Știri
Știri din categoria Petrol și gaze

Două petroliere au fost incendiate în apele Irakului, pe fondul escaladării conflictului dintre Iran și alianța SUA–Israel. Potrivit Reuters, atacurile atribuite forțelor iraniene au intensificat criza energetică globală și au contrazis afirmațiile președintelui american Donald Trump, care susține că războiul ar fi fost câștigat încă din primele ore ale operațiunii.
Imagini filmate în apropierea portului Basra au arătat cele două nave cuprinse de flăcări uriașe după ce ar fi fost atacate peste noapte de ambarcațiuni iraniene încărcate cu explozibili. Autoritățile irakiene au confirmat că cel puțin un membru al echipajului a murit în urma atacului. Cu câteva ore înainte, alte trei nave comerciale au fost lovite în Golful Persic, iar Gardienii Revoluției din Iran și-au asumat responsabilitatea pentru unul dintre atacuri, care a vizat un cargou thailandez.
Conflictul a provocat perturbări majore pe piața energetică mondială. Prețul petrolului a depășit din nou pragul de 100 de dolari pe baril după ce scăzuse temporar în urma declarațiilor lui Trump potrivit cărora războiul se apropie de final. Iranul a avertizat însă că nu va permite reluarea fluxului de petrol prin Strâmtoarea Hormuz, cea mai importantă rută energetică din lume, până când atacurile americane și israeliene nu vor înceta.
Impactul asupra pieței globale este considerat cel mai sever de la crizele petroliere din anii 1970. Atacuri cu drone și rachete au fost raportate în mai multe state din Golf, inclusiv Kuweit, Irak, Emiratele Arabe Unite, Bahrain și Oman, ceea ce indică faptul că Iranul încă dispune de capacități militare semnificative, în ciuda afirmațiilor Washingtonului că arsenalul său ar fi fost în mare parte distrus.
Președintele Donald Trump a declarat într-un miting din Kentucky că Statele Unite „au câștigat războiul”, afirmând că Iranul a fost „practic distrus”. În același timp, liderul american a precizat că operațiunea militară trebuie continuată pentru a „termina treaba”. Surse din serviciile de informații citate de Reuters susțin însă că regimul de la Teheran rămâne stabil și nu există indicii că ar fi în pericol iminent de prăbușire.
Strategia Iranului pare să fie provocarea unui șoc economic global pentru a forța Washingtonul să renunțe la ofensivă. Oficialii militari iranieni au avertizat că lumea trebuie să se pregătească pentru un preț al petrolului de până la 200 de dolari pe baril, în contextul blocării transporturilor prin Strâmtoarea Hormuz și al atacurilor asupra infrastructurii energetice din regiune.
Recomandate

Scumpirea petrolului peste 120 de dolari/baril reaprinde riscul de șoc pe energie , pe fondul impasului din conflictul cu Iranul și al discuțiilor din SUA despre opțiuni militare, potrivit HotNews . Brent a trecut de 120 de dolari pe baril, după opt zile consecutive de creșteri, atingând un maxim al ultimilor patru ani, conform datelor citate de publicație de la OilPrice. Mișcarea reflectă, în evaluarea pieței, adâncirea impasului din războiul din Iran. Un factor care a amplificat îngrijorările investitorilor este respingerea de către președintele SUA, Donald Trump , a planului iranian, potrivit declarațiilor sale pentru Axios. Trump a susținut că Iranul s-a apropiat de poziția Washingtonului, „dar nu suficient”. Ce opțiuni ia în calcul Washingtonul Axios mai scrie că Trump urmează să primească joi o informare de la comandantul CENTCOM, amiralul Brad Cooper, privind noi planuri pentru o potențială acțiune militară în Iran. În acest context, Trump ar lua în considerare reluarea operațiunilor militare fie pentru a încerca să depășească blocajul din negocieri, fie pentru a da o „lovitură finală” înainte de a pune capăt războiului. Cele trei scenarii menționate în material sunt: un val „scurt și puternic” de atacuri asupra Iranului, care „probabil” ar include infrastructură, cu scopul de a forța ieșirea din impasul negocierilor; preluarea unei părți din Strâmtoarea Hormuz pentru a o redeschide transportului maritim comercial, o operațiune care ar putea include forțe terestre; o operațiune a forțelor speciale pentru a securiza stocul de uraniu puternic îmbogățit al Iranului, scenariu discutat și în trecut. De ce contează pentru economie Trecerea Brent peste pragul de 120 de dolari/baril indică o creștere a „primei de risc” geopolitic în preț, într-un moment în care piața încearcă să evalueze dacă tensiunile se pot transforma într-o perturbare directă a fluxurilor de petrol și a rutelor maritime, în special în zona Strâmtorii Hormuz. În lipsa unor detalii suplimentare în sursă despre calendar sau probabilități, rămâne neclar ce opțiune ar putea fi aleasă și în ce interval. [...]

Motorina ar putea urca în următoarele zile la 9,4–9,6 lei/litru, iar unele benzinării riscă să rămână temporar fără stocuri , pe fondul tensiunilor de pe piața internațională a petrolului, al diferențelor mari de preț dintre rețele și al alimentărilor preventive, potrivit HotNews , care citează declarațiile președintelui Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță . Avertismentul vine înaintea minivacanței de 1 Mai, când crește mobilitatea și, implicit, cererea la pompă. În acest context, Chisăliță spune că riscul nu este o „explozie” de preț, ci o scumpire „lentă, constantă, aproape zilnică”. Ce împinge prețurile și de ce contează pentru șoferi În analiza citată, specialistul indică revenirea pieței petrolului într-o „zonă de risc”, cu țițeiul Brent „în jurul a 110 dolari” pe baril și un interval „realist” pentru următoarele zile de 106–116 dolari. Mesajul central: mișcarea de preț este alimentată mai degrabă de instabilitate și teamă decât de o creștere economică puternică, iar efectele se transmit în costurile carburanților. La nivel local, pe lângă presiunea externă, sunt menționate: diferențe mari de preț între rețele, care pot muta rapid fluxurile de clienți către stațiile mai ieftine; alimentări preventive înainte de plecările din minivacanță, care pot crea vârfuri punctuale de cerere și goluri temporare de stoc. Scenariile pentru următoarea săptămână Potrivit lui Chisăliță, cu un nivel „în jur de 9,3 lei pe litru”, următoarea mișcare ar fi „aproape inevitabilă”, cu motorina spre 9,4–9,6 lei/litru „în doar câteva zile”. El descrie și un scenariu mai favorabil, în care tensiunile externe se calmează și petrolul corectează, ceea ce ar putea duce la stagnare sau o ușoară scădere a prețurilor. Totuși, acest scenariu este prezentat ca fiind „din ce în ce mai fragil”. În scenariul considerat „mult mai realist”, o nouă escaladare ar putea împinge motorina „spre 10 lei pe litru”, iar „pragul psihologic” devine o chestiune de „când”, nu de „dacă”, în condițiile în care România „nu controlează prețul carburantului, doar îl încasează”, conform aceleiași analize. [...]

Piața carburanților riscă noi scumpiri și sincope locale de alimentare , pe fondul tensiunilor din piața internațională a petrolului și al distorsiunilor create de diferențele de preț dintre rețele, potrivit unei analize citate de G4Media . Asociația Energia Inteligentă (AEI) avertizează că motorina ar putea urca în următoarele zile până la 9,4–9,6 lei/litru, iar unele stații pot rămâne temporar fără stocuri. Președintele AEI, Dumitru Chisăliță , leagă presiunea pe preț de revenirea pieței petrolului într-o „zonă de risc”, în condițiile în care barilul de țiței Brent este „în jurul a 110 dolari”, cu un interval „realist” de 106–116 dolari în următoarele zile. În acest context, el susține că, deși prețul la pompă nu urmează perfect cotațiile petrolului, „direcția este în sus”. „Cu un nivel actual în jur de 9,3 lei pe litru, următoarea mișcare este aproape inevitabilă – motorina merge spre 9,4 – 9,6 lei/l în doar câteva zile.” De ce pot apărea stații „fără motorină”, deși produsul există în sistem Analiza AEI descrie situația din România mai degrabă ca o problemă de funcționare a pieței și a logisticii, nu ca o criză clasică de aprovizionare: diferențe mari de preț între rețele, alimentări preventive și o distribuție care nu poate absorbi rapid un șoc de cerere local. Un exemplu invocat este cel al stațiilor Petrom: săptămâna trecută, „aproximativ 60 de stații” ar fi rămas fără motorină standard, pe fondul unor prețuri mai mici decât la competitori. Compania ar fi descris situațiile ca fiind punctuale și temporare, nu o lipsă la nivel național. Mecanismul indicat de AEI este migrarea rapidă a clienților către rețeaua cu preț mai mic, golirea stocurilor locale și imposibilitatea realimentării „instant” cu cisterne, ceea ce poate amplifica percepția de penurie. Intervențiile statului și efectele secundare în distribuție În analiză se menționează că Guvernul a introdus plafonarea adaosului comercial, raportări obligatorii și limitări la exporturi, măsuri valabile până la 30 iunie, pentru a controla șocul din piață. AEI susține însă că astfel de intervenții pot avea efecte secundare: comprimarea marjelor, schimbarea comportamentului companiilor și rigidizarea distribuției, într-un context în care operatorii își „apără stocurile” și riscul de înlocuire la prețuri mai mari. Pe termen scurt, concluzia avansată de AEI este că piața funcționează „fără rezerve suficiente”, iar orice dezechilibru poate duce rapid la lipsuri temporare la pompă, concomitent cu scumpiri. În același timp, analiza indică și un scenariu mai favorabil, în care tensiunile externe se calmează și prețurile ar putea stagna sau scădea ușor, dar îl descrie ca tot mai fragil. [...]

Blocada navală a SUA riscă să forțeze Iranul să taie rapid producția de petrol, pe măsură ce rămâne fără spații de stocare în 12–22 de zile , ceea ce poate transforma o problemă operațională într-una financiară în lunile următoare, potrivit HotNews , care citează un raport al firmei de analiză Kpler preluat de Bloomberg. Presiune operațională: stocare pe final, producție în scădere Kpler estimează că Republica Islamică mai are capacitate de depozitare neutilizată pentru încă 12–22 de zile. În acest interval, dacă exporturile rămân blocate, Iranul ar putea fi împins să reducă producția zilnică de petrol cu încă 1,5 milioane de barili până la jumătatea lunii mai, potrivit analiștilor. Iranul a redus deja producția zilnică de țiței cu până la 2,5 milioane de barili, conform unei evaluări Goldman Sachs Group Inc. citate în material. În paralel, încărcările de țiței iranian pe petroliere au scăzut cu aproximativ 70% de la intrarea în vigoare a blocadei, notează cercetătorii. Un risc suplimentar, menționat de Kpler, este că închiderea sondelor din lipsă de spațiu de stocare poate produce variații de presiune care să ducă la deteriorarea zăcămintelor. Exporturi prăbușite prin Ormuz, dar șocul pe venituri vine mai târziu Blocada navală a fost ordonată la începutul lunii aprilie, iar forțele navale americane au întors din drum zeci de nave care încercau să intre sau să iasă din porturile iraniene. Pe fondul reducerii traficului prin Strâmtoarea Ormuz , transporturile iraniene au coborât la aproximativ 567.000 de barili pe zi, față de o medie de circa 1,85 milioane de barili pe zi în martie, potrivit Kpler. Totuși, impactul asupra veniturilor nu ar urma să fie imediat. Kpler estimează că efectul asupra profiturilor s-ar vedea abia peste aproximativ trei-patru luni, pe fondul întârzierilor logistice și de plată: livrările către China (principala destinație) durează de regulă aproximativ două luni, iar plățile pot veni după încă două luni. Ce urmează: blocada ca pârghie în negocieri Kpler spune că nu a observat niciun petrolier care să fi reușit să evite blocada în zona Strâmtorii Ormuz. În analiza citată, cercetătorii susțin că, deși blocada nu „sufocă” financiar Iranul pe termen scurt, poate face acest lucru pe termen lung dacă este menținută, iar faptul că Teheranul cere ridicarea blocadei ca precondiție pentru reluarea negocierilor indică presiunea creată. Rămâne incert cât de repede va reveni Iranul la negocieri. Materialul menționează că două tentative de tratative au eșuat săptămâna trecută, iar Axios (citat de HotNews) relatează despre o propunere iraniană de redeschidere a Strâmtorii Ormuz și încetare a războiului, cu amânarea discuțiilor privind programul nuclear pentru o etapă ulterioară, variantă pe care președintele Donald Trump a sugerat că este puțin probabil să o accepte. [...]

Cotațiile petrolului au sărit la maximele ultimelor două săptămâni , pe fondul reaprinderii riscului geopolitic în jurul Strâmtorii Ormuz , după un nou eșec al negocierilor dintre SUA și Iran, potrivit Profit . Mișcarea contează direct pentru costurile din economie, deoarece petrolul este reper pentru carburanți și o parte din transport și logistică, iar episoadele de tensiune în zona Ormuz tind să se reflecte rapid în prețuri prin „prima de risc” inclusă de piață. Unde au ajuns cotațiile În tranzacționare, contractele futures pentru petrolul Brent au urcat la 109,1 dolari pe baril , în creștere cu 3,56% , iar țițeiul american WTI a ajuns la 96,93 dolari pe baril , în urcare cu 2,68% . De ce reacționează piața Creșterea este legată de faptul că negocierile dintre Statele Unite și Iran „au eșuat din nou”, alimentând temerile privind reluarea fluxurilor energetice prin Strâmtoarea Ormuz — un punct-cheie pentru transportul de petrol la nivel global. În astfel de momente, investitorii tind să prețuiască mai scump barilul, anticipând posibile perturbări sau întârzieri în livrări. Ce urmează depinde de evoluțiile diplomatice și de percepția pieței asupra riscului de întrerupere a tranzitului prin Ormuz; materialul citat nu oferă un calendar sau detalii suplimentare despre pașii următori ai negocierilor. [...]

O navă cu GNL pare să fi spart blocajul din Strâmtoarea Ormuz , un semnal urmărit de piață pentru efectul asupra prețurilor , în condițiile în care traficul prin această rută a scăzut aproape la zero în ultimele două luni, pe fondul blocadelor rivale impuse de Iran și SUA, potrivit Agerpres , care citează Bloomberg. Datele de urmărire arată că nava Mubaraz, care la începutul lunii martie a încărcat gaze lichefiate de la instalația Das Island a companiei Abu Dhabi National Oil (ADNOC) din Emiratele Arabe Unite, apare acum în vârful sudic al Indiei. Conform acelorași date, nava a staționat în Golful Persic, a încetat să mai trimită semnale în jurul datei de 31 martie, iar apoi a reapărut la est de India pe 27 aprilie. De ce contează pentru piața energiei Strâmtoarea Ormuz este un punct-cheie pentru comerțul global cu energie: pe aici trece aproximativ o cincime din livrările mondiale de gaze lichefiate. Închiderea acestei căi navigabile a dus la o „creștere dramatică” a prețurilor, notează Bloomberg, în contextul în care piața urmărește atent orice indiciu de reluare a tranzitului. Ce știm și ce rămâne neconfirmat Bloomberg arată că este relativ obișnuit ca navele să oprească transponderele (echipamentele care transmit poziția) la traversarea strâmtorii pentru a evita detectarea, iar datele pot fi și bruiate sau actualizate. În prezent, Mubaraz semnalează ca destinație un terminal din China. Totuși, până acum nu a fost confirmată trecerea vreunei nave cu gaze lichefiate prin Strâmtoarea Ormuz, iar mai multe nave care transportau GNL din Qatar s-au apropiat de strâmtoare, dar s-au întors din cauza tensiunilor persistente dintre SUA și Iran. [...]