Știri
Știri din categoria Externe
Vicepreședintele SUA JD Vance a anunțat discuții directe fără precedent între CENTCOM și IRGC, menite să reducă tensiunile militare, potrivit The Jerusalem Post. Întâlnirea ar urma să aibă loc la Doha, în Qatar, iar Vance a spus că cele două părți au convenit să creeze „un canal” pe partea iraniană pentru diminuarea riscului de conflict.
Vance a declarat pentru publicația Unherd că oficiali ai Comandamentului Central al SUA (CENTCOM) se vor întâlni cu reprezentanți ai Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), descriind aranjamentul ca pe o modalitate de a „rezolva multe dintre aceste dispute” printr-un contact direct, în Doha.
Miza imediată este una de reglementare și procedură: în SUA, IRGC este definit prin lege drept organizație teroristă, ceea ce plasează legalitatea unor astfel de întâlniri într-o „zonă gri”, notează publicația. În plus, IRGC este prezentat ca fiind cea mai mare agenție de informații din Iran, mai mare decât Ministerul iranian al Informațiilor, ceea ce ridică întrebări despre potrivirea interlocutorilor, având în vedere că CENTCOM este o structură militară.
În mod obișnuit, când SUA poartă discuții cu adversari conectați la zona de informații, rolul principal revine CIA, tocmai pentru că poate opera discret și este mai puțin constrânsă de reguli de transparență decât armata. Articolul precizează că nu este clar de ce Vance nu a menționat CIA, sugerând însă că natura publică a discuțiilor ar putea explica alegerea.
Anunțul vine pe fondul unei schimbări bruște de registru, în condițiile în care, potrivit articolului, CENTCOM a fost „doar cu puțin timp în urmă” parte a unei campanii de bombardamente alături de Israel, în care ar fi fost uciși numeroși oficiali IRGC în Iran. Publicația afirmă că Israelul ar fi avut rolul principal în asasinatele unor lideri IRGC, dar că este probabil ca și CENTCOM să fi avut o contribuție semnificativă.
CENTCOM a direcționat solicitările de comentarii către Biroul Vicepreședintelui, potrivit articolului. The Jerusalem Post scrie că încearcă să obțină un punct de vedere de la Biroul lui Vance și de la CIA, menționând că agenția oferă rareori comentarii publice pe subiecte sensibile.
Publicația mai notează că șeful CENTCOM, generalul Brad Cooper, a fost implicat în trecut în unele runde de negocieri cu Iranul, însă, cel puțin public, partea iraniană era reprezentată atunci de diplomați civili. În acest caz, elementul distinctiv ar fi introducerea directă a CENTCOM într-un canal de discuții cu IRGC, cu potențialul — dacă demersul reușește — de a construi încredere între structuri militare pentru evitarea unor escaladări viitoare.
Recomandate
Atacurile Ucrainei asupra Crimeei au avariat infrastructura energetică și au forțat autoritățile instalate de Rusia să introducă întreruperi de curent pe peninsulă , potrivit Al Jazeera . În același context, oficiali ruși spun că cel puțin cinci persoane au murit în urma unor lovituri ucrainene în Crimeea și pe teritoriul Rusiei. Guvernatorul numit de Moscova în Crimeea, Serghei Aksionov , a declarat că două persoane, inclusiv un copil, au fost ucise și alte două au fost rănite în urma „atacurilor inamice” din timpul nopții spre joi. Alte decese au fost raportate în regiunile rusești de la graniță: două persoane în Briansk și una în Belgorod, potrivit autorităților locale. Ministerul rus al Apărării a transmis că a doborât 269 de drone ucrainene deasupra Rusiei și Crimeei peste noapte. În regiunea Krasnodar, șeful districtului Krasnoarmeisk din Krasnodar Krai a spus că resturi de dronă au declanșat un incendiu la un depozit de petrol (Poltavskaia). Impact operațional: întreruperi de curent în Crimeea Aksionov a anunțat că vor fi impuse întreruperi temporare de electricitate pe întreaga peninsulă, după ce „infrastructura energetică a fost avariată” în urma atacurilor. Materialul nu oferă o estimare privind durata sau amploarea exactă a avariilor. Lovituri și asupra transportului: locomotive atacate în Ucraina În paralel, oficiali ucraineni au raportat atacuri rusești asupra infrastructurii de transport și a alimentării cu combustibil. Trei locomotive au fost lovite, iar un mecanic a murit, potrivit lui Oleksandr Pertsovskyi, directorul general al companiei feroviare de stat Ukrzaliznytsia , care a scris pe Facebook că incidentele au avut loc în regiunea Sumî (nord-est) și în regiunea Zaporijjea (sud). Tot joi, două benzinării au fost lovite în Ucraina, conform aceleiași surse. Tensiuni regionale: Rusia expulzează consulul general al României la Sankt Petersburg Pe fondul atacurilor, Rusia a expulzat consulul general al României la Sankt Petersburg, o decizie pe care Ministerul român de Externe a numit-o „previzibilă”. Ministerul rus de Externe a precizat că diplomatului român Cristian Istrate i-a fost înmânată o notă prin care este declarat „persona non grata” și care anunță și „închiderea viitoare” a oficiului consular. Măsura vine după ce România a închis luna trecută misiunea Rusiei din Constanța. Relațiile bilaterale s-au deteriorat după ce o dronă rusească a lovit luna trecută un apartament din Galați, rănind două persoane, incident care a provocat reacții dure din partea României și a aliaților săi din NATO și UE, potrivit materialului. Separat, în aceeași zi, marina franceză a anunțat că a confiscat un alt petrolier despre care spune că este legat de așa-numita „flotă din umbră” a Rusiei, în cadrul eforturilor europene de aplicare a sancțiunilor și de limitare a veniturilor Moscovei. [...]
MAE respinge acuzațiile Teheranului și insistă că deciziile României respectă Carta ONU , într-un context în care Iranul a indicat explicit Bucureștiul drept stat care ar trebui să dea explicații pentru presupus sprijin acordat operațiunilor SUA împotriva Iranului, potrivit Adevărul . Ministerul Afacerilor Externe a transmis joi, 25 iunie, că România „nu a fost parte” a conflictului dintre Statele Unite și Iran și că prioritatea sa a fost sprijinirea demersurilor diplomatice de dezescaladare și obținerea unui climat de pace și securitate în Orientul Mijlociu. MAE mai afirmă că decizia la care face referire Teheranul a fost luată în contextul acordurilor bilaterale existente cu SUA, România fiind „o țară aliată cu responsabilități și angajamente” pe care le respectă. Miza: acuzații publice și presiune diplomatică pe statele NATO Reacția MAE vine după ce Ministerul de Externe al Iranului a acuzat NATO de complicitate la un „război de agresiune ilegal” declanșat de SUA, acuzații formulate în urma unor declarații atribuite secretarului general al NATO, Mark Rutte , conform aceleiași surse. Purtătorul de cuvânt al MAE iranian, Esmail Baghai, a susținut că afirmațiile lui Rutte ar reprezenta „o recunoaștere clară și incriminatoare a complicității active a NATO” și a cerut ca NATO și statele membre implicate să fie trase la răspundere „pentru toate consecințele”. În acest context, el a menționat Italia și România printre țările care, în opinia sa, trebuie să explice „de ce au ales să colaboreze”, relatează AP, preluat de Times of Bangladesh. Ce spune MAE despre cadrul legal și dreptul internațional MAE insistă că toate deciziile statului român sunt „atent evaluate” pentru a se asigura că respectă Carta ONU și normele relevante ale dreptului internațional. În plus, instituția reamintește poziții anterioare: acordul bilateral de acces din 2006 oferă SUA cadrul legal de a utiliza baze militare din România, iar România găzduiește de peste 10 ani capabilități de apărare antirachetă, descrise ca având caracter „strict defensiv”, utilizate pentru autoapărare, conform Cartei ONU. Contextul invocat: zboruri și infrastructură folosite pentru sprijin logistic Într-un interviu pentru Fox News, Rutte ar fi spus că Italia ar fi permis decolarea a aproximativ 500 de aeronave americane de pe baze militare de pe teritoriul său, în sprijinul unei operațiuni militare a președintelui Donald Trump împotriva Iranului, denumită „Operațiunea Epic Fury”. Tot el ar fi afirmat că autoritățile din București au redus zborurile comerciale, deoarece aeroporturile ar fi fost folosite pentru a sprijini aeronave-cisternă implicate în operațiune, potrivit relatărilor din presa internațională citate de Adevărul. Poziția României față de atacurile Iranului în regiune MAE reiterează că România nu este parte a conflictului și că a pledat pentru de-escaladare „încă din prima zi”. În același timp, ministerul condamnă „atacurile complet nejustificate” ale Iranului împotriva statelor din regiunea Golfului și solicită Iranului să înceteze aceste atacuri, pe motiv că pun în pericol vieți omenești și duc la degradarea securității și a economiei globale. [...]
Ucraina susține că a recâștigat accesul în Peninsula Kinburn , un punct cu miză pentru controlul navigației la Marea Neagră , după ce ar fi forțat trupele ruse să se retragă în urma unor bombardamente intense, potrivit Mediafax . Drept dovadă, ucrainenii au prezentat o filmare în care steagul Ucrainei apare montat pe acoperișul unei clădiri din regiune, descrisă ca fiind distrusă de bombardamente. Informația este atribuită de publicație canalului Nexta. Ce se știe și ce este contestat Potrivit relatării, ucrainenii afirmă că au bombardat intens zona și că acest lucru i-a determinat pe ruși să se retragă. În același timp, militarii ruși ar recunoaște existența unor probleme de logistică, dar ar nega retragerea. Publicația notează și că, anterior, au existat informații despre dificultăți de aprovizionare ale rușilor în regiunea ocupată. Ucrainenii susțin, totodată, că în zonă ar avea loc evacuări. De ce contează Peninsula Kinburn Peninsula Kinburn este descrisă ca având importanță strategică și ca fiind folosită anterior pentru controlul navigației în regiune. În lipsa unei confirmări independente în materialul citat, amploarea și consecințele operaționale ale evoluției rămân, deocamdată, neclare. [...]
Pentagonul reintroduce vaccinarea obligatorie antigripală pentru noii recruți, o schimbare cu impact direct asupra pregătirii operaționale a forțelor armate , după ce o epidemie de gripă a afectat aproape 300 de cursanți la o bază de instruire, potrivit Mediafax . Decizia vizează restabilirea vaccinării obligatorii împotriva gripei pentru toți noii recruți militari, informație relatată de ABC News, citată de publicație. Măsura vine după un focar de gripă la Baza Aeriană Lackland, unde s-au îmbolnăvit aproape 300 de cursanți. Oficialii americani susțin însă că schimbarea nu are legătură cu epidemia, deși momentul anunțului urmează acestui episod. Revenire asupra ordinului din aprilie Hotărârea modifică decizia luată în aprilie de secretarul Apărării, Pete Hegseth , care semnase atunci un ordin prin care vaccinarea antigripală devenea opțională. Ulterior, doar 40% dintre militari au ales să se vaccineze, conform informațiilor citate. Context politic: vaccinarea, temă recurentă în administrația Trump Vaccinarea a fost una dintre temele frecvent invocate în perioada Administrației Trump, iar secretarul Sănătății, Robert F. Kennedy Jr ., este menționat ca având poziții și acțiuni critice față de diferite tipuri de vaccin, potrivit materialului. [...]
Europa își pregătește agenda de reconstrucție a Ucrainei , cu accent pe infrastructură și pe un cadru politic de cooperare, după ce premierul Poloniei, Donald Tusk , a spus la Gdańsk că Ucraina și țările europene vor lucra împreună pentru refacerea orașelor devastate de război, potrivit Mediafax . Declarațiile au fost făcute la deschiderea Conferinței pentru Reconstrucția Ucrainei 2026, organizată la Gdańsk, eveniment care se desfășoară pe parcursul a două zile, începând cu 25 iunie. Tusk a mulțumit miilor de politicieni, oficiali și reprezentanți ai mediului de afaceri prezenți la discuțiile despre reconstrucția Ucrainei după încheierea războiului. Reconstrucția, dincolo de clădiri: infrastructură și „memorie istorică” Tusk a susținut că reconstrucția nu se reduce la refacerea infrastructurii, ci include și o dimensiune legată de „memoria istorică” și de reconciliere. În acest context, el a legat reconstrucția de aspirația Ucrainei de a face parte dintr-o Europă unită și de necesitatea unei discuții „sincere despre trecut”. „Trebuie să vorbim sincer despre trecut, astfel încât viitorul să arate cu totul altfel.” De ce Gdańsk și ce mesaj transmite Polonia Premierul polonez a explicat că a ales Gdańsk ca gazdă a conferinței pentru semnificația istorică a orașului, al cărui centru vechi a fost aproape complet distrus în Al Doilea Război Mondial și apoi reconstruit. El a numit Gdańsk un exemplu de reconstrucție „la scară largă” și a folosit această experiență ca argument pentru fezabilitatea unui efort similar în Ucraina. „Când spunem că vom reconstrui împreună orașele distruse ale Ucrainei după război, o spunem pentru că credem că acest lucru se va întâmpla după război și se va întâmpla datorită solidarității noastre.” Context european: asistență macrofinanciară anunțată de Comisia Europeană În cadrul aceluiași eveniment, Ursula von der Leyen a anunțat că Uniunea Europeană va acorda Ucrainei prima tranșă de asistență macrofinanciară din programul de sprijin pentru perioada 2026–2027. Materialul citat nu precizează valoarea tranșei sau condițiile atașate finanțării. [...]
Declarația lui Marco Rubio că la Anchorage „nu a existat niciun acord” ridică semne de întrebare asupra oricărei piste de negociere SUA–Rusia și menține incertitudinea geopolitică ce apasă pe piețe , potrivit Antena 3 . Șeful diplomației americane a respins ideea că Donald Trump ar fi încheiat o înțelegere cu Vladimir Putin în Alaska pentru o pace în Ucraina, după ce oficiali ruși au susținut în repetate rânduri contrariul. Rubio a spus că, la întâlnirea din august anul trecut, s-au făcut doar „propuneri”, fără să se ajungă la un acord. Declarația vine în contextul în care discuțiile despre un posibil aranjament au fost alimentate de mesaje publice din partea Moscovei. „Nu a existat niciun acord în Alaska. A existat doar o propunere, dar nu s-a ajuns la niciun acord.” Ce ar fi urmărit Moscova, potrivit relatărilor citate Materialul citează informații atribuite Bloomberg, potrivit cărora Putin ar fi presupus că Trump va accepta „predarea completă” de către Ucraina a Donbasului, inclusiv a regiunii Donețk, din care armata rusă ar controla „încă doar 80%”. Separat, Antena 3 menționează că The Washington Post a relatat, pe baza unor surse, că la Anchorage Putin ar fi cerut transferul sub control rusesc al tuturor celor patru regiuni ucrainene anexate de Kremlin în 2022, după care și-ar fi „atenuat” cererile, exprimându-și, „se pare”, disponibilitatea de a renunța la părți din Zaporijia și Herson. De ce contează: incertitudinea rămâne, iar presiunea sancțiunilor crește Rubio a mai afirmat că administrația americană este pregătită să joace un rol „constructiv” în rezolvarea conflictului, „dacă va fi nevoie”, susținând că aceasta ar fi fost abordarea lui Trump în „ultimul an și jumătate”. În același timp, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a sugerat, pe 23 iunie, că întâlnirea de la Anchorage ar fi putut fi o mișcare tactică pentru a câștiga timp în vederea creșterii livrărilor de arme către Kiev, potrivit articolului. Lavrov a mai spus că Moscova nu mai consideră SUA un „mediator obiectiv” și vede o presiune tot mai mare a sancțiunilor asupra Rusiei. [...]
