Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Atacul cu drone asupra terminalului petrolier Ust-Luga riscă să lovească direct exporturile rusești de țiței și produse petroliere, într-un moment în care veniturile din energie rămân o componentă majoră a bugetului de stat al Rusiei, potrivit Focus. Imagini recente, inclusiv satelitare, indică pagube semnificative la infrastructura din portul de la Marea Baltică, deși autorități regionale ruse au vorbit despre „daune minore”.
Portul Ust-Luga este descris ca un nod important pentru exporturi, iar imaginile analizate arată avarii la un cheu de încărcare, la rezervoare și la pasarele tehnice. Publicația britanică The Telegraph, citată de Focus, relatează pe baza unor imagini satelitare că atacurile au produs distrugeri vizibile la terminal.
Conform portalului militar ucrainean Militarnyi, cheiul de încărcare ar fi fost „pulverizat”, iar din instalațiile afectate se ridicau nori denși de fum. În paralel, canale rusești de pe Telegram au publicat înregistrări video în care se vede fum în continuare deasupra Ust-Luga și a portului Primorsk din apropiere; incendiile ar fi fost alimentate de petrol scurs.
Ust-Luga este un terminal care, potrivit sursei, manipulează anual aproximativ 18 milioane de tone de păcură (heating oil). În evaluarea unor observatori menționați în material, amploarea pagubelor ar putea afecta comerțul rusesc cu petrol.
Separat, Reuters relatează că terminalul Ust-Luga ar fi în continuare scos din funcțiune, ceea ce ar putea pune în pericol alimentarea a patru rafinării mari, cu o capacitate combinată de circa 400.000 de barili pe zi. Tot potrivit Reuters, experți ai Centrului pentru Cercetare privind Energia și Aerul Curat (CREA) au spus că Primorsk și Ust-Luga nu ar fi expediat încărcături de cinci zile.
Kievul și-a extins în ultimele zile atacurile cu drone, iar experți citați în material apreciază că ținta este reducerea veniturilor Rusiei din petrol. Ministerul rus al Apărării a susținut că, doar sâmbătă, ar fi doborât 155 de drone ucrainene în 16 regiuni, inclusiv deasupra Moscovei și Crimeei.
The Telegraph citează analiști care avertizează asupra unor consecințe potențial importante pentru Kremlin. Energia rămâne relevantă pentru finanțele publice ale Rusiei: sectorul petrol și gaze ar fi contribuit recent cu o pondere semnificativă, „aproximativ o treime”, la bugetul de stat, potrivit estimărilor menționate de Focus.
Din informațiile disponibile în material, miza imediată este cât timp rămâne indisponibil terminalul și dacă blocajul se prelungește suficient încât să afecteze fluxurile de export și aprovizionarea rafinăriilor. În lipsa unor date oficiale detaliate despre amploarea pagubelor, evaluările se bazează în principal pe imagini satelitare și pe relatări din surse deschise, care indică însă distrugeri mai mari decât cele recunoscute de autoritățile regionale ruse.
Recomandate
Atacul Ucrainei asupra portului Ust-Luga riscă să perturbe exporturile petroliere ale Rusiei prin Marea Baltică , un coridor prin care Moscova a livrat în 2025 circa 700.000 de barili de petrol pe zi, potrivit datelor citate de HotNews . Portul petrolier Ust-Luga a fost vizat în cursul nopții de un atac cu 54 de drone, relatează Kyiv Post. În urma loviturii, un incendiu puternic a afectat funcționarea portului, au declarat autoritățile regionale citate de The Moscow Times. Ust-Luga este cel mai mare port al Rusiei la Marea Baltică și un nod strategic pentru exporturile de petrol și combustibili. Terminalele gestionează țiței, păcură, combustibil pentru avioane și motorină. Reuters notează că Rusia a exportat aproximativ 700.000 de barili de petrol pe zi prin Ust-Luga în 2025. Ce se știe despre pagube și reluarea activității Guvernatorul regiunii Leningrad, Alexander Drozdenko , a spus că incendiul a fost stins spre sfârșitul dimineții și că nu au existat răniți. El nu a oferit detalii despre amploarea pagubelor produse la instalație, astfel că impactul exact asupra fluxurilor de export nu este clar în acest moment. Publicația ucraineană citată de HotNews scrie că acesta este al șaselea atac asupra portului în acest an, pe fondul intensificării loviturilor asupra infrastructurii rusești de export de petrol. Context: presiune crescută pe infrastructura de export a Rusiei Atacul de la Ust-Luga vine la două zile după lovirea terminalului petrolier Sheskharis din Novorossisk (Marea Neagră), descris ca cel mai mare terminal petrolier al Rusiei în acea zonă. Estimarea menționată în articol este că terminalul exportă între 600.000 și 700.000 de barili de petrol pe zi, iar terminalele din Novorossisk au exportat 19,8 milioane de tone de produse petroliere în 2025. În aprilie, Financial Times a relatat, citând estimările Școlii de Economie din Kiev, că cinci atacuri ucrainene asupra localităților Ust-Luga și Primorsk au generat pierderi de venituri estimate la 970 de milioane de dolari (aprox. 4,4 miliarde lei) într-o săptămână pentru exportatorii ruși de energie. Atacuri nocturne mai ample și efecte în regiune Drozdenko a mai declarat că apărarea aeriană a doborât peste 50 de drone în regiunea Leningrad, în jurul orașului Sankt Petersburg. Separat, în regiunea Tver, resturile unei drone au avariat un perete exterior al unui depozit al retailerului online Wildberries , fără victime raportate. Ministerul Apărării din Rusia a anunțat că a interceptat 553 de drone ucrainene pe teritoriul Rusiei și în Crimeea, între joi seara și vineri dimineața. Tot vineri, oficiali militari din Letonia au spus că avioane de vânătoare NATO au interceptat și doborât o dronă care a încălcat spațiul aerian al țării, iar Finlanda a restricționat temporar circulația în anumite zone ale Mării Baltice, ca măsură de protecție față de posibile amenințări aeriene. [...]
Transgaz își consolidează opțiunile de aprovizionare prin GNL odată cu avansarea Coridorului Vertical, după ce directorul general Ion Sterian a vizitat terminalul flotant de la Alexandroupolis, un nod care poate aduce în România gaze lichefiate din „surse globale”, potrivit Economedia . Miza este una operațională: acces la o rută alternativă de import și posibilitatea de a transporta volume mai departe spre piețele din regiune. Terminalul FSRU (unitate plutitoare de stocare și regazificare) de la Alexandroupolis este operațional din octombrie 2024, amplasat la circa 8 kilometri de coastă, în apropierea portului Alexandroupolis. Instalația este operată de Gastrade S.A. și are o capacitate anuală de regazificare de 5,5 miliarde de metri cubi, respectiv o capacitate de stocare de 153.500 de metri cubi. „Alexandroupolis are o importanță strategică pentru România. Valoarea sa pentru țara noastră rezultă în principal din conectarea României la GNL din surse globale și transportarea acestuia în continuare în Ungaria, Republica Moldova și Ucraina.” Coridorul Vertical: extindere și coordonare regională Vizita a avut loc în contextul reuniunilor de lucru pentru dezvoltarea Coridorului Vertical, la care au participat directorii generali ai operatorilor de transport și sistem implicați, precum și ministrul Energiei din Grecia, Stavros Papastavrou. După deplasarea la terminal, Sterian a participat la ședința directorilor generali, unde discuțiile au vizat definitivarea textului unui Memorandum de Înțelegere extins, la care ar urma să adere și operatorii de transport al gazelor naturale din Serbia și Macedonia de Nord. Potrivit informațiilor Mediafax preluate de Economedia, la reuniune a participat și Joshua Volz, trimis special pentru integrarea energetică globală al Departamentului Energiei din SUA. Ce infrastructură și ce actori sunt implicați Coridorul Vertical urmărește creșterea conectivității energetice între Grecia, Bulgaria, România și statele din Europa Centrală și de Est, inclusiv prin acces la GNL importat prin terminalele din Grecia. Printre beneficiarii infrastructurii sunt menționate Grecia, Bulgaria, România, Serbia, Ungaria, Ucraina și Republica Moldova, iar la terminal există contracte active cu 14 companii care au rezervat capacitate până în 2030, conform informațiilor oficiale ale companiei. Memorandumul a fost semnat inițial în 2019 (pe trei ani) de Transgaz, Bulgartransgaz, FGSZ, DESFA și ICGB (operatorul interconectorului Grecia–Bulgaria). Un nou memorandum a fost semnat la 1 decembrie 2022, iar documentul a inclus atunci și Gastrade, proprietarul/dezvoltatorul/operatorul terminalului offshore de la Alexandroupolis. În ianuarie 2024, cooperarea a fost extinsă prin includerea Vestmoldtransgaz (controlată de Transgaz), GTSOU (Ucraina) și Eustream (Slovacia). În România, Transgaz este operatorul național al sistemului de transport al gazelor naturale, companie controlată de stat, cu monopol pe transportul intern și cu infrastructură de transport controlată, prin subsidiare, și în Republica Moldova. [...]
Creșterea exporturilor rusești de țiței este tot mai mult un efect al avariilor din rafinare, nu o alegere economică , pe fondul loviturilor cu drone care au redus capacitatea internă și au alimentat o criză de carburanți, potrivit unei analize Kyiv Post . La Forumul Economic de Est (EEF) din Vladivostok, Vladimir Putin a susținut că, la prețuri ridicate, exportul de țiței este mai profitabil decât procesarea internă. El a indicat un nivel de circa 95 de dolari pe baril pentru Brent, iar publicația notează că, pe acest punct, afirmația este în linii mari corectă: Brent se tranzacționa în jurul acestui prag în ziua declarațiilor. De ce „profitabilitatea” nu explică singură exporturile mai mari Analiza arată însă că explicația Kremlinului este incompletă. Prețurile mari la țiței nu fac automat rafinarea neatractivă: marjele de rafinare pentru benzină și motorină în Europa sunt, de asemenea, ridicate. În plus, Rusia are un mecanism de subvenții de stat menit să încurajeze companiile să aprovizioneze piața internă atunci când exporturile devin mai tentante. Elementul care schimbă ecuația, potrivit aceleiași surse, este reducerea capacității de rafinare din Rusia în urma loviturilor cu drone atribuite Ucrainei, ceea ce împinge în sus exporturile de țiței „și din lipsă de alternative”, nu doar din calcul comercial. Criza de carburanți: producție sub cerere și importuri în creștere Kyiv Post indică o deteriorare a echilibrului intern: până la final de august, producția de benzină ar fi coborât la aproximativ 80.000 de tone pe zi, față de o cerere estimată la 115.000 de tone pe zi, adică suficient pentru circa 70% din consum. Pentru a acoperi deficitul, Rusia ar fi fost nevoită să importe mai mult combustibil. Importurile din Belarus și Asia, împreună cu restricții la export, au îmbunătățit aprovizionarea pe termen scurt, dar fără să acopere integral cererea, potrivit analizei. Semnal politic: Putin evită un „nu” la întrebarea despre penurii recurente În Vladivostok, Putin a încercat să transmită că reparațiile la rafinării avansează rapid, afirmând că ar mai fi rămas „circa 10%” din lucrările de restaurare. Totuși, când a fost întrebat direct dacă rușii ar trebui să se obișnuiască cu penurii sistematice de carburanți, nu a oferit un răspuns tranșant, mutând discuția spre nevoia de întărire a apărării antiaeriene și spre lovituri de retaliere. În același schimb, Putin a admis că Moscova a subestimat vulnerabilitatea infrastructurii energetice: „Am presupus că acestea erau facilități pur civile și nu puteau fi ținte ale niciunui fel de atacuri, chiar și în timpul unui conflict armat. Dar, în această privință, ne-am înșelat.” De ce contează pentru piața energetică Unghiul economic al analizei este că loviturile asupra rafinăriilor schimbă „matematica” petrolului rusesc: o parte mai mare din țiței ajunge la export nu pentru că rafinarea ar fi devenit brusc nerentabilă, ci pentru că procesarea internă este constrânsă de avarii și reparații, în timp ce piața internă rămâne tensionată și dependentă de importuri și măsuri administrative (restricții la export). [...]
Diferența de preț față de Asia a împins Europa să aducă motorină din Coreea de Sud , într-o mișcare care arată cât de tensionată a devenit piața regională a combustibililor, potrivit Economica . Un transport de aproximativ 90.000 de tone de motorină urmează să fie încărcat pe petrolierul Priamos, o navă nou construită, cu destinație nord-vestul Europei — posibil Marea Britanie sau Rotterdam — conform datelor de transport maritim analizate de Bloomberg. Tranzacția este intermediată de Trafigura Group . De ce contează: Europa plătește suficient de mult încât să „justifice” un traseu neobișnuit În mod normal, Coreea de Sud exportă motorină către țările din Asia-Pacific. De această dată, Priamos ar urma să parcurgă peste 12.000 de mile (aprox. 19.000 de kilometri), probabil prin Canalul Suez , notează Agerpres (care citează analiza Bloomberg). Faptul că un astfel de traseu devine fezabil economic indică o presiune puternică pe prețurile europene. Publicația arată că prețurile motorinei în Europa le depășesc semnificativ pe cele din Asia, iar un indicator al decalajului de preț dintre cele două regiuni a ajuns recent la cel mai ridicat nivel de după 2023, potrivit firmei de brokeraj PVM. Ce alimentează criza: rafinare limitată și șocuri geopolitice pe lanțul de aprovizionare Europa are o capacitate de rafinare limitată și se bazează în mare măsură pe importuri de motorină. În același timp, conflictul din Orientul Mijlociu și războiul Rusia–Ucraina au redus aprovizionarea globală, amplificând tensiunile de pe piață. Pe partea asiatică, în pofida perturbărilor livrărilor de țiței din Orientul Mijlociu, multe rafinării au continuat să producă produse rafinate, inclusiv motorină. În plus, China urmează să crească exporturile de motorină în această lună, după o relaxare treptată a restricțiilor impuse în timpul războiului, potrivit aceleiași surse. [...]
Reducerea temporară a accizei la motorină a coborât prețul la pompă cu 17 bani , însă aplicarea nu este uniformă în piață: Rompetrol este singurul lanț care nu redusese prețul până la momentul publicării, potrivit HotNews . Măsura Ministerului Finanțelor a intrat în vigoare marți, 1 septembrie, și prevede ca, în perioada 1–15 septembrie 2026, reducerea temporară a accizei la motorina standard să ajungă la 25%, în urma unei noi evaluări bilunare prevăzute de mecanismul instituit prin legea specială adoptată în acest an, pe fondul declarării situației de criză pe piața țițeiului. În a doua jumătate a lunii august, reducerea fusese de 20%, iar de la 1 septembrie acciza a fost micșorată cu încă 5%. Cât costă motorina în București și unde se vede ieftinirea Conform datelor din aplicația Monitorul Prețurilor la carburanți, analizate de publicație, în București un litru de motorină standard costa marți dimineață între 9,97 lei și 10,23 lei. Sub pragul de 10 lei/litru se găsea doar la stațiile Petrom și în două benzinării Socar. Prețurile afișate pentru motorina standard la 1 septembrie 2026: Lukoil: 10,23 lei Mol: 10,03 lei Petrom: 9,97 lei OMV: 10,03 lei Rompetrol: 10,20 lei Socar: 9,97–10,02 lei Excepția: Rompetrol nu redusese prețul Rompetrol este singurul lanț care, până la ora transmiterii știrii, nu scăzuse prețul cu 17 bani, așa cum „anticipau specialiștii”, notează HotNews. Publicația arată că luni dimineața, un litru de diesel standard era vândut în stațiile Rompetrol tot cu 10,20 lei (cu trimitere la materialul anterior: „un litru de diesel standard era vândut în stațiile Rompetrol”: https://hotnews.ro/cat-costa-motorina-cu-o-zi-inainte-ca-acciza-sa-scada-din-nou-2337294 ). [...]
Europa riscă o iarnă cu gaze mai scumpe , după ce depozitele UE au ajuns la cel mai redus nivel pentru final de august din ultimii 13 ani, iar piața începe să prețuiască un scenariu de aprovizionare mai strânsă, potrivit Antena 3 . Depozitele de gaze ale Uniunii Europene erau umplute în proporție de 63% în ultima săptămână din august, mult sub media obișnuită de 80% pentru această perioadă. În ritmul actual de alimentare, UE ar urma să intre în sezonul de încălzire cu rezerve cu aproximativ o cincime sub media ultimilor cinci ani și la cel mai scăzut nivel din 2013, estimează Greg Molnar, analist în domeniul gazelor și profesor universitar. De ce contează: riscul de volatilitate și facturi mai mari Nivelurile mai mici din depozite cresc probabilitatea unor mișcări bruște de preț în lunile reci, mai ales dacă apar episoade de frig sau perioade cu vânt slab, care pot ridica cererea de gaze (inclusiv pentru producția de energie), avertizează Molnar. În paralel, traderii se așteaptă la prețuri mai mari chiar și fără o penurie efectivă, pe fondul competiției pentru transporturile de gaze naturale lichefiate (GNL) între Europa și Asia, pe măsură ce temperaturile scad. Factorul geopolitic: Strâmtoarea Ormuz și exporturile din Golf Cauza principală indicată este războiul purtat de SUA și Israel împotriva Iranului, care a blocat exporturile de petrol și gaze din Golf. Analiștii avertizează că, fără redeschiderea Strâmtorii Ormuz, prețul de referință al gazelor ar putea depăși 100 de euro pe megawatt-oră (MWh), iar facturile vor continua să crească, notează The Guardian, citat de Antena 3. Bjarne Schieldrop, analist-șef pe mărfuri la grupul bancar nordic SEB, spune că prețurile au rămas „relativ calme” în această vară, pe speranța redeschiderii strâmtorii, dar că „nimeni nu se așteaptă să se întâmple asta prea curând”. În acest context, el descrie intrarea pieței într-o „panică de iarnă”. Unde sunt cele mai mari vulnerabilități în UE Îngrijorările sunt mai puternice în vestul Europei, unde depozitele sunt mai goale decât în țări precum Italia sau Polonia, care și-au trecut rezervele peste 80%. Datele citate din Gas Infrastructure Europe indică niveluri semnificativ mai mici în: Germania: aproximativ jumătate (cea mai mare capacitate de stocare din Europa); Belgia: 51%; Țările de Jos: 45%. Prețurile deja au urcat: peste 68 euro/MWh, maximul ultimilor trei ani Prețul de referință al gazelor în Europa a depășit 68 euro/MWh în ultimele săptămâni, un maxim al ultimilor trei ani și de peste două ori nivelul de la începutul anului, potrivit materialului. Goldman Sachs estimează că, fără revenirea exporturilor din Orientul Mijlociu, prețul ar trebui „cel mai probabil” să treacă de 100 euro/MWh pentru a atrage suficiente livrări care să acopere cererea de iarnă. Context: de ce rezervele s-au subțiat mai repede Pe lângă șocul de ofertă din Orientul Mijlociu, articolul indică doi factori care au accelerat consumul: un final rece al iernii trecute; o producție de energie pe bază de gaze mai ridicată decât de obicei în timpul valurilor de căldură din această vară. În mod normal, depozitele se umplu vara, când cererea și prețurile sunt mai mici. Ce urmează: presiune pe piață, chiar fără „penurie” Materialul nu indică o penurie efectivă ca scenariu de bază, însă semnalul pentru companii și consumatori este de risc crescut de scumpiri și volatilitate în iarnă, în funcție de ritmul de umplere a depozitelor, evoluția conflictului și disponibilitatea livrărilor de GNL către Europa. [...]
