Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Atacul cu drone asupra terminalului petrolier Ust-Luga riscă să lovească direct exporturile rusești de țiței și produse petroliere, într-un moment în care veniturile din energie rămân o componentă majoră a bugetului de stat al Rusiei, potrivit Focus. Imagini recente, inclusiv satelitare, indică pagube semnificative la infrastructura din portul de la Marea Baltică, deși autorități regionale ruse au vorbit despre „daune minore”.
Portul Ust-Luga este descris ca un nod important pentru exporturi, iar imaginile analizate arată avarii la un cheu de încărcare, la rezervoare și la pasarele tehnice. Publicația britanică The Telegraph, citată de Focus, relatează pe baza unor imagini satelitare că atacurile au produs distrugeri vizibile la terminal.
Conform portalului militar ucrainean Militarnyi, cheiul de încărcare ar fi fost „pulverizat”, iar din instalațiile afectate se ridicau nori denși de fum. În paralel, canale rusești de pe Telegram au publicat înregistrări video în care se vede fum în continuare deasupra Ust-Luga și a portului Primorsk din apropiere; incendiile ar fi fost alimentate de petrol scurs.
Ust-Luga este un terminal care, potrivit sursei, manipulează anual aproximativ 18 milioane de tone de păcură (heating oil). În evaluarea unor observatori menționați în material, amploarea pagubelor ar putea afecta comerțul rusesc cu petrol.
Separat, Reuters relatează că terminalul Ust-Luga ar fi în continuare scos din funcțiune, ceea ce ar putea pune în pericol alimentarea a patru rafinării mari, cu o capacitate combinată de circa 400.000 de barili pe zi. Tot potrivit Reuters, experți ai Centrului pentru Cercetare privind Energia și Aerul Curat (CREA) au spus că Primorsk și Ust-Luga nu ar fi expediat încărcături de cinci zile.
Kievul și-a extins în ultimele zile atacurile cu drone, iar experți citați în material apreciază că ținta este reducerea veniturilor Rusiei din petrol. Ministerul rus al Apărării a susținut că, doar sâmbătă, ar fi doborât 155 de drone ucrainene în 16 regiuni, inclusiv deasupra Moscovei și Crimeei.
The Telegraph citează analiști care avertizează asupra unor consecințe potențial importante pentru Kremlin. Energia rămâne relevantă pentru finanțele publice ale Rusiei: sectorul petrol și gaze ar fi contribuit recent cu o pondere semnificativă, „aproximativ o treime”, la bugetul de stat, potrivit estimărilor menționate de Focus.
Din informațiile disponibile în material, miza imediată este cât timp rămâne indisponibil terminalul și dacă blocajul se prelungește suficient încât să afecteze fluxurile de export și aprovizionarea rafinăriilor. În lipsa unor date oficiale detaliate despre amploarea pagubelor, evaluările se bazează în principal pe imagini satelitare și pe relatări din surse deschise, care indică însă distrugeri mai mari decât cele recunoscute de autoritățile regionale ruse.
Recomandate
Atacurile cu drone asupra portului petrolier Ust-Luga riscă să lovească direct exporturile rusești și alimentarea rafinăriilor , potrivit Focus , care citează imagini satelitare și evaluări ale unor analiști privind amploarea pagubelor. Portul Ust-Luga, un terminal important la Marea Baltică, ar fi fost „puternic lovit” după o serie de atacuri ucrainene cu drone. Focus relatează că autoritățile ruse au vorbit despre „pagube minore”, însă imaginile noi indică distrugeri extinse la infrastructura de încărcare și depozitare. Ce arată imaginile și ce spun sursele citate Potrivit publicației britanice The Telegraph, care a analizat imagini satelitare, instalațiile din Ust-Luga prezintă avarii semnificative. La rândul său, portalul militar ucrainean Militarnyi susține că un cheu de încărcare ar fi fost grav avariat, descris drept „pulverizat”, iar în imagini se văd: fum dens ridicându-se din zone afectate; rezervoare de stocare avariate; „poduri tehnice” (pasarele/structuri de legătură între instalații) deteriorate. Focus mai notează că pe canale rusești de Telegram au apărut înregistrări video în care se vede fum în continuare atât din Ust-Luga, cât și din portul Primorsk din apropiere, iar incendiile ar fi fost alimentate de petrol scurs. Miza economică: exporturi și rafinării Ust-Luga este descris ca un terminal care manipulează anual circa 18 milioane de tone de păcură (heating oil). În evaluarea unor observatori citați, distrugerile ar putea afecta comerțul rusesc cu petrol. Reuters a relatat că terminalul Ust-Luga ar fi în continuare scos din funcțiune, ceea ce ar putea pune în pericol aprovizionarea a patru rafinării mari, cu o capacitate cumulată de aproximativ 400.000 de barili pe zi. În plus, experți ai Centrului pentru Cercetare privind Energia și Aerul Curat (CREA) au declarat că Primorsk și Ust-Luga nu ar fi expediat încărcături de cinci zile. Context: extinderea atacurilor asupra infrastructurii energetice Kievul și-ar fi intensificat în ultimele zile atacurile cu drone, iar experți citați în material apreciază că obiectivul este reducerea veniturilor Rusiei din petrol. Ministerul rus al Apărării a susținut că sâmbătă au fost doborâte 155 de drone ucrainene în 16 regiuni, inclusiv deasupra Moscovei și Crimeei. The Telegraph îl citează pe expertul în energie Boris Aronstein , care a descris situația drept „cea mai serioasă amenințare pentru exporturile de petrol și produse petroliere rusești de la începutul războiului”. În același context, Focus amintește estimări potrivit cărora sectorul petrol și gaze a contribuit recent cu aproximativ o treime la bugetul de stat al Rusiei. [...]
Petrom a operat două ieftiniri într-o singură zi, iar motorina a coborât cu 65 de bani/litru , o mișcare rară pe piața locală a carburanților, potrivit HotNews , care citează Economica. Reducerea a avut loc sâmbătă, când Petrom a ajustat de două ori prețurile: dimineața a ieftinit benzina cu 20 de bani/litru și motorina cu 35 de bani/litru, iar după-amiaza a mai redus benzina cu 10 bani/litru și motorina cu 30 de bani/litru. Economica notează că o zi cu două ieftiniri este un eveniment rar în România și că scăderea totală de 65 de bani/litru la motorină nu a mai fost înregistrată la stațiile Petrom din țară. Duminică dimineață, prețurile au rămas la nivelurile reduse. În stațiile Petrom din zona Capitalei, benzina standard se vindea cu 8,07 lei/litru, iar motorina standard cu 8,63 lei/litru, conform datelor din aplicația Consiliului Concurenței. Efectul în piață: scăderi și la OMV Și stațiile OMV au consemnat ieftiniri, cu benzina standard la 8,18 lei/litru și dieselul standard la 8,72 lei/litru, potrivit acelorași date. HotNews amintește că Petrom și OMV sunt deținute de cea mai mare companie petrolieră din România. Prețuri la pompă (duminică dimineață, zona Capitalei) Companie Benzină standard Benzină premium Motorină standard Motorină premium Petrom 8,07 lei 8,55 lei 8,63 lei 9,40 lei OMV 8,18 lei 8,81 lei 8,72 lei 9,54 lei Lukoil 8,28 lei 8,98 lei 9,02 lei 9,84 lei MOL 8,28 lei 8,91 lei 9,02 lei 9,89 lei Pentru context, informația despre cele două ieftiniri din aceeași zi este atribuită de HotNews publicației Economica . [...]
Prelungirea de către SUA a suspendării majorității sancțiunilor asupra industriei petroliere rusești riscă să alimenteze direct bugetul de război al Moscovei , avertizează Volodimir Zelenski , într-o reacție publicată de Economica . Miza economică este imediată: revenirea la vânzări „fără consecințe” a petrolului rusesc transportat pe mare, ceea ce, potrivit președintelui ucrainean, se traduce în resurse suplimentare pentru continuarea atacurilor asupra Ucrainei. Departamentul Trezoreriei SUA a prelungit vineri, până pe 16 mai, suspendarea temporară a majorității sancțiunilor care vizează industria petrolieră a Rusiei. Măsura este justificată de contextul unei crize energetice, pe fondul escaladării din Orientul Mijlociu, după loviturile israeliano-americane asupra Iranului din 28 februarie. Zelenski susține că relaxarea sancțiunilor permite din nou comercializarea petrolului rusesc încărcat pe petroliere, fără riscuri semnificative pentru cumpărători și intermediari. În mesajul său, el evaluează impactul la „10 miliarde de dolari” (aprox. 46 miliarde lei), sumă pe care o descrie drept „direct convertită în noi lovituri asupra Ucrainei”. Ce acoperă decizia Washingtonului și unde rămân interdicții Decizia SUA se aplică „ansamblului operațiunilor” legate de încărcarea și livrarea petrolului provenit din Rusia și include și navele din așa-numita „flotă fantomă” rusească, anterior vizate de sancțiuni. Singurele limitări menționate în text sunt menținerea interdicțiilor pentru tranzacții care implică: Iran; Coreea de Nord; Cuba; regiunile ucrainene ocupate de Rusia, inclusiv Crimeea. Contextul militar invocat de Zelenski În același mesaj, Zelenski leagă explicit fluxurile de bani din exporturile de petrol de intensitatea atacurilor rusești. El afirmă că, „numai în această săptămână”, Rusia a lansat peste 2.360 de atacuri cu drone, peste 1.320 de bombe aeriene ghidate și aproape 60 de rachete. Separat, șeful administrației locale din Cernigov, Dmitro Brîinski, a declarat că un adolescent de 16 ani a murit în noaptea de sâmbătă spre duminică în urma unei lovituri asupra orașului, iar patru persoane au fost rănite. Ce urmează: presiune pe exporturile rusești și lovituri asupra infrastructurii Zelenski afirmă că „exporturile agresorului trebuie să se diminueze” și indică faptul că Ucraina își continuă „sancțiunile cu rază lungă”, în contextul înmulțirii recente a loviturilor Kievului asupra infrastructurii de hidrocarburi din Rusia. În plan economic, mesajul sugerează că următoarele săptămâni vor aduce o tensiune între obiectivul de stabilizare a pieței energiei și menținerea presiunii financiare asupra Rusiei, cât timp suspendarea sancțiunilor rămâne în vigoare până la 16 mai. [...]
Prelungirea relaxării sancțiunilor SUA pe petrolul rusesc menține fluxuri de bani către Moscova și riscă să alimenteze escaladarea militară , a susținut președintele ucrainean Volodimir Zelenski , potrivit HotNews . Liderul de la Kiev spune că „fiecare dolar plătit pentru petrolul rusesc” se transformă în finanțare pentru războiul din Ucraina. Decizia aparține Departamentului Trezoreriei SUA , care a prelungit temporar, până la 16 mai, suspendarea majorității sancțiunilor ce vizează industria petrolieră rusă. Măsura este justificată în contextul crizei energetice generate de războiul din Orientul Mijlociu, declanșat de atacurile SUA-Israel împotriva Iranului de la sfârșitul lunii februarie, conform informațiilor transmise de AFP și preluate de publicație. Ce schimbă concret decizia Washingtonului pentru comerțul cu petrol rusesc Zelenski afirmă că relaxarea sancțiunilor permite ca petrolul rusesc încărcat pe petroliere să fie „vândut din nou fără consecințe”, ceea ce ar însemna „10 miliarde de dolari” care, în viziunea sa, sunt „transformați direct în noi atacuri împotriva Ucrainei”. Totodată, HotNews notează că decizia SUA vizează toate operațiunile legate de încărcarea și livrarea petrolului provenit din Rusia și se aplică și navelor din așa-numita „flotă fantomă” rusă, aflate până acum sub sancțiuni. Context: intensificarea atacurilor și efecte în teren În același mesaj, Zelenski a indicat o creștere a intensității loviturilor rusești, menționând că, „numai în această săptămână”, Rusia ar fi lansat peste 2.360 de atacuri cu drone, peste 1.320 de bombe aeriene ghidate și aproape 60 de rachete. Separat, autoritățile locale au anunțat că un adolescent de 16 ani a murit într-un atac asupra orașului Cernihiv, în noaptea de sâmbătă spre duminică, iar patru persoane au fost rănite. Ce rămâne în continuare interzis Publicația precizează că tranzacțiile cu Iranul, Coreea de Nord, Cuba, precum și cu regiunile ucrainene ocupate, inclusiv Crimeea, rămân interzise. Zelenski a mai spus că „exporturile agresorului trebuie să scadă” și a legat acest obiectiv de sancțiuni, în timp ce a amintit și de multiplicarea recentă a atacurilor Ucrainei asupra infrastructurii de hidrocarburi din Rusia, ca parte a presiunii asupra veniturilor energetice ale Moscovei. [...]
Perturbările maritime din zona Hormuz par să aibă un impact mai mic asupra pieței globale a combustibililor decât s-ar fi așteptat investitorii , pe fondul unor rute și aranjamente alternative de aprovizionare, inclusiv printr-o coordonare SUA–China „mai mare decât se presupune”, potrivit unei analize citate de The Jerusalem Post . Fostul comandant al Marinei israeliene, general-maior (rez.) Eliezer Marom, a declarat la postul 103FM că „problema combustibilului a fost complet rezolvată”, susținând că China își poate asigura livrările prin Rusia, iar aranjamentele energetice alternative reduc deja efectul disfuncționalităților regionale asupra piețelor globale. În această logică, faptul că prețul petrolului nu a urcat la „niveluri extreme” ar fi un indiciu că oferta rămâne suficientă, chiar dacă transportul este mai dificil. Cine pierde și cine câștigă din blocajul maritim Marom afirmă că pierderile imediate ar fi mai pronunțate pentru Qatar și Iran, în timp ce Statele Unite și Rusia ar putea beneficia prin creșterea exporturilor de petrol și gaze. „Cei care au câștigat sunt americanii și rușii, care vor putea furniza mai mult petrol și gaze.” În același timp, el susține că Iranul se simte tot mai „încercuit”, cu spațiu de manevră redus prin porturile sale, pe măsură ce Washingtonul își consolidează controlul în zona maritimă. Controlul asupra Hormuz și presiunea pe veniturile Iranului Pe dimensiunea de securitate, Marom spune că revendicarea veche a Iranului privind controlul asupra Strâmtorii Hormuz este contestată de superioritatea militară americană. El respinge, de asemenea, relatările potrivit cărora o navă iraniană ar fi tranzitat fără „permisiune” americană. În interpretarea sa, SUA folosesc avantajul naval pentru a intensifica presiunea asupra Teheranului, mizând pe vulnerabilitatea financiară a Iranului: nevoia de venituri pentru refacerea infrastructurii afectate și pentru susținerea populației. Bab el-Mandeb, Houthis și adaptarea lanțurilor logistice Marom discută și despre comportamentul Houthi (Yemen), sugerând că ar putea exista evoluții „din culise” care au redus riscul în ultima rundă de confruntări, deși spune că nu este clar ce înțelegeri ar fi putut exista între SUA și grupare. În evaluarea lui, Houthi ar fi acționat „cu reținere” și ar fi făcut „minimul” pentru a satisface Iranul, ceea ce îl face să creadă că, în acest moment, nu este probabilă o mișcare de închidere a Strâmtorii Bab el-Mandeb. El mai afirmă că sistemul global de transport maritim a demonstrat că se poate adapta: Israelul ar rămâne afectat de închiderea rutei Bab el-Mandeb, însă comerțul internațional și lanțurile de aprovizionare cu combustibili ar fi găsit soluții de ocolire și continuă să funcționeze. În privința portului Eilat, Marom spune că există aranjamente alternative, chiar dacă nu sunt discutate public, invocând sosirea continuă a bunurilor. Ce urmează Potrivit lui Marom, următoarea etapă depinde în mare măsură de disponibilitatea Iranului de a accepta viitoare înțelegeri. Dacă nu, el susține că SUA ar putea menține presiunea pe termen lung printr-o blocadă navală, în paralel cu opțiuni militare și diplomatice, iar „strângerea” maritimă prelungită ar putea lăsa Teheranul cu puține opțiuni viabile. [...]
Propunerea șefului Agenției Internaționale pentru Energie de a construi un oleoduct Basra–Ceyhan ar muta o parte din exporturile de țiței din zona Strâmtorii Ormuz pe o rută terestră spre Mediterană , cu potențial de reducere a riscului operațional pentru aprovizionarea regională, inclusiv din perspectiva Europei, potrivit Profit . Directorul executiv al Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), Fatih Birol , a propus construirea unui nou oleoduct care să lege câmpurile petroliere din Basra (Irak) de terminalul turc Ceyhan, la Marea Mediterană, cu obiectivul explicit de a reduce dependența de Strâmtoarea Ormuz . Într-un interviu acordat publicației Hürriyet, citat de G4Media, Birol a susținut că un astfel de proiect ar putea fi „extrem de atractiv” pentru Irak și Turcia și important pentru securitatea aprovizionării regionale, „în special din perspectiva Europei”. El a mai afirmat că problema finanțării „poate fi depășită” și că „acum este momentul potrivit”. Context: restricții reintroduse în Strâmtoarea Ormuz Propunerea vine pe fondul tensiunilor din Strâmtoarea Ormuz: Iranul a reintrodus sâmbătă restricții asupra traficului naval, la mai puțin de 24 de ore după ce anunțase redeschiderea rutei pentru navele comerciale, conform informațiilor prezentate. [...]
