Știri
Știri din categoria Externe
Atacul cu drone asupra rafinăriei Rosneft din Tuapse riscă să lovească direct exporturile rusești de produse petroliere, într-un moment în care infrastructura portuară folosită la livrările pe mare a fost deja afectată de atacuri repetate, potrivit Digi24.
În noaptea de 16 aprilie, drone ucrainene au lansat un atac masiv asupra orașului Tuapse (regiunea Krasnodar), a declarat guvernatorul Veniamin Kondratiev. Acesta a spus că au fost avariate cinci case și un bloc de locuințe, doi copii au murit, iar alte două persoane au fost rănite. Oficialul a mai menționat că „numeroase resturi” au căzut pe teritoriul unor întreprinderi din zona portului maritim.
Conform datelor Astra, ținta a inclus rafinăria de petrol din Tuapse, unde după atac a izbucnit un incendiu. Rafinăria aparține Rosneft și este descrisă ca singura rafinărie de pe coasta rusă a Mării Negre, aflată în top 10 ca mărime în Rusia. Capacitatea sa permite prelucrarea a până la 12 milioane de tone pe an, iar unitatea este orientată integral spre export, fără a furniza benzină și motorină pe piața internă.
Atacul se înscrie într-un tipar mai larg: de la jumătatea anului trecut, Forțele Armate ale Ucrainei s-au concentrat pe lovirea infrastructurii energetice ruse, iar după începerea războiului dintre SUA și Iran au început să vizeze și porturile prin care Rusia exportă petrol și produse petroliere.
În martie, porturile Primorsk și Ust-Luga de la Marea Baltică — care ar reprezenta până la 40% din exporturile maritime de petrol ale Rusiei — au fost atacate repetat. De asemenea, a fost vizat terminalul petrolier „Sheshkharis” din portul Novorossiysk. În acest context, rafinăria din Tuapse are o relevanță operațională suplimentară: este legată direct de terminalele petroliere din portul Tuapse, ceea ce poate amplifica efectele unui incident asupra lanțului de export.
Digi24 notează că, potrivit unor surse Reuters, atacurile cu drone asupra porturilor rusești au îngreunat capacitatea Moscovei de a profita de criza energetică globală generată de războiul dintre SUA și Iran. După astfel de atacuri, porturile ar fi suspendat în repetate rânduri exporturile și ar fi acumulat întârzieri față de programul de încărcare, iar transbordarea de petrol și produse petroliere în Ust-Luga și Primorsk ar fi coborât la cel mai redus nivel de la începutul lui 2025.
În cazul Tuapse, informațiile disponibile în material indică lovirea rafinăriei și izbucnirea unui incendiu, însă nu sunt oferite detalii despre amploarea pagubelor la instalații sau despre durata unei eventuale întreruperi a activității. Digi24 mai arată că rafinăria a fost atacată anterior, cel mai recent pe 31 decembrie, când echipamentele au fost avariate, iar pe parcursul anului precedent a fost țintită de mai multe ori (3 noiembrie, 6 octombrie, 1 iulie și 17 martie).
Recomandate
Washingtonul își justifică menținerea Cubei pe lista statelor care sponsorizează terorismul după ce secretarul de stat american Marco Rubio a acuzat Havana că ar găzdui instalații de spionaj ruse și chineze și că ar fi sprijinit grupări armate din America Latină, potrivit Antena 3 . Miza imediată este una de reglementare și sancțiuni: statutul de „stat sponsor al terorismului” menține presiunea diplomatică și economică asupra Cubei. Rubio a făcut declarațiile în timpul unei audieri în Comisia pentru Relații Externe a Senatului SUA , fiind întrebat despre decizia Administrației președintelui republican Donald Trump de a păstra Cuba pe această listă. Conform relatării, Rubio a susținut că insula „continuă să găzduiască un număr considerabil de instalații de spionaj” folosite de China și Rusia pentru culegere de informații. Contextul deciziei: revenirea la o linie mai dură În material se arată că administrația democrată condusă de Joe Biden (2021–2025) a scos Cuba de pe lista sancțiunilor în ultimele zile ale mandatului, însă decizia a fost anulată de Donald Trump după revenirea la Casa Albă. Rubio a argumentat că „Cuba a sponsorizat terorismul” și a sprijinit „diverse grupări”, indicând drept exemple Armata de Eliberare Națională (ELN), FARC și facțiuni disidente ale acestora. „Cuba a sponsorizat terorismul și a sprijinit diverse grupări.” Presiune economică și risc de escaladare Potrivit articolului, după capturarea în ianuarie a președintelui venezuelean Nicolas Maduro, Administrația Trump a intensificat presiunea asupra Cubei, inclusiv printr-o „blocadă petrolieră” care ar fi agravat criza economică și socială de pe insulă. În paralel, sunt menționate amenințări repetate ale liderului de la Casa Albă că ar putea „prelua controlul” asupra Cubei. Textul notează că au existat contacte între Washington și Havana pentru a negocia o ieșire din conflict, în timp ce Cuba susține că schimbările interne pot fi decise doar de poporul cubanez și acuză SUA că ar pregăti o agresiune militară. Speculații despre o posibilă invazie În aceeași relatare apar și afirmații prezentate ca „speculații” privind o posibilă invazie: Pentagonul ar fi poziționat trupe și armament pentru un potențial atac, iar decizia finală ar depinde de o „undă verde” din partea lui Donald Trump. Sunt menționate, ca elemente de context, prezența navală americană consolidată în regiune și sosirea portavionului Nimitz în zonă, într-un moment asociat cu punerea sub acuzare a fostului președinte Raul Castro. Materialul nu oferă dovezi publice sau un calendar pentru aceste scenarii, iar acuzațiile și evaluările sunt prezentate ca poziții ale oficialilor americani și ca informații din relatarea citată. [...]
Ungaria deschide discuția despre o revenire parțială la energia rusească după război , invocând presiunea competitivității economice în Europa, potrivit G4Media , care redă un interviu al premierului ungar Peter Magyar pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ). Magyar susține că, odată încheiat războiul din Ucraina, „Europa va reveni parțial la sursele de energie rusești și va ridica sancțiunile”, argumentând că miza este „competitivitatea întregii Europe” și evitarea unui „nou Război Rece economic și politic”. În aceeași logică, el afirmă că Ungaria rămâne dependentă de petrolul rusesc și că o tranziție către alte surse nu se poate face rapid. În interviu, premierul leagă direct problema energiei de performanța economică și de costul vieții, spunând că lipsa creșterii economice și prețurile ridicate la energie sunt probleme majore pentru economia Ungariei și pentru nivelul de trai. Pe termen lung, obiectivul rămâne diversificarea, însă „competitivitatea economiilor europene” ar trebui, în opinia sa, să fie un criteriu în deciziile privind relațiile economice viitoare cu Rusia. Securitate versus pragmatism economic Deși pledează pentru reluarea parțială a relațiilor energetice cu Rusia după război, Magyar descrie Rusia drept „un risc de securitate pentru întreaga Europă” și spune că nu se poate continua cu teama de „sabotaj rusesc” sau de un atac. Totodată, afirmă că Ucraina are nevoie de garanții internaționale „autentice, aplicabile” pentru securitatea pe termen lung. El invocă Memorandumul de la Budapesta din 1994 , prin care marile puteri au garantat independența și integritatea teritorială a Ucrainei, susținând că promisiunile de atunci nu au fost respectate. Magyar mai spune că armamentul, în sine, nu este o garanție suficientă și că responsabilitatea pentru un acord de securitate revine în principal marilor puteri. Budapesta se oferă să găzduiască negocieri de pace Premierul ungar afirmă că Ungaria este pregătită să găzduiască eventuale negocieri între Kiev și Moscova și că poate oferi „asistență diplomatică și umanitară”. În același timp, admite că Budapesta nu poate juca un rol decisiv în stabilirea garanțiilor de securitate pentru Ucraina. Declarațiile vin pe fondul incertitudinii privind perspectivele unor negocieri directe între Rusia și Ucraina, în timp ce puterile occidentale caută formule pentru încheierea conflictului început în februarie 2022. G4Media notează că poziționarea lui Magyar încearcă să contureze o abordare diferită de cea a fostului premier Viktor Orbán, combinând critica la adresa agresiunii ruse cu apelul la reluarea relațiilor economice și energetice după război. [...]
România își crește expunerea la riscuri de securitate odată cu dependența de un furnizor-cheie de armament, după ce șeful Rheinmetall, Armin Papperger , a fost vizat de un complot de asasinat atribuit Rusiei, potrivit Libertatea . Miza pentru București este și financiară, și operațională: statul român oferă Rheinmetall un pachet de contracte militare în valoare de 5,7 miliarde de euro (aprox. 28,4 miliarde lei), descris în presa germană drept cel mai mare contract internațional din istoria recentă a producătorului de armament. Acordul ar include livrarea a aproape 300 de vehicule blindate Lynx , sisteme de apărare antiaeriană, muniție, componente și patru nave militare. Ce s-a întâmplat în 2024 și de ce contează pentru contractele din România În 2024, serviciile de informații americane au anunțat, potrivit CNN (citată de Libertatea), că au dejucat un complot rusesc „aflat într-un stadiu avansat” care viza asasinarea lui Papperger. Planul ar fi făcut parte dintr-o campanie mai amplă a guvernului rus de a viza lideri din industria europeană de apărare, cu scopul de a încetini fluxul de arme către Ucraina. Motivul principal invocat pentru care directorul Rheinmetall ar fi fost vizat: planurile companiei de a deschide fabrici de muniție și vehicule blindate pe teritoriul Ucrainei. Măsuri de securitate: protecție la nivel de stat După descoperirea complotului, autoritățile germane au ridicat semnificativ nivelul de protecție pentru Papperger, inclusiv: protecție la nivelul acordat șefului guvernului , similară cu cea de care beneficia, la acel moment, cancelarul Olaf Scholz; prezență armată la sediul Rheinmetall din Düsseldorf , cu patrule și polițiști dotați cu mitraliere, „luni la rând”; escortă permanentă în public , asigurată de poliția din landul Renania de Nord-Westfalia; echipament de protecție , inclusiv apariții cu vestă antiglonț în timpul unei vizite în Ucraina. Papperger nu a confirmat direct amenințările, dar a declarat pentru Financial Times că reportajul CNN este credibil. Context: Rheinmetall și presiunea asupra industriei europene de apărare Rheinmetall este prezentată ca unul dintre cei mai mari producători de armament din lume, cu producție de obuze de artilerie și de tanc, precum și vehicule blindate, iar după invazia Rusiei în Ucraina din 2022 și-a intensificat considerabil producția și a devenit un furnizor major pentru Ucraina. În același context, oficiali NATO au avertizat că tentativa de asasinat se înscrie într-un val mai larg de activități secrete și sabotaje atribuite Rusiei (inclusiv incendieri, deraieri de trenuri și atacuri cibernetice), ajuns la un nivel record, conform informațiilor redate de Libertatea. [...]
Kremlinul spune că va menține atacurile „sistematice” asupra Ucrainei după ce drone ucrainene au vizat un terminal petrolier și o bază navală din Sankt Petersburg, cu câteva ore înainte de deschiderea Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg (SPIEF), evenimentul-fanion al lui Vladimir Putin, potrivit HotNews , care citează Reuters. Miza imediată este una operațională și economică: atacurile ating infrastructură energetică și militară într-o regiune prezentată drept crucială pentru exporturile de energie, chiar în debutul „Davosului rusesc”. Dmitri Peskov , purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a spus că răspunsurile Rusiei vor rămâne „sistematice”, trimițând la o declarație a Ministerului rus de Externe. „Aș dori să vă reamintesc declarația emisă de Ministerul Afacerilor Externe, care precizează că răspunsurile noastre vor fi sistematice și, într-adevăr, așa sunt deja.” Țintele: terminal petrolier și bază navală, înainte de forum Autoritățile locale au anunțat că sistemele de apărare au doborât „zeci de drone” deasupra regiunii Leningrad în cursul nopții și că respingerea atacurilor a continuat și dimineața. În același timp, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat lovirea terminalului petrolier și a spus că a fost vizată și o instalație militară din Kronstadt, pe o insulă din apropierea orașului. În material este menționat că în zona Kronstadt se află elemente ale Flotei Baltice a Rusiei și unități importante de construcție și reparare a navelor. Nu a existat, însă, vreo sugestie că dronele s-ar fi apropiat de locația forumului, care a fost descrisă ca fiind puternic protejată. Efecte în teren și extinderea atacurilor Reuters relatează că un nor de fum gri era vizibil din centrul istoric al Sankt Petersburgului și că miercuri dimineață s-au auzit explozii puternice. Potrivit aceleiași relatări, exploziile ar fi fost auzite și de invitați la forum, inclusiv de unii care au sosit cu avionul înainte de prima zi de discuții. Atacuri cu drone au vizat și Moscova, iar în regiunea Tambov (centrul Rusiei) au fost avariate anexe ale unei unități industriale din orașul Michurinsk, conform guvernatorului local, citat în articol. De ce contează pentru economie: regiune cu infrastructură de export de energie HotNews notează că regiunea Leningrad găzduiește infrastructură „crucială” pentru exporturile de energie și o rafinărie importantă de petrol, iar tot aici are loc conferința economică de la Sankt Petersburg, prezentată drept „Davosul rusesc”. În acest context, atacurile asupra unui terminal petrolier, chiar dacă nu sunt descrise în articol efectele exacte asupra fluxurilor, ridică presiunea de securitate în jurul infrastructurii energetice și a unui eveniment folosit de Kremlin pentru proiecție economică și politică. Ce urmează la SPIEF Conform programului citat, Vladimir Putin urmează să țină discursul principal vineri, într-o sesiune la care sunt așteptați și președinții Uzbekistanului și Tanzaniei, vicepreședintele Chinei și ministrul energiei din Arabia Saudită. [...]
Rusia ridică miza economică în relația cu Armenia înaintea alegerilor , sugerând că Erevanul ar putea pierde accesul la energie la prețuri preferențiale și alte facilități comerciale dacă își continuă parcursul de integrare europeană, potrivit Mediafax . Mesajul, atribuit președintelui rus Vladimir Putin și relatat de The Independent, vine pe fondul apropierii tot mai accentuate a Armeniei de Uniunea Europeană și de Statele Unite, cu doar câteva zile înainte de alegerile parlamentare programate duminică. Ce riscă Armenia, în viziunea Moscovei: energie și condiții comerciale Potrivit articolului, Kremlinul a transmis că Armenia ar putea pierde „avantajele economice” oferite de Rusia dacă își menține direcția prooccidentală. În listă intră, explicit, energia la prețuri preferențiale, alături de alte beneficii comerciale. În paralel, autoritățile ruse au introdus temporar restricții pentru unele produse provenite din Armenia și au avertizat că ar putea revizui condițiile comerciale preferențiale acordate Erevanului. În spațiul public rusesc a fost vehiculată inclusiv posibilitatea excluderii Armeniei din Uniunea Economică Eurasiatică , organizație dominată de Moscova. Context electoral și repoziționare strategică a Erevanului Avertismentul vine înaintea unui scrutin pe care sondajele îl dau cu avantaj pentru partidul premierului Nikol Pashinyan, care a promovat în ultimii ani o apropiere de Occident. Mediafax notează că Armenia a semnat în 2025 un acord de parteneriat cu Statele Unite, iar anul trecut parlamentul de la Erevan a adoptat o lege care stabilește cadrul juridic pentru o eventuală aderare la Uniunea Europeană. Pe fondul acestor evoluții, Ministerul rus de Externe a criticat public orientarea prooccidentală a Armeniei, susținând că apropierea de structurile euro-atlantice afectează relațiile tradiționale dintre cele două state. Semnale de răcire a relațiilor: presiune comercială și gesturi diplomatice Rusia și Armenia au legături istorice, economice și militare, iar Armenia găzduiește o bază militară rusă și este membră a Uniunii Economice Eurasiatice. Totuși, în ultimele luni, relațiile dintre cele două țări „s-au răcit vizibil”, iar Kremlinul a rechemat recent ambasadorul Rusiei din Armenia pentru consultări, potrivit articolului. În același timp, Erevanul și-a intensificat contactele cu partenerii occidentali, inclusiv prin organizarea unei reuniuni internaționale la care au participat mai mulți lideri europeni, printre care și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, gest interpretat la Moscova ca un semnal suplimentar de distanțare. Rezultatul alegerilor de duminică este urmărit atât la Moscova, cât și în capitalele occidentale, într-un moment în care Armenia încearcă să își redefinească poziția strategică între Est și Vest. [...]
Vizita surpriză a secretarului general al NATO la Kiev vine pe fondul intensificării atacurilor ruse și al presiunii pentru o împărțire mai echilibrată a costurilor de sprijin militar , potrivit G4Media . Mark Rutte a ajuns miercuri în capitala Ucrainei, după ce în ultimele săptămâni au avut loc mai multe atacuri aeriene masive ruse, care au vizat în special Kievul. Sosirea lui Rutte a fost anunțată de compania feroviară ucraineană Ukrzaliznytsia , care a transmis pe rețelele sociale că vizita este „un gest de solidaritate și de sprijin” din partea Alianței Nord-Atlantice. Informația este atribuită de publicație agențiilor AFP și Reuters, citate de Agerpres. Context: atacuri intensificate și presiune pe resursele europene Vizita are loc la o zi după „unul dintre cele mai violente atacuri ale Rusiei”, care a provocat moartea a peste 20 de persoane și rănirea a peste 100 în toată Ucraina, notează The Kyiv Independent, citat de G4Media. În acest context, miza politică și operațională pentru NATO rămâne menținerea fluxului de sprijin pentru Ucraina, în condițiile în care, potrivit aceleiași surse, președintele SUA, Donald Trump, a redus ajutorul militar pentru Kiev, iar aliații europeni au suportat în mare parte costurile pentru a susține Ucraina. Ce a spus Rutte despre „împărțirea poverii” în NATO G4Media amintește că, pe 22 mai, Rutte a reiterat sprijinul pentru Ucraina și a spus că își propune o distribuire mai bună a sprijinului militar între membrii europeni ai alianței, invocând faptul că, în prezent, „doar șase sau șapte aliați poartă greul”. Declarația a fost făcută la o reuniune a miniștrilor de externe ai NATO, în condițiile în care discuția despre „împărțirea sarcinilor” (burden sharing) – adică repartizarea mai echilibrată a contribuțiilor între aliați – capătă greutate pe măsură ce războiul se prelungește și costurile cresc. [...]
