Știri
Tag: blocada petroliera

UE cere reducerea izolării Cubei pe fondul unei crize economice agravate de presiunea SUA , potrivit Agerpres , care citează AFP. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a spus că populația cubaneză are nevoie de „oportunități și libertate”, nu de „mai mult control și izolare”, într-un moment în care insula traversează o criză economică profundă. Declarația a fost făcută la Ciudad de Mexico, într-o conferință de presă organizată cu ocazia unui summit UE–Mexic . Kallas a pus situația economică din Cuba pe seama „deceniilor de proastă gestionare și represiune politică” și a avertizat că aceasta se apropie de „un adevărat punct de cotitură”. Presiunea Washingtonului: avertisment politic și blocadă petrolieră În aceeași zi, secretarul de stat american Marco Rubio a transmis că Statele Unite sunt „determinate” să impună o schimbare în Cuba, la o zi după ce justiția americană l-a pus sub acuzare pe fostul președinte cubanez Raul Castro. „Sistemul lor economic nu funcționează. Este defect și nu poate fi reparat cu actualul sistem politic.” Potrivit informațiilor citate, tensiunile dintre Washington și Havana s-au accentuat, pe lângă embargoul american în vigoare din 1962. Din ianuarie, SUA ar impune Cubei „o blocadă petrolieră totală”, care ar provoca întreruperi prelungite de energie electrică. Contextul european: Kallas, în Mexic pentru un acord comercial UE–Mexic actualizat Kaja Kallas se află în Mexic împreună cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru semnarea unui acord comercial actualizat între Uniunea Europeană și Mexic. În ianuarie 2025, UE și Mexicul au finalizat negocierile pentru modernizarea acordului, care prevede eliminarea aproape a tuturor taxelor vamale aplicate importurilor din Uniune și facilitarea importurilor din Mexic. [...]

Creșterea bruscă a zborurilor de recunoaștere ale SUA lângă Cuba indică o escaladare operațională care, în episoade recente, a precedat intervenții americane , potrivit Meduza , care citează o analiză CNN bazată pe date deschise de aviație. CNN notează că, din 4 februarie, forțele navale și aeriene ale SUA au efectuat cel puțin 25 de astfel de misiuni în apropierea coastelor Cubei, în condițiile în care înainte de februarie o asemenea activitate era aproape inexistentă în zonă. Majoritatea zborurilor au avut loc în apropierea celor mai mari două orașe ale Cubei – Havana și Santiago de Cuba. Principalele platforme folosite au fost: P-8A Poseidon, avion de patrulare destinat supravegherii și recunoașterii; RC-135V Rivet Joint, specializat în recunoaștere radioelectronică (culegere de informații din comunicații și emisii radar); drone de recunoaștere la mare altitudine MQ-4C Triton. Pentagonul a refuzat să comenteze, potrivit aceleiași relatări. De ce contează acum: tipar observat înaintea unor operațiuni în Venezuela și Iran CNN susține că situații similare – în care înăsprirea retoricii administrației Trump a fost însoțită de intensificarea zborurilor de recunoaștere – au precedat capturarea președintelui Venezuelei, Nicolas Maduro, la începutul lui ianuarie 2026, precum și începutul operațiunii SUA în Iran, în februarie. În ultimele săptămâni, declarațiile publice ale lui Donald Trump la adresa Cubei s-ar fi înăsprit, mai arată CNN. Președintele SUA a redistribuit pe rețelele sociale un comentariu potrivit căruia va vizita „o Havana liberă” înainte de a pleca din funcție, iar câteva zile mai târziu a dispus o blocadă petrolieră a insulei. Context: presiune crescută și blocaj pe combustibili Relațiile SUA–Cuba s-au deteriorat odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă în 2025. De la începutul lui 2026, Washingtonul a intensificat presiunea asupra Cubei și ar fi introdus, în fapt, o blocadă a livrărilor maritime de combustibil, ceea ce a dus la o criză energetică severă și pene de curent pe insulă, potrivit CNN. În același context, Meduza trimite și la un material anterior despre afirmațiile lui Trump privind o posibilă „preluare prietenoasă” a Cubei: Meduza . [...]