Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Țările din G7 analizează eliberarea a până la 30% din rezervele strategice de petrol, într-o încercare de a stabiliza piețele energetice afectate de escaladarea conflictului din Golf. Potrivit Financial Times, miniștrii de finanțe ai celor mai mari economii occidentale au discutat într-o reuniune de urgență despre utilizarea rezervelor gestionate în cadrul Agenției Internaționale a Energiei (IEA) pentru a tempera creșterea abruptă a prețurilor petrolului.
Inițiativa vine după o creștere explozivă a prețului petrolului Brent, care a depășit pragul de 110 dolari pe baril, înregistrând o majorare de peste 25% într-o singură zi. Tensiunile au apărut pe fondul temerilor că Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului, ar putea fi blocată în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. Aproape un sfert din comerțul global cu petrol tranzitează această zonă strategică.
În paralel, producția și exporturile din mai multe state din regiune au fost afectate. Irak a raportat o scădere de aproximativ 70% a producției de țiței din cauza restricțiilor impuse navelor petroliere, iar Kuweit și Qatar au anunțat la rândul lor limitări sau suspendări temporare ale exporturilor.
Soluția analizată vizează utilizarea rezervelor strategice de petrol administrate prin sistemul Agenției Internaționale a Energiei. Cele 32 de state membre ale organizației dețin stocuri de urgență create special pentru situații de criză energetică.
Potrivit scenariului discutat:
Rezervele strategice au fost create în 1974, după embargoul petrolier arab, tocmai pentru a permite țărilor mari consumatoare să reacționeze rapid în cazul unor șocuri majore pe piața energetică.
Escaladarea conflictului din Golf a generat deja turbulențe majore pe piețele energetice globale. Pe lângă petrol, și prețul gazelor naturale în Europa a crescut semnificativ, cu aproximativ 30% într-o singură zi.
Creșterea rapidă a prețurilor la energie ridică riscul unui nou val inflaționist, care ar putea afecta economiile globale. Statele mari importatoare de petrol - printre care China, India, Japonia, Coreea de Sud, Germania, Italia și Spania - sunt considerate cele mai vulnerabile la astfel de șocuri.
În Europa, presiunile pentru plafonarea prețurilor carburanților devin tot mai mari, iar în România există deja estimări potrivit cărora costul combustibililor ar putea ajunge la pragul de 10 lei pe litru, dacă tensiunile geopolitice continuă.
Reuniunea miniștrilor din G7 a fost organizată cu participarea directorului executiv al Agenției Internaționale a Energiei, Fatih Birol, pentru a asigura o reacție coordonată între marile economii. Mai multe state, inclusiv Statele Unite, s-au declarat deja dispuse să utilizeze rezervele strategice pentru a limita impactul crizei energetice asupra piețelor și asupra consumatorilor.
Decizia finală privind volumul de petrol care ar putea fi eliberat nu a fost încă anunțată oficial, însă discuțiile reflectă presiunea tot mai mare asupra guvernelor occidentale de a stabiliza rapid piețele energetice într-un moment de tensiuni geopolitice majore.
Recomandate
Petrolul a corectat în jos marți, pe fondul așteptărilor că o eventuală detensionare SUA–Iran ar putea aduce mai mult țiței pe piață , ceea ce ar reduce presiunea pe prețuri, potrivit Mediafax . Brent a scăzut cu 0,6% (54 de cenți), la 94,94 dolari pe baril (aprox. 437 lei), iar West Texas Intermediate (WTI) a coborât cu 1,2% (1,11 dolari), la 88,50 dolari pe baril (aprox. 408 lei), conform Reuters, citată de publicație. De ce contează: piața încearcă să „prețuiască” o posibilă creștere a ofertei Scăderea vine după avansuri puternice în sesiunea precedentă: +5,6% pentru Brent și +6,9% pentru WTI, când cotațiile au urcat pe fondul închiderii Strâmtorii Ormuz și al confiscării unei nave iraniene de către SUA. În acest context, orice semnal privind discuții care ar putea duce la încheierea conflictului este interpretat de piață ca o posibilă relaxare a riscului geopolitic și, implicit, ca o șansă de creștere a ofertei globale de țiței. Context: negocieri încă incerte și tensiuni în jurul Strâmtorii Ormuz Iranul analizează participarea la discuții de pace de la Islamabad, dar nu a luat o decizie finală. Oficialii de la Teheran invocă încălcări ale armistițiului de către partea americană ca obstacol, iar lideri iranieni au transmis că nu vor negocia „sub presiune”, potrivit informațiilor preluate de Mediafax. Strâmtoarea Ormuz, pe unde trece circa 20% din fluxul internațional de petrol, a fost tranzitată de aproximativ 130 de nave în cursul zilei de luni, mai notează publicația. [...]
OMV își acoperă necesarul de țiței din rezerva de urgență, într-un demers menit să tempereze presiunea pe prețuri , pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, potrivit Economica , care citează informații transmise de Ministerul Economiei din Austria. Măsura vine în contextul în care, la mijlocul lunii martie, Agenția Internațională pentru Energie (AIE) a decis eliberarea a aproximativ 400 de milioane de barili de petrol din rezervele sale, pentru a atenua creșterea prețurilor declanșată de războiul din Orientul Mijlociu, relatează Agerpres . Potrivit aceleiași surse, aceasta a fost a șasea eliberare de petrol din rezervele strategice și, totodată, cea mai mare operațiune de acest tip realizată vreodată în istoria AIE. [...]
Scăderea de la pompă ar putea fi temporară, pe fondul riscului Ormuz , iar ieftinirile din ultimele zile vin în același timp cu o nouă urcare a cotațiilor internaționale, potrivit HotNews . Luni dimineață, prețurile la carburanți au coborât la niveluri apropiate de cele de dinaintea izbucnirii conflictului din Orientul Mijlociu. În principalul lanț de distribuție din România, benzina a ajuns la 8,07 lei/litru, iar motorina la 8,63 lei/litru. Unde sunt acum prețurile la benzină și motorină Conform datelor din aplicația Monitorul Prețurilor Carburanților , analizate de publicație, benzina standard se vinde la: Petrom: 8,07 lei/litru (nivel neatins din 4 martie, potrivit datelor HotNews: HotNews ) OMV: 8,18 lei/litru MOL, Rompetrol și Lukoil: 8,28 lei/litru La motorină standard, nivelurile menționate sunt: Petrom: 8,63 lei/litru (cel mai mic preț din 6 martie) OMV: 8,72 lei/litru Lukoil, Rompetrol și MOL: 9,02 lei/litru De ce scăderea poate să nu țină: cotațiile urcă din nou Deși la pompă prețurile au scăzut, cotațiile petroliere au revenit pe creștere luni dimineață, după ce SUA și Iran nu au ajuns la un acord în weekend privind deschiderea Strâmtorii Ormuz . Petrolul Brent, referința pentru piața europeană, a ajuns la 95 de dolari pe baril, după ce vineri coborâse sub 90 de dolari, pe fondul anunțului Iranului că strâmtoarea a fost deschisă traficului maritim. Ulterior, Iranul a anunțat sâmbătă că reia „controlul strict” asupra strâmtorii, iar Gărzile Revoluționare Islamice (IRGC) au transmis că au blocat din nou Ormuz începând de sâmbătă seară. Ce a făcut Guvernul: accize mai mici și restricții pe piață În plan intern, Guvernul a declarat la începutul lunii aprilie situație de criză pe piața carburanților și a redus accizele la benzină și motorină cu 30 de bani pe litru. Autoritățile au mai decis plafonarea marjei de profit a companiilor, reducerea componentei bio din benzină și interzicerea exporturilor de motorină și țiței fără acceptul autorităților. [...]
Creșterea bruscă a cotațiilor petrolului readuce riscul de scumpiri în lanț pentru energie și transport , după ce tensiunile din Strâmtoarea Ormuz au împins din nou piața în sus, potrivit Mediafax . În sesiunea de duminică, țițeiul american a urcat cu 6,4%, până la 87,88 dolari pe baril (aprox. 404 lei), după reluarea tranzacțiilor la Bursa Comercială din Chicago, conform AP, citată de Mediafax. Brent , reperul internațional, a crescut cu 6,5%, la 96,25 dolari pe baril (aprox. 443 lei). Mișcarea vine după o perioadă de peste două zile în care piața a oscilat între speranțe și dezamăgiri legate de evoluțiile din Strâmtoarea Ormuz. Câștigurile de duminică recuperează o parte din scăderea de vineri, când prețul țițeiului coborâse cu peste 9%, pe fondul declarației ministrului iranian de externe că strâmtoarea s-a redeschis pentru petrolierele comerciale. [...]
Risc de scumpire a energiei revine în prim-plan, după ce Iranul a închis din nou Strâmtoarea Ormuz , un punct-cheie pentru transportul global de petrol și gaze, iar piața se pregătește pentru o posibilă revenire a țițeiului peste 100 de dolari pe baril, potrivit Antena 3 . Analiștii citați de publicație avertizează că reluarea tranzacțiilor de luni ar putea aduce din nou cotații de peste 100 de dolari/baril, iar probabilitatea acestui scenariu este estimată la „aproape 50%”. În același timp, sunt invocate date potrivit cărora, de la începutul războiului din Iran (28 februarie), peste 500 de milioane de barili de țiței ar fi fost retrași de pe piața globală. Volatilitate ridicată: scădere puternică vineri, urmată de o nouă închidere Vineri, după anunțul privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz, prețurile au corectat abrupt: țițeiul Brent a scăzut cu 11%, până la aproximativ 89 de dolari pe baril; West Texas Intermediate (WTI), referința americană, a coborât cu 12%, până la 84 de dolari, la scurt timp după mișcarea Brent. Redeschiderea a durat însă doar o zi. Sâmbătă, Teheranul a anunțat din nou închiderea căii navigabile, acuzând Statele Unite că mențin blocada asupra porturilor iraniene. AIE: recuperarea producției pierdute ar putea dura circa doi ani Fatih Birol, șeful Agenției Internaționale pentru Energie (AIE) , a declarat într-un interviu acordat cotidianului Neue Zuercher Zeitung că recuperarea producției de energie pierdute în Orientul Mijlociu din cauza războiului ar putea dura aproximativ doi ani, cu diferențe de la o țară la alta (Irak versus Arabia Saudită). Birol a mai spus că piața ar subestima consecințele unei închideri prelungite a Strâmtorii Ormuz și a explicat că livrările aflate deja în tranzit înainte de începerea războiului au ajuns între timp la destinație, ceea ce a atenuat temporar efectele. Totuși, potrivit acestuia, în martie nu au fost încărcate noi petroliere, iar lipsa de livrări către piețele asiatice începe să se vadă. „Dacă Strâmtoarea Ormuz nu este redeschisă, trebuie să ne pregătim pentru prețuri semnificativ mai mari la energie”, a subliniat șeful AIE. De ce contează pentru economie Mesajul central pentru companii și consumatori este riscul de transmitere rapidă a șocului în costurile cu energia și transportul, într-un context în care piața reacționează puternic la schimbările de acces în Strâmtoarea Ormuz. Următorul test este deschiderea tranzacțiilor de luni, când se va vedea dacă scenariul revenirii peste 100 de dolari/baril se materializează. [...]
Oprirea livrărilor de țiței kazah către Germania prin conducta Drujba de la 1 mai obligă rafinăria PCK Schwedt să-și refacă rapid lanțul de aprovizionare , într-un moment în care Berlinul urmărește cu atenție riscurile de pe piața combustibililor, potrivit HotNews , care citează Reuters. Decizia a fost anunțată de vicepremierul rus Alexander Novak și vizează fluxurile de țiței kazah care ajungeau în Germania prin infrastructura rusească. Rafinăria PCK Schwedt, din apropierea Berlinului, furnizează cea mai mare parte a combustibilului pentru capitala Germaniei și se baza pe Kazahstan pentru 17% din aprovizionare. Ce se oprește și de ce contează operațional Novak a invocat „posibilitățile tehnice” drept motiv pentru oprirea livrărilor, fără alte explicații. El a precizat că, de la 1 mai, volumele care mergeau spre Germania vor fi redirecționate către „alte rute logistice disponibile”. Impactul imediat este unul de funcționare: Schwedt trebuie să compenseze deficitul din alte surse, iar autoritățile germane admit că pot exista efecte regionale, inclusiv asupra prețurilor. Dimensiunea fluxurilor: volumele din 2025 și începutul lui 2026 Exporturile de petrol ale Kazahstanului către Germania prin Drujba au totalizat anul trecut 2,146 milioane de tone metrice (aprox. 43.000 de barili pe zi), în creștere cu 44% față de 2024. În primul trimestru din 2026, livrările au fost de 730.000 de tone. Separat, trei surse din industrie au declarat pentru Reuters că Rusia decisese oprirea exporturilor de petrol kazah prin Drujba începând cu 1 mai, informație relatată anterior de HotNews într-un material separat. Alternativele Germaniei și riscul de prețuri regionale Ministerul german al Economiei a transmis că Rosneft Germania evaluează măsura și „se va adapta” la noua situație, adăugând că vor fi folosite opțiunile existente pentru a asigura securitatea aprovizionării și că decizia nu pune în pericol aprovizionarea cu produse petroliere. Ministrul Economiei, Katherina Reiche, a indicat drept alternative posibile livrări prin Gdansk sau Rostock, care ar putea alimenta rafinăria prin conducte, dar a spus că nu poate comenta despre eventuale penurii la Berlin. Agenția Federală pentru Rețele , regulatorul energetic care administrează activitățile Rosneft Germania, a avertizat totuși că ar putea exista efecte asupra prețurilor la nivel regional și a precizat că se coordonează îndeaproape cu compania. Context: Schwedt, Rosneft și controlul german Germania controlează Schwedt printr-un regim de administrare fiduciară, după ce a preluat efectiv participația acționarului majoritar, Rosneft, în urma invaziei Rusiei în Ucraina din 2022. În plan juridic, Rosneft rămâne principalul proprietar al rafinăriei, cu 54,17%, în timp ce Shell și Eni dețin 37,5% și, respectiv, 8,33%. Livrările către Germania treceau printr-o secțiune nordică a Drujba, separată de ramura sudică ce aprovizionează Ungaria și Slovacia, ramură care este pe cale să-și reia funcționarea după reparații în urma unui atac cu drone rusești efectuat în ianuarie. [...]
