Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Prețul petrolului a urcat din nou, pe fondul riscului ca Strâmtoarea Hormuz să nu revină la trafic normal, după schimburi de lovituri între SUA și Iran, un scenariu care menține o primă de risc în cotații și poate alimenta volatilitatea pe energie la nivel global, potrivit Al Jazeera.
Brent, principalul reper internațional, a crescut cu aproximativ 0,9% luni. Contractele Brent cu livrare în august erau la 73,21 dolari/baril (aprox. 337 lei), la ora 03:30 GMT (06:30, ora României), cu 127 cenți peste nivelul din ziua de dinaintea începerii războiului SUA și Israel împotriva Iranului, pe 28 februarie.
Potrivit sursei, escaladarea din weekend a reaprins îndoielile privind o revenire rapidă la „normalitate” în Strâmtoarea Hormuz, rută care, în timp de pace, funcționează ca un coridor pentru aproximativ o cincime din comerțul global cu petrol și gaze naturale lichefiate (GNL).
Analistul IG din Sydney, Fabien Yip, a pus mișcarea de preț pe seama faptului că piața ar fi „alergat prea repede” pe optimismul legat de o încetare a focului, în condițiile în care „prima de război” fusese aproape complet ștearsă, deși exista doar un memorandum de înțelegere fără detalii de aplicare și cu lovituri încă în desfășurare.
Comandamentul Central al SUA (US Central Command) a anunțat lovituri asupra Iranului vineri și sâmbătă, invocând atacuri iraniene asupra a două nave comerciale în Strâmtoarea Hormuz.
Iranul a răspuns prin lansarea unei serii de rachete și drone care au vizat active militare americane din Bahrain și Kuweit.
Mai multe instituții media au relatat duminică târziu, citând oficiali americani neidentificați, că Washingtonul și Teheranul ar fi convenit să își oprească atacurile și să reia negocierile pentru încheierea războiului.
Axios, citând un oficial american de rang înalt, a raportat că discuțiile ar urma să aibă loc marți, la Doha (Qatar). Iranul nu a comentat, până la momentul relatării, nici presupusa înțelegere de încetare a ostilităților, nici planul de discuții.
În context, Al Jazeera amintește că președintele SUA Donald Trump și președintele iranian Masoud Pezeshkian au semnat pe 17 iunie un memorandum de înțelegere pentru încheierea războiului, însă documentul a fost pus repetat sub presiune de episoade de escaladare și dispute privind interpretarea textului.
Recomandate
Prețurile la pompă din România au coborât în iunie, dar rămân vulnerabile la un nou șoc geopolitic , pe fondul negocierilor dintre SUA și Iran, potrivit unei analize publicate de Economica . Scăderea vine după trei luni de prețuri ridicate și reflectă ieftinirea petrolului la nivel global, însă riscul unei reveniri rapide a cotațiilor rămâne legat de posibilitatea eșuării negocierilor. În România, prețul mediu al unui litru de benzină a scăzut cu 8,8% față de luna precedentă, iar cel al motorinei cu 4,8%. Motorina a coborât de la un maxim de 10,45 lei/litru în martie la 9,09 lei/l, iar benzina de la 9,36 lei la 8,54 lei/litru „în prezent”, conform analizei. Chiar și așa, nivelurile sunt încă peste cele de dinaintea izbucnirii conflictului cu Iranul. România, un caz atipic în UE în luna mai Analiza arată că România a fost singura țară din Uniunea Europeană în care, în luna mai, au crescut atât prețurile motorinei, cât și ale benzinei. Contextul invocat este reacția inițială a pieței la conflict, inclusiv prin închiderea Strâmtorii Ormuz , care a alimentat o creștere bruscă a prețurilor. La nivelul UE, în martie, prețurile medii ale combustibililor pentru transportul personal au crescut cu 13,5% față de februarie, potrivit datelor Eurostat . În România, creșterea a fost de 11,4%. În aprilie, avansul a încetinit: +4,8% în UE, față de +0,4% în România. În mai, însă, România a avut un salt lunar de 4,2%, în timp ce media UE a consemnat o scădere de 1,9%. Tot în mai, între aprilie și mai 2026, motorina s-a majorat în România cu 1,6%, în timp ce în restul UE a scăzut; la benzină, România a avut a doua cea mai mare creștere lunară, de 6,2%, după Italia (+6,9%), potrivit aceleiași surse. Ce poate urma: „prima de risc” se retrage, dar piața rămâne sensibilă Bogdan Maioreanu , analist și comentator de piață al eToro, susține că negocierile de pace intră într-o „fază critică de tranziție”, iar riscul principal pentru piețe vine mai puțin din fundamente economice și mai mult din posibilitatea eșuării discuțiilor, scenariu care ar putea împinge din nou rapid prețurile petrolului în sus. În același timp, scăderea recentă a petrolului sugerează că o parte din „prima de risc geopolitic” (costul suplimentar inclus în preț din cauza incertitudinii) a fost deja eliminată. În analiza citată se arată că o evoluție a Brent către 70 de dolari pe baril ar reduce presiunile inflaționiste, ar îmbunătăți marjele companiilor și ar susține creșterea economică, cu indicii bursieri printre potențialii beneficiari. [...]
Prețul mediu al benzinei în SUA a coborât sub pragul de 4 dolari pe galon , dar scăderea rămâne fragilă, iar analiștii avertizează că sezonul de vară ar putea împinge din nou prețurile peste acest nivel, potrivit CNN . Joi, media națională a ajuns la 3,999 dolari pe galon (aprox. 0,95 euro/litru), conform AAA, cu aproape 3 cenți sub ziua precedentă. Indiana are cel mai mic preț mediu, de 3,40 dolari pe galon, iar în 28 de state media este sub 4 dolari. Un alt serviciu de monitorizare, GasBuddy, indica joi dimineață un nivel de circa 3,98 dolari, după ce prețul ar fi coborât sub 4 dolari încă de duminică. De ce contează: efectul Strâmtorii Hormuz se vede, dar revenirea e lentă Scăderea vine în contextul în care Strâmtoarea Hormuz urmează să fie redeschisă, în baza unui memorandum oficial de înțelegere între Iran și Statele Unite pentru a pune capăt războiului. Închiderea strâmtorii la final de februarie a blocat aproximativ 20% din oferta globală de petrol, ceea ce a împins în sus prețurile la petrol și carburanți. Prețul mediu la pompă a scăzut zilnic după vârful de 4,56 dolari pe galon atins pe 21 mai, pe fondul speranțelor că negocierile vor duce la redeschiderea strâmtorii. Totuși, chiar dacă ieftinirea continuă, experții nu se așteaptă la o revenire rapidă spre media de dinaintea războiului, de circa 3 dolari pe galon. Ce urmează: risc de revenire peste 4 dolari în plin sezon de condus Reluarea fluxurilor de petrol nu este imediată. Matt Smith, analist-șef pe petrol la Kpler, a declarat pentru CNN că ar putea dura trei-patru luni până când traficul de petroliere prin strâmtoare revine complet, iar refacerea stocurilor pierdute în lunile de conflict ar putea dura și mai mult. În plus, o parte din producția și rafinarea din regiune s-au oprit când petrolierele au fost blocate, iar unele instalații au fost avariate, ceea ce prelungește repornirea capacităților. Iar pentru consumatorii americani contează și faptul că petrolul este o marfă tranzacționată global: chiar dacă relativ puțin petrol din Orientul Mijlociu ajunge în SUA, fluxurile globale influențează prețurile plătite de populație și companii. Un alt factor este ritmul de ajustare la pompă. Proprietarii de benzinării tind să reducă prețurile mai lent decât le-au crescut, inclusiv pentru a recupera marje pierdute când prețurile angro au urcat. Tom Kloza, analist independent și consilier al companiei Gulf Oil, rezumă fenomenul astfel: „Există o expresie veche: prețurile la benzină urcă precum o rachetă și coboară precum o pană.” Pe acest fundal, media prețului cu amănuntul a scăzut cu doar circa 2 cenți pe zi de la vârf, comparativ cu o creștere de peste 1 dolar în prima lună de război, descrisă ca cea mai mare creștere lunară din acest secol. Stocurile excedentare și eliberările din rezervele de urgență la nivel global au limitat scumpirile, însă, cu inventarele la cele mai scăzute niveluri din ultimele decenii, unii experți se așteaptă ca prețurile să poată urca „mult peste” 4 dolari pe galon mai târziu în această vară, pe măsură ce crește cererea în sezonul de condus. În același timp, revenirea sub 3 dolari pe galon este considerată „extrem de improbabilă”, iar Dan Pickering, fondator și director de investiții la Pickering Energy Partners, spune că noul echilibru nu va însemna benzină la 2,85 dolari. [...]
Iranul și Omanul pregătesc un cadru care ar putea introduce costuri noi pentru tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz , după expirarea unei perioade de 60 de zile de navigație fără taxe prevăzute într-un memorandum SUA–Iran , potrivit G4Media . Pentru piața petrolului și a gazelor naturale lichefiate (GNL), miza este directă: prin acest coridor trece, în mod normal, circa 20% din volumele comercializate la nivel mondial. Cele două state au anunțat crearea unui grup de lucru comun care să discute „gestionarea viitoare a navigației” în strâmtoare, inclusiv „serviciile care urmează să fie furnizate și costurile asociate”, în conformitate cu standardele internaționale, relatează AFP și EFE, citate de Agerpres. Într-o declarație comună emisă după o reuniune în Oman, Iranul și Omanul au insistat atât pe angajamentul de a asigura trecerea în siguranță, cât și pe suveranitatea și „drepturile lor suverane” asupra apelor teritoriale. În același timp, cele două părți au convenit să continue dialogul pentru a ajunge la un acord privind administrarea navigației, serviciile oferite și costurile aferente. Fereastra de 60 de zile și riscul de costuri suplimentare Contextul imediat este memorandumul de înțelegere semnat săptămâna trecută între SUA și Iran pentru încheierea ostilităților, care prevede redeschiderea gratuită a Strâmtorii Ormuz, dar numai pentru 60 de zile. În acest interval, părțile s-au angajat să finalizeze negocierile pentru un acord de pace definitiv. După această perioadă, Iranul ar putea impune „taxe de redevență” pentru serviciile prestate pe coridor, iar situația „nu va reveni la” cea de dinaintea războiului, potrivit negociatorului-șef iranian Mohammad Bagher Ghalibaf, citat în material. Ce s-a decis la întâlnirea din Oman La reuniunea din Oman, ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi și negociatorul-șef Mohammad Bagher Ghalibaf au fost primiți de sultanul Omanului, Haitham bin Tariq Al Said. Strâmtoarea este descrisă ca fiind „redeschisă” după ce a fost controlată și blocată de facto de Iran în timpul războiului cu SUA, iar discuțiile actuale vizează tocmai stabilirea unui mecanism de administrare și, potențial, de taxare a tranzitului. [...]
Scăderea cotațiilor petrolului începe să se vadă la pompă , dar efectul complet al ieftinirilor ar putea veni cu întârziere de câteva luni, în funcție de contractele din lanțul de aprovizionare, potrivit Stirile Pro TV . În prezent, benzina a ajuns la 8,5 lei/litru, iar motorina „se apropie de 9 lei”, după o perioadă în care prețurile depășiseră 10 lei/litru. Unghiul economic al știrii este legat de transmisia (întârziată) a prețului petrolului în costurile de transport și, implicit, în bugetele firmelor și ale populației. Deși barilul s-a ieftinit în ultimele zile până la cel mai redus nivel din ultimele trei luni, specialiștii citați de publicație anticipează că ieftinirile se vor reflecta la pompă abia după 2–6 luni, în funcție de contractele de achiziție semnate de producători și distribuitori. Ce se întâmplă pe piața petrolului Pe plan internațional, cotațiile au coborât puternic după anunțarea unui acord: petrolul Brent (referință pentru Europa) a ajuns la aproximativ 82 dolari/baril, iar WTI (referință pentru SUA) la circa 80 dolari/baril, cel mai redus nivel din martie, după o scădere de peste 5% într-o singură zi. În același timp, sursa notează că există și voci care consideră reacția pieței prea optimistă și că ar subestima dificultățile care urmează. De ce nu se vede imediat ieftinirea în România Materialul indică două explicații principale pentru decalajul dintre scăderea barilului și prețurile din benzinării: contractele de achiziție din lanțul producători–distribuitori, care pot amâna ajustarea prețurilor cu 2–6 luni ; cursul de schimb , întrucât o parte din scumpirile anterioare au fost puse și pe seama unei monede naționale mai slabe: la începutul anului, cotația era de 4,35 lei/dolar, față de aproximativ 4,5 lei/dolar în perioada recentă. Context geopolitic: Strâmtoarea Ormuz și riscul de volatilitate Specialiștii vorbesc despre o posibilă stabilizare a cotațiilor și chiar noi reduceri dacă traficul din Strâmtoarea Ormuz revine la normal, în urma acordului de pace dintre Statele Unite și Iran. În acest context, Iranul a anunțat că ar urma să ia măsuri pentru redeschiderea strâmtorii imediat ce va fi semnat un acord provizoriu cu SUA și i se va permite să își vândă petrolul fără restricții, potrivit unor copii ale acordului apărute în presă. Pentru companii și consumatori, miza rămâne aceeași: dacă ieftinirea petrolului se menține, presiunea pe costurile de transport și pe prețurile din economie poate scădea, însă calendarul depinde de contracte și de evoluția cursului, nu doar de cotațiile internaționale. [...]
România susține amânarea cu cel puțin trei ani a aplicării unor obligații din regulamentul UE privind metanul pentru importurile de gaze , invocând riscul ca noile cerințe să afecteze securitatea aprovizionării și costurile, potrivit Economedia . Miza este una de reglementare cu efect economic: dacă furnizorii externi nu se pot conforma rapid cerințelor de monitorizare și raportare, statele care cer pauza avertizează că UE ar putea pierde volume, iar prețurile la energie ar putea crește. La reuniunea miniștrilor energiei din UE, desfășurată vineri la Luxemburg, o coaliție de țări – între care Italia, Suedia, Țările de Jos, Polonia și România – a cerut reanalizarea și amânarea regulamentului privind metanul, care obligă companiile să monitorizeze și să raporteze emisiile de metan. Informația este relatată de Euronews , citat de Economedia. Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a transmis că România susține obiectivele climatice ale UE, dar cere ca implementarea să fie „fezabilă din punct de vedere tehnic, proporțională și compatibilă” cu protejarea securității energetice și a competitivității. În postarea sa, el a menționat explicit solicitarea de amânare cu trei ani a regulilor pentru importurile de gaz natural. Ce cer statele și de ce consideră că propunerea Comisiei nu e suficientă Mai multe state membre, la inițiativa Republicii Cehe și Slovaciei, au îndemnat Comisia Europeană să amâne prevederi-cheie ale normelor cu cel puțin trei ani, argumentând că aplicarea imediată ar putea amenința securitatea energetică într-un context geopolitic instabil, potrivit unui document consultat de Euronews . Comisia Europeană analizează, la rândul ei, varianta de a renunța timp de trei ani la penalitățile pentru companiile de petrol și gaze care încalcă regulile. Însă statele care cer amânarea susțin că o „perioadă de tranziție” fără penalități nu rezolvă problema, deoarece ar fi o recomandare fără caracter obligatoriu și ar lăsa „incertitudine juridică semnificativă” pentru importatorii care negociază contracte pe termen lung. Impactul invocat: risc de scumpiri și redirecționarea livrărilor către piețe mai puțin reglementate Argumentul central al statelor semnatare este că cerințele de conformare impuse furnizorilor externi, într-un ritm prea rapid, pot limita proviziile disponibile și pot crește costurile, pe fondul perturbărilor de pe piețele globale de petrol și gaze și al incertitudinii înaintea vârfurilor de cerere din iarnă. În documentul citat, statele avertizează că unii furnizori ar putea fi descurajați să vândă către UE dacă nu au sisteme avansate de monitorizare a metanului, iar baza de furnizori ar putea redirecționa încărcăturile de GNL și petrol către piețe mai puțin reglementate, cu efect de creștere a prețurilor pentru consumatori și industrie. În același context, Economedia notează că au existat presiuni și din partea unor furnizori externi, inclusiv SUA și Qatar, iar Politico a relatat despre o campanie a industriei pentru blocarea restricțiilor. Context: regulamentul metanului și pozițiile critice Normele privind metanul au fost adoptate în mai 2024 și introduc primul cadru al UE pentru măsurarea, raportarea și verificarea emisiilor de metan în sectorul energetic; neîndeplinirea solicitărilor de date atrage penalități. Metanul este un gaz cu efect de seră foarte puternic, iar Agenția Internațională a Energiei afirmă că este responsabil pentru aproximativ 30% din creșterea temperaturii globale de la Revoluția Industrială. Pe de altă parte, ecologiștii și unele voci politice din SUA cer UE să nu relaxeze regulile. Esther Bollendorff, manager de programe la Climate Action Network Europe, a susținut că regulamentul nu interzice importurile, ci oferă căi de conformare în etape și că oferta globală de gaz conformă ar depăși deja nevoile de import ale UE de peste trei ori. Secretarul general al ONU, António Guterres, a cerut accelerarea acțiunilor împotriva emisiilor de metan și stabilirea unui standard global pentru sectorul de petrol și gaze, cu emisii „aproape de zero” pe întreg lanțul valoric. Un detaliu relevant pentru România În paralel cu discuția despre amânare, Economedia amintește o analiză Ember din 2023 potrivit căreia România este al doilea cel mai mare emițător de metan din UE, fiind responsabilă pentru 85% din metanul emis de minele de cărbune abandonate din UE (detalii în analiza Economedia despre „al doilea cel mai mare emiţător de metan”). Ce urmează depinde de decizia Comisiei și de negocierile dintre statele membre: în joc este dacă UE va merge pe o amânare formală a obligațiilor pentru importuri sau doar pe o perioadă de tranziție fără penalități, variantă pe care unele guverne o consideră insuficientă. [...]
Loviturile ucrainene asupra a două rafinării din Rusia ridică riscul de întreruperi operaționale în lanțul de procesare a petrolului , într-un context în care informațiile oficiale despre unele incidente rămân incomplete, potrivit Meduza . Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a declarat că în noaptea de 28 iunie forțele ucrainene au lovit, cu atacuri cu rază lungă, două rafinării din Rusia: una în Ținutul Krasnodar și una în regiunea Iaroslavl. În mesajul său, Zelenski a susținut că astfel de operațiuni „slăbesc capacitatea Rusiei de a duce acest război” și reduc resursele care „lucrează pentru mașina militară rusă”. Ce se știe despre cele două rafinării vizate Autoritățile regionale au raportat un incendiu la rafinăria din Slaviansk-pe-Kuban (Ținutul Krasnodar) după un atac cu drone ucrainene în noaptea de 28 iunie, notează publicația, trimițând la un material separat despre incident ( Meduza ). În schimb, despre lovirea rafinăriei din Iaroslavl „nu se știa” anterior, conform relatării. Guvernatorul regiunii Iaroslavl, Mihail Evraev, a comunicat în aceeași noapte despre pericol de drone și ulterior despre blocarea circulației la ieșirea spre Moscova; drumul a fost redeschis, iar Evraev nu a menționat consecințe ale unui atac cu drone. De ce contează pentru sectorul petrol și gaze Din perspectiva pieței, miza imediată este operațională: atacurile asupra rafinăriilor pot duce la opriri temporare, incendii și restricții logistice, iar lipsa unor confirmări oficiale complete — în cazul Iaroslavl — complică evaluarea rapidă a impactului asupra capacităților de procesare și a fluxurilor regionale de produse petroliere. În acest stadiu, informațiile disponibile se bazează pe declarația lui Zelenski și pe comunicările autorităților regionale menționate de Meduza, fără detalii suplimentare despre amploarea pagubelor. [...]
