Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Țările din G7 analizează eliberarea a până la 30% din rezervele strategice de petrol, într-o încercare de a stabiliza piețele energetice afectate de escaladarea conflictului din Golf. Potrivit Financial Times, miniștrii de finanțe ai celor mai mari economii occidentale au discutat într-o reuniune de urgență despre utilizarea rezervelor gestionate în cadrul Agenției Internaționale a Energiei (IEA) pentru a tempera creșterea abruptă a prețurilor petrolului.
Inițiativa vine după o creștere explozivă a prețului petrolului Brent, care a depășit pragul de 110 dolari pe baril, înregistrând o majorare de peste 25% într-o singură zi. Tensiunile au apărut pe fondul temerilor că Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului, ar putea fi blocată în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. Aproape un sfert din comerțul global cu petrol tranzitează această zonă strategică.
În paralel, producția și exporturile din mai multe state din regiune au fost afectate. Irak a raportat o scădere de aproximativ 70% a producției de țiței din cauza restricțiilor impuse navelor petroliere, iar Kuweit și Qatar au anunțat la rândul lor limitări sau suspendări temporare ale exporturilor.
Soluția analizată vizează utilizarea rezervelor strategice de petrol administrate prin sistemul Agenției Internaționale a Energiei. Cele 32 de state membre ale organizației dețin stocuri de urgență create special pentru situații de criză energetică.
Potrivit scenariului discutat:
Rezervele strategice au fost create în 1974, după embargoul petrolier arab, tocmai pentru a permite țărilor mari consumatoare să reacționeze rapid în cazul unor șocuri majore pe piața energetică.
Escaladarea conflictului din Golf a generat deja turbulențe majore pe piețele energetice globale. Pe lângă petrol, și prețul gazelor naturale în Europa a crescut semnificativ, cu aproximativ 30% într-o singură zi.
Creșterea rapidă a prețurilor la energie ridică riscul unui nou val inflaționist, care ar putea afecta economiile globale. Statele mari importatoare de petrol - printre care China, India, Japonia, Coreea de Sud, Germania, Italia și Spania - sunt considerate cele mai vulnerabile la astfel de șocuri.
În Europa, presiunile pentru plafonarea prețurilor carburanților devin tot mai mari, iar în România există deja estimări potrivit cărora costul combustibililor ar putea ajunge la pragul de 10 lei pe litru, dacă tensiunile geopolitice continuă.
Reuniunea miniștrilor din G7 a fost organizată cu participarea directorului executiv al Agenției Internaționale a Energiei, Fatih Birol, pentru a asigura o reacție coordonată între marile economii. Mai multe state, inclusiv Statele Unite, s-au declarat deja dispuse să utilizeze rezervele strategice pentru a limita impactul crizei energetice asupra piețelor și asupra consumatorilor.
Decizia finală privind volumul de petrol care ar putea fi eliberat nu a fost încă anunțată oficial, însă discuțiile reflectă presiunea tot mai mare asupra guvernelor occidentale de a stabiliza rapid piețele energetice într-un moment de tensiuni geopolitice majore.
Recomandate
Iranul încearcă să evite raționalizările de iarnă prin stimulente financiare pentru reducerea consumului de gaze , pe fondul unei penurii agravate de avariile din infrastructură și de presiunea geopolitică, potrivit HotNews . Președintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf , a cerut populației să diminueze consumul de gaze cu „cel puțin 10%” odată cu apropierea sezonului rece, argumentând că este nevoie de o „mobilizare națională” pentru a reduce presiunile asupra aprovizionării. Miza este ridicată într-o țară unde temperaturile coboară frecvent sub 0°C iarna, mai ales în nord. Pentru a obține rapid efecte, autoritățile promit o compensație directă pentru economisire, indiferent de cantitate. „Oricine economiseşte combustibil, indiferent de cantitate, va primi imediat suma corespunzătoare în contul său bancar.” Deficit estimat și infrastructură afectată de război Iranul se confruntă de mult timp cu o penurie de gaze naturale, esențiale pentru încălzire, situație descrisă ca fiind accentuată de războiul declanșat la sfârșitul lunii februarie, în urma unui atac israeliano-american. Guvernul iranian susține că instalațiile de gaze, în special din sudul țării, au fost lovite de atacuri aeriene americane care au scos din funcțiune rafinării. În acest context, prim-vicepreședintele Mohammad Reza Aref a indicat la începutul lunii octombrie că autoritățile anticipează un deficit zilnic de gaze de 100 până la 250 de milioane de metri cubi în sezonul rece, potrivit agenției oficiale IRNA. Context geopolitic: Ormuz și presiunea economică Deși un armistițiu din aprilie a oprit aproape 40 de zile de bombardamente intense, iar în iunie a fost semnat un memorandum pentru încheierea conflictului, documentul a eșuat în iulie, iar negocierile sunt în impas. În paralel, conflictul s-a mutat în jurul Strâmtorii Ormuz , pe care Iranul afirmă că o controlează. Statele Unite au impus o blocadă asupra porturilor iraniene și susțin că urmăresc creșterea presiunii economice asupra Iranului, deja afectat de sancțiuni internaționale de decenii. (Context suplimentar: HotNews .) [...]
Reluarea parțială a fluxurilor de țiței prin Golful Persic nu a rezolvat blocajul la carburanți , iar această diferență menține presiunea pe securitatea energetică și pe prețuri, potrivit Adevărul , care citează declarațiile secretarului american pentru energie, Chris Wright, făcute la Congresul Mondial al Petrolului de la Riad. Oficialul SUA a spus că fluxul de petrol din Golful Persic a revenit la 80%-90% din nivelul de dinaintea războiului din Iran, însă aprovizionarea cu produse rafinate (precum motorina) rămâne „puternic afectată”. În prezent, aproximativ 14 milioane de barili pe zi tranzitează Strâmtoarea Ormuz și conductele alternative de transport. De ce contează: problema se mută de la țiței la produse rafinate Chris Wright a avertizat că, deși fluxurile de țiței sunt în mare parte restabilite, situația este „mult mai dificilă” la produse rafinate. Potrivit acestuia, aprovizionarea cu produse rafinate din regiunea Golfului Persic este la 25%-35% din nivelurile de dinaintea războiului declanșat de SUA și Israel împotriva Iranului. „Problema țițeiului, despre care vorbim atât de mult, încă persistă, dar în mare parte este controlată” În același context, Wright a indicat că prețul țițeiului se menține, în opinia sa, la un nivel „viabil și rezonabil”, însă a descris cotațiile ca fiind „ușor ridicate”, în comparație cu prețurile mult mai mari ale motorinei pe piețele internaționale, conform EFE și Agerpres . Prețuri și riscuri logistice: Ormuz și ruta Mării Roșii Wright a afirmat că prețurile petrolului Brent au crescut cu aproape 70% de la începutul anului , pe fondul blocadei impuse Strâmtorii Ormuz. În plus, un alt motiv de îngrijorare îl reprezintă amenințările rebelilor houthi din Yemen , aliați ai Iranului, la adresa transporturilor maritime ale Arabiei Saudite în Marea Roșie. Această rută este prezentată ca alternativă importantă pentru exporturile de petrol ale Arabiei Saudite după blocarea Strâmtorii Ormuz la începutul conflictului, pe 28 februarie, iar perturbările de transport din regiune continuă să influențeze piețele internaționale, în contextul reuniunii de la Riad. [...]
Extinderea atacurilor iraniene asupra petrolierelor dincolo de Strâmtoarea Ormuz ridică riscul operațional pe rutele de export din Golf , într-un moment în care Teheranul încearcă să împiedice revenirea livrărilor de țiței către nivelurile de dinainte de război, potrivit Mediafax , care citează Financial Times. În ultimele zile, două petroliere au fost atacate în apele Golfului Persic: unul în apropierea Qatarului și altul în largul coastei Al Jazeera, în Emiratele Arabe Unite. Corpul Gardienilor Revoluției Islamice a transmis, într-un comunicat, că deține controlul asupra Strâmtorii Ormuz și a avertizat că măsurile împotriva navelor și companiilor care „nu respectă regulile” nu se vor limita la această zonă. „Orice navă care traversează o rută neautorizată va fi urmărită în întreaga regiune și va fi cu siguranță pedepsită”, au avertizat Gardienii Revoluției, potrivit sursei. Atacuri confirmate și extinderea ariei de acțiune Atacurile de miercuri și vineri au fost confirmate de agenția britanică pentru operațiuni comerciale maritime (UKMTO), iar evaluările indică o extindere a ariei de acțiune a Iranului dincolo de Strâmtoarea Ormuz. Miercuri, petrolierul Acers , deținut de o companie turcă și utilizat pentru transportul produselor petroliere, a fost lovit în largul orașului Madinat ash Shamal (Qatar). Potrivit UKMTO și unor consultanți în securitate maritimă, atacul a provocat victime în rândul echipajului și un incendiu la bord. Vineri, un atac în apropierea Emiratelor Arabe Unite a vizat petrolierul Gem No. 2 , deținut de o companie chineză, conform a două surse din domeniul securității citate în material. De ce contează pentru piața petrolului Miza imediată este operațională: creșterea riscului pentru operatorii de petroliere pe rutele din Golf, într-o perioadă pe care Financial Times o descrie drept una dintre cele mai periculoase din ultimii ani pentru acest segment, de la începutul războiului. În același timp, atacurile vin după ce, la finalul lunii septembrie, mai multe rapoarte au indicat că exporturile de petrol din regiune se apropiau de media de dinainte de război. În acest context, seria de lovituri asupra navelor care transportă petrol și produse rafinate sugerează o încercare de a limita creșterea exporturilor din Golf. Context politic: poziția Washingtonului În plan diplomatic, președintele american Donald Trump a anunțat joi că Statele Unite nu vor ataca Iranul înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, programate pentru 3 noiembrie. Trump a spus că Washingtonul poartă discuții „productive” cu Teheranul, dar că blocada americană asupra porturilor iraniene rămâne în vigoare. [...]
UE condiționează o nouă eliberare de stocuri de petrol și motorină de evaluarea AIE , într-o mișcare care poate limita rapiditatea cu care statele pot tempera prețurile la carburanți în plină tensiune pe piață, potrivit G4Media . Decizia politică, descrisă de trei oficiali europeni citați de Politico , este ca eventualele retrageri suplimentare din rezerve să fie amânate până când Agenția Internațională pentru Energie (AIE) va oferi „o evaluare mai clară” a condițiilor de piață și a riscurilor pentru securitatea aprovizionării. Un diplomat a rezumat miza prin întrebarea „cât de jos putem coborî”, adică până la ce nivel pot fi reduse stocurile fără a crește vulnerabilitatea UE la o criză de aprovizionare. Contextul este un acord al Grupului celor Șapte (G7) de a pune la dispoziție 100 de milioane de barili de petrol și motorină, după ce oficiali americani au amenințat cu interzicerea exporturilor de motorină dacă nu se recurge la stocuri. Totuși, AIE ar fi indicat că această eliberare ar urma să provină din stocurile deja angajate într-un acord din luna martie, nu din aprovizionări suplimentare — ceea ce ar însemna că nu este, de fapt, o „nouă” eliberare, ci o îndeplinire a promisiunilor anterioare. De ce contează: frâna de siguranță a UE în fața scumpirii motorinei Deși prețurile motorinei sunt ridicate pe fondul atacurilor aeriene asupra infrastructurii energetice din Rusia și Orientul Mijlociu, unele state membre au avertizat că eliberarea stocurilor acum ar putea lăsa UE expusă dacă apare o întrerupere majoră a aprovizionării. În practică, condiționarea de evaluarea AIE introduce un filtru suplimentar înainte ca UE să folosească rezervele ca instrument de stabilizare a pieței. Ce stocuri mai există și ce ar însemna „noua” eliberare Potrivit informațiilor prezentate, în rândul membrilor AIE ar exista încă rezerve neutilizate suficiente pentru a acoperi angajamentul de 100 de milioane de barili în cadrul acordului din martie. Din 400 de milioane de barili promiși atunci, 325 de milioane au fost deja eliberați, iar AIE a menționat că unele țări au scos pe piață „volume mai mari decât cele promise inițial”. Ar mai rămâne, astfel, aproximativ 100 de milioane de barili care pot fi eliberați în baza acelui acord, iar noul angajament ar reprezenta o „finalizare” a înțelegerii din martie. În același timp, rămâne neclar cât din aceste cantități vor accepta să elibereze membrii AIE din afara UE, după ce Japonia ar fi exclus eliberări suplimentare. Politico a relatat, de asemenea, că Franța și Germania — care dețin unele dintre cele mai importante rezerve din Europa — ar fi sugerat că nu vor elibera deloc sau vor elibera doar cantități minime peste ce era deja angajat. Ce urmează Următorul pas depinde de concluziile AIE privind piața și riscurile pentru securitatea aprovizionării. Până atunci, poziția exprimată în reuniunea de miercuri este de amânare a oricăror retrageri viitoare, ceea ce poate reduce probabilitatea unei intervenții rapide prin stocuri dacă presiunea pe prețurile motorinei persistă. [...]
Închiderea tuturor plajelor publice din Ras Al Khaimah după o deversare de petrol ridică riscuri operaționale pentru turism și activitățile maritime din nordul Emiratelor Arabe Unite , în condițiile în care autoritățile nu au indicat un termen de redeschidere, potrivit Agerpres . Deversarea provine de la un petrolier aflat în largul coastei de nord a țării, în apropierea strâmtorii Ormuz . Decizia de închidere a plajelor a fost luată „până la noi dispoziții”. Xinhua indică motive de siguranță publică, în timp ce Reuters notează că autoritățile nu au oferit un motiv explicit pentru măsură. Restricții extinse pe litoral în mai multe emirate Incidentul a dus la restricții și în alte emirate din nordul țării: Umm Al Quwain a închis temporar plajele și zonele de coastă; Sharjah a închis preventiv plaja Al Hamriyah. Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice din Emiratele Arabe Unite a anunțat că sunt în desfășurare operațiuni pentru limitarea scurgerii de petrol și că este evaluat impactul asupra mediului. În paralel, autoritățile le-au cerut pescarilor și celorlalți utilizatori ai mării să evite zonele afectate și să respecte instrucțiunile oficiale. Ce nu se știe încă: nava implicată și cauza deversării Potrivit Reuters, autoritățile nu au identificat petrolierul implicat și nici nu au precizat cauza deversării. Locuitori din Sharjah, Ajman și Umm Al Quwain au semnalat mirosuri neobișnuite, însă Ministerul Mediului a transmis că acestea nu prezintă riscuri pentru sănătate. Ras Al Khaimah este un emirat cunoscut pentru plajele și resorturile sale de lux și găzduiește proiectul unui complex turistic al companiei americane Wynn Resorts, care ar urma să includă un cazinou; compania estimează deschiderea resortului de pe insula Al Marjan în primul trimestru din 2027, conform Reuters. [...]
Acuzațiile Iranului privind lovirea a șapte petroliere în Strâmtoarea Hormuz ridică riscul de scumpire a petrolului și de noi perturbări pe una dintre cele mai importante rute maritime pentru energie, în condițiile în care Washingtonul contestă public informațiile. Potrivit Al Jazeera , Iranul susține că șapte nave au fost avariate într-o singură zi în Strâmtoarea Hormuz, iar Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) avertizează SUA cu extinderea conflictului către bazele americane din regiune. IRGC afirmă că patru dintre nave ar fi fost lovite în timp ce transferau petrol și au luat foc peste noapte, iar alte trei ar fi fost „dezactivate” după ce ar fi lovit mine. Informațiile nu au putut fi verificate independent, iar materialul nu oferă detalii despre eventuale victime sau despre pavilionul navelor. De ce contează pentru piața petrolului Strâmtoarea Hormuz este descrisă ca o rută strategică prin care, înainte de izbucnirea războiului, trecea o cincime din livrările mondiale de petrol. În acest context, orice escaladare sau percepție de risc operațional în zonă poate alimenta volatilitatea prețurilor, mai ales când sunt invocate atacuri asupra petroliereor și posibile mine. Iranul susține că deține controlul asupra strâmtorii și atacă în mod regulat nave care încearcă să o tranziteze fără „autorizarea” sa. În paralel, armata SUA escortează tot mai multe nave, iar Iranul ar fi intensificat atacurile ca răspuns, potrivit relatării. SUA contestă acuzațiile și invocă o tentativă de a împinge prețul în sus Președintele SUA, Donald Trump, a afirmat că Iranul „face tot ce poate” pentru a crește prețul petrolului înaintea alegerilor de la mijloc de mandat din SUA, susținând că Teheranul „inventează” lovituri, mine și alte incidente. Un purtător de cuvânt al Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), citat anonim, a respins afirmațiile Iranului privind minele și a spus că forțele americane au curățat culoarele internaționale de navigație, iar Iranul folosește rachete și drone. Același oficial a declarat că strâmtoarea rămâne deschisă și că 95% dintre nave reușesc să tranziteze. Riscul de escaladare și implicațiile operaționale IRGC a avertizat că ar putea lovi baze americane din Orientul Mijlociu dacă Washingtonul se implică pentru a ajuta petrolierele să tranziteze alte porțiuni ale strâmtorii. Din Teheran, corespondentul Al Jazeera Mohamed Vall a spus că există discuții despre o escaladare iminentă și că, potrivit așteptărilor din Iran, SUA ar putea ataca chiar înainte de alegerile din noiembrie. Din perspectiva costurilor interne, corespondenta Al Jazeera de la Casa Albă, Kimberly Halkett, a relatat că sondajele indică faptul că mulți americani vor „ușurare” în privința banilor publici cheltuiți pentru un potențial război, pe fondul frustrării legate de scumpirea combustibililor asociată conflictului. În lipsa unor verificări independente privind incidentele raportate, miza imediată pentru sectorul petrol și gaze rămâne creșterea riscului perceput pe ruta Hormuz și posibilitatea ca tensiunile militare să se traducă în costuri mai mari de transport și asigurare, respectiv presiune suplimentară asupra prețurilor. [...]
