O parte din dificultate ar proveni din faptul că nu folosește dispozitive electronice pentru comunicare, interacționând doar cu persoane care îl pot vizita sau trimițând mesaje prin curier, potrivit uneia dintre surse. Aceleași surse afirmă că liderul ar rămâne izolat și ar continua tratamentul medical, inclusiv pentru arsuri grave care i-ar afecta fața, brațul, trunchiul și piciorul. Mesaje oficiale de la Teheran și riscul de „capturare” a autorității Mazaher Hosseini, șeful protocolului din biroul liderului suprem, a declarat vineri că Mojtaba Khamenei se vindecă și „se află acum în stare perfectă de sănătate”, susținând că rănile au fost ușoare și că un fragment de șrapnel l-a lovit „în spatele urechii”. „Slavă Domnului, este sănătos. Inamicul răspândește tot felul de zvonuri și afirmații false. Vor să-l vadă și să-l găsească, dar oamenii ar trebui să aibă răbdare și să nu se grăbească. El vă va vorbi când va fi momentul potrivit.” Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a declarat presei de stat iraniene că a avut o întâlnire de două ore și jumătate cu Khamenei, descrisă drept prima întâlnire față în față raportată între un oficial iranian de rang înalt și noul lider suprem. În paralel, sursele citate arată că o parte din ceea ce știu oficialii americani despre statutul lui Khamenei se bazează pe informații obținute de la cei care comunică cu acesta. În rândul analiștilor de informații ar exista însă semne de întrebare privind posibilitatea ca unii actori din structura de putere iraniană să revendice acces la lider pentru a-i folosi autoritatea în promovarea propriilor agende. [...]
Iranul semnalează că poate folosi Strâmtoarea Ormuz ca pârghie asupra economiei globale , într-un context de negociere cu Statele Unite, potrivit Stirile Pro TV , care citează o declarație a unui consilier al Ghidului suprem iranian. Mohammad Mokhber , consilier al lui Mojtaba Khamenei, a spus într-un material video difuzat de agenția iraniană Mehr că strâmtoarea este „o oportunitate la fel de prețioasă ca și o bombă atomică” și că Teheranul ar fi „neglijat ani de zile” acest avantaj. În aceeași intervenție, el a susținut că o poziție care permite „influențarea economiei mondiale printr-o singură decizie” ar reprezenta o oportunitate majoră și a promis că nu vor fi pierdute „în niciun caz câștigurile acestui război”. Posibile schimbări de regim juridic și amenințări la adresa aliaților SUA Consilierul iranian a evocat și posibilitatea modificării regimului juridic al strâmtorii, „în temeiul dreptului internațional” sau, „la nevoie”, pe baza „dreptului nostru național”, fără să detalieze ce măsuri concrete ar urma. Întrebat despre Emiratele Arabe Unite, aliat al Washingtonului, Mokhber a afirmat că acestea „au fost pedepsiți și vor fi și mai mult”, pe fondul acuzațiilor că ar fi în continuare atacate de Iran. Mesaj economic: „cea mai mare fugă de capitaluri” În aceeași declarație, Mokhber a susținut că, deși Emiratele Arabe Unite „nu au încetat să clameze” că sunt un refugiu sigur pentru investiții, „astăzi asistăm la cea mai mare fugă de capitaluri din această țară”. Materialul citat nu oferă date sau surse independente care să cuantifice această afirmație. Știrea este atribuită de publicație agenției AFP, iar la final este menționată Agerpres ca sursă. [...]
Iranul ridică miza asupra Strâmtorii Ormuz ca instrument de presiune economică globală , după ce un consilier al liderului suprem a comparat importanța acestei rute maritime cu cea a unei arme strategice, potrivit Agerpres . Mohammad Mokhber, consilier al Ghidului suprem Mojtaba Khamenei , a declarat într-un material video difuzat de agenția iraniană Mehr că Teheranul ar fi „neglijat ani de zile privilegiul” Strâmtorii Ormuz și că aceasta reprezintă „o oportunitate la fel de prețioasă ca și o bombă atomică”. Declarațiile vin în contextul în care strâmtoarea este prezentată ca una dintre mizele de negociere cu Statele Unite. De ce contează: semnal de risc pentru fluxurile comerciale și energetice Mokhber a legat explicit controlul asupra strâmtorii de capacitatea de a influența economia mondială „printr-o singură decizie”, sugerând că poziția geografică poate fi folosită ca pârghie în conflict și în negocieri. El a adăugat că „în niciun caz” nu vor fi pierdute „câștigurile acestui război”, fără ca Agerpres să ofere detalii suplimentare despre ce include această formulare. Posibile schimbări de regim juridic invocate de Teheran Consilierul a evocat și posibilitatea modificării regimului juridic al strâmtorii, fie „în temeiul dreptului internațional”, fie, „la nevoie”, pe baza „dreptului nostru național”. Materialul citat nu precizează ce măsuri concrete ar putea fi avute în vedere sau un calendar. Mesaj către Emiratele Arabe Unite și tema „fugii de capital” Întrebat despre Emiratele Arabe Unite, aliat al Washingtonului care susține că este în continuare atacat de Iran, Mokhber a afirmat că „au fost pedepsiți și vor fi și mai mult”. Tot el a susținut că, deși EAU au promovat ideea de „refugiu sigur pentru investiții”, „astăzi asistăm la cea mai mare fugă de capitaluri din această țară”. Agerpres notează că informațiile sunt transmise de AFP, iar declarațiile sunt atribuite lui Mokhber, înregistrate într-un video difuzat de Mehr. [...]
Scăderea percepției globale asupra SUA riscă să complice cooperarea economică și de securitate cu Europa , pe fondul tensiunilor din NATO și al politicilor comerciale ale administrației Trump, potrivit Agerpres , care citează un sondaj anual despre starea democrației în lume. Ancheta, comandată de fundația daneză „Alianța Democrațiilor” ( Alliance of Democracies Foundation ), arată că percepția asupra Statelor Unite s-a deteriorat pentru al doilea an consecutiv și a ajuns să fie mai negativă decât cea asupra Rusiei. În același timp, SUA au fost menționate cel mai des drept una dintre cele mai mari amenințări la adresa lumii, după Rusia și Israel, fără ca studiul să detalieze criteriile folosite. Ce arată indicatorii din sondaj Sondajul „Indicele de percepție a democrației” măsoară percepția netă pe o scară de la -100% la +100%. Conform datelor citate: percepția netă asupra SUA a coborât la -16% , de la +22% în urmă cu doi ani; SUA se situează sub Rusia (-11%) ; și sub China (+7%) . Studiul nu oferă o explicație pentru sentimentul pozitiv față de China. De ce contează: presiune pe relația transatlantică și pe agenda economică Fondatorul think tank-ului danez, Anders Fogh Rasmussen (fost secretar general al NATO), pune deteriorarea imaginii SUA pe seama politicii externe din ultimele 18 luni, care ar fi pus sub semnul întrebării relația transatlantică, ar fi introdus tarife „la scară largă” și ar fi inclus pretenții privind invadarea teritoriului unei țări din NATO. În material sunt menționate drept factori care au afectat relațiile transatlantice: tarifele impuse de Donald Trump, amenințările repetate privind preluarea controlului asupra Groenlandei, reducerea ajutorului american pentru Ucraina, precum și războiul SUA–Israel împotriva Iranului, urmat de o creștere bruscă a prețului petrolului. În acest context, Trump a declarat în aprilie că ia în considerare retragerea SUA din NATO, după ce state europene ar fi refuzat să trimită forțe navale pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz traficului maritim internațional, potrivit relatării citate. Metodologie și calendar Sondajul a fost realizat de firma Nira Data în perioada 19 martie – 21 aprilie , pe un eșantion de peste 94.000 de respondenți din 98 de țări . Percepțiile la nivel de țară au fost evaluate pe un eșantion de 46.600 de respondenți din 85 de țări . Raportul a fost publicat înaintea Summitului Democrației de la Copenhaga, programat pentru 12 mai , potrivit Reuters, citată de Agerpres. [...]
Un document confidențial al serviciilor militare ruse arată că Moscova lua în calcul un transfer masiv de drone către Iran, inclusiv circa 5.000 de aparate dificil de bruiat, într-un scenariu de escaladare militară cu SUA , potrivit The Economist . Informația este relevantă prin potențialul impact operațional: astfel de sisteme ar fi putut crește capacitatea Iranului de a lovi ținte americane în zona Golfului Persic și ar fi complicat apărarea prin mijloace de război electronic . Planul descris include drone controlate prin fibră optică, prezentate ca fiind rezistente la bruiaj (interferențe electronice care pot „orbi” sau devia dronele), dar și UAV-uri (vehicule aeriene fără pilot) cu rază lungă de acțiune și ghidare prin satelit. Rusia ar fi oferit și instruire pentru operatori iranieni, inclusiv pentru studenți iranieni aflați la universități din Rusia. Ce ar fi urmat să primească Iranul Documentul citat de publicație descrie un posibil transfer „pe scară largă” de drone avansate către Iran, între care: aproximativ 5.000 de drone controlate prin fibră optică, considerate greu de detectat și de bruiat; drone cu rază lungă de acțiune și ghidare prin satelit; sprijin pentru pregătirea operatorilor iranieni. Potrivit relatării, planul ar fi apărut în primele săptămâni ale războiului dintre SUA și Iran, într-un moment în care Washingtonul lua în calcul o operațiune de invazie terestră. Limitarea esențială: nu există confirmare că planul a fost aplicat Publicația notează că, în prezent, nu există confirmare că planul a fost pus în aplicare sau că Iranul a primit efectiv sistemele de arme menționate. Cu alte cuvinte, documentul indică intenții și planificare, nu o livrare demonstrată. În context, este menționată și o întâlnire din aprilie în care Vladimir Putin i-ar fi transmis ministrului iranian de Externe Abbas Araghchi disponibilitatea de a sprijini Teheranul și ar fi lăudat „rezistența” poporului iranian față de SUA și Israel. [...]
