Știri
Știri din categoria Externe
Atacul cu drone asupra rafinăriei Rosneft din Tuapse riscă să lovească direct exporturile rusești de produse petroliere, într-un moment în care infrastructura portuară folosită la livrările pe mare a fost deja afectată de atacuri repetate, potrivit Digi24.
În noaptea de 16 aprilie, drone ucrainene au lansat un atac masiv asupra orașului Tuapse (regiunea Krasnodar), a declarat guvernatorul Veniamin Kondratiev. Acesta a spus că au fost avariate cinci case și un bloc de locuințe, doi copii au murit, iar alte două persoane au fost rănite. Oficialul a mai menționat că „numeroase resturi” au căzut pe teritoriul unor întreprinderi din zona portului maritim.
Conform datelor Astra, ținta a inclus rafinăria de petrol din Tuapse, unde după atac a izbucnit un incendiu. Rafinăria aparține Rosneft și este descrisă ca singura rafinărie de pe coasta rusă a Mării Negre, aflată în top 10 ca mărime în Rusia. Capacitatea sa permite prelucrarea a până la 12 milioane de tone pe an, iar unitatea este orientată integral spre export, fără a furniza benzină și motorină pe piața internă.
Atacul se înscrie într-un tipar mai larg: de la jumătatea anului trecut, Forțele Armate ale Ucrainei s-au concentrat pe lovirea infrastructurii energetice ruse, iar după începerea războiului dintre SUA și Iran au început să vizeze și porturile prin care Rusia exportă petrol și produse petroliere.
În martie, porturile Primorsk și Ust-Luga de la Marea Baltică — care ar reprezenta până la 40% din exporturile maritime de petrol ale Rusiei — au fost atacate repetat. De asemenea, a fost vizat terminalul petrolier „Sheshkharis” din portul Novorossiysk. În acest context, rafinăria din Tuapse are o relevanță operațională suplimentară: este legată direct de terminalele petroliere din portul Tuapse, ceea ce poate amplifica efectele unui incident asupra lanțului de export.
Digi24 notează că, potrivit unor surse Reuters, atacurile cu drone asupra porturilor rusești au îngreunat capacitatea Moscovei de a profita de criza energetică globală generată de războiul dintre SUA și Iran. După astfel de atacuri, porturile ar fi suspendat în repetate rânduri exporturile și ar fi acumulat întârzieri față de programul de încărcare, iar transbordarea de petrol și produse petroliere în Ust-Luga și Primorsk ar fi coborât la cel mai redus nivel de la începutul lui 2025.
În cazul Tuapse, informațiile disponibile în material indică lovirea rafinăriei și izbucnirea unui incendiu, însă nu sunt oferite detalii despre amploarea pagubelor la instalații sau despre durata unei eventuale întreruperi a activității. Digi24 mai arată că rafinăria a fost atacată anterior, cel mai recent pe 31 decembrie, când echipamentele au fost avariate, iar pe parcursul anului precedent a fost țintită de mai multe ori (3 noiembrie, 6 octombrie, 1 iulie și 17 martie).
Recomandate
Lovirea unui petrolier în Marea Neagră ridică riscurile operaționale pentru transportul de țiței către porturile rusești , după ce drone ucrainene ar fi atacat o navă sub pavilion liberian, iar căpitanul turc a fost rănit și spitalizat, potrivit Stirile Pro TV , care citează Reuters. Autoritățile ruse au anunțat joi incidentul, fără ca în material să fie prezentate detalii despre avariile suferite de petrolier sau despre eventuale consecințe asupra încărcăturii și navigației în zonă. Atacuri în aceeași noapte: Tuapse și ținte energetice Conform declarațiilor oficialilor ruși și ucraineni, Ucraina a atacat cu drone, în timpul nopții, orașul-port rusesc Tuapse de la Marea Neagră. Guvernatorul regional rus a raportat doi morți (o tânără și o fată de 14 ani) și șapte răniți. Ucraina susține că atacul a vizat depozite de petrol din Crimeea și infrastructura portului Tuapse. În plus, canale ruse de Telegram afirmă că, în același atac, ar fi fost lovită și o rafinărie a companiei energetice ruse Rosneft — informație care, în material, este atribuită acestor canale, nu unei confirmări oficiale. De ce contează: presiune pe exporturile rusești de petrol În contextul războiului, Ucraina a efectuat mai multe atacuri în Marea Neagră asupra unor petroliere care se deplasau către porturi rusești, cu obiectivul de a diminua exporturile de petrol ale Rusiei și, implicit, veniturile folosite pentru susținerea armatei, potrivit relatării. Pentru piața de transport maritim, astfel de incidente înseamnă, în principal, creșterea riscului operațional pe rutele către porturile rusești de la Marea Neagră, cu potențiale efecte în lanț asupra costurilor și planificării curselor, dacă atacurile se repetă. [...]
Germania a autorizat exporturi de armament către Israel de 6,6 milioane de euro (aprox. 33 milioane lei) în prima lună a războiului cu Iran , potrivit Economica , într-un nou episod care readuce în prim-plan modul în care Berlinul își calibrează politicile de licențiere într-un context regional tot mai volatil. Aprobările au acoperit perioada 28 februarie – 27 martie, interval descris ca debutul atacurilor lansate de forțele americane și israeliene asupra Iranului. Datele apar într-un răspuns al Ministerului Economiei către interpelările partidului Die Linke (Stânga). Cum se compară cu perioada de după ridicarea restricțiilor legate de Gaza Prin comparație, în primele aproximativ patru luni după 24 noiembrie 2025 – data la care Germania a ridicat restricțiile impuse în timpul războiului din Gaza – au fost acordate licențe de export de 166,95 milioane de euro (aprox. 835 milioane lei), notează Agerpres. Potrivit aceleiași surse, licențele nu includ armament greu (tancuri sau artilerie), ci „alt echipament militar”. Context: restricții, apoi relaxare Exporturile de armament către Israel au rămas un subiect sensibil pentru guvernul german. După atacurile Hamas din 7 octombrie 2023, Germania a crescut inițial livrările către Israel, ca semn de susținere. Ulterior, pe fondul criticilor privind comportamentul Israelului în Gaza, cancelarul Friedrich Merz a ordonat în august 2025 oprirea exporturilor de armament cu potențial de utilizare în conflict. Embargoul parțial a fost criticat atât în Israel, cât și în interiorul blocului conservator de guvernare din Germania, dar a fost ridicat după circa trei luni și jumătate, în urma acordului de încetare a focului între Israel și Hamas. Chiar și în timpul restricțiilor, Ministerul Economiei a indicat că au fost aprobate licențe de export în valoare de 10,44 milioane de euro (aprox. 52 milioane lei). [...]
Suedia își intensifică postura de descurajare în Marea Baltică , pe fondul evaluării că Rusia ar putea ocupa „în orice moment” o insulă pentru a testa coeziunea NATO, potrivit Digi24 . Mesajul vine de la șeful apărării suedeze, Michael Claesson , care avertizează asupra unui posibil atac „de mică amploare” pe mare, menit să expună diviziuni politice în alianță. În locul scenariilor clasice axate pe flancul estic terestru, îngrijorarea se mută tot mai mult spre escaladarea în plan maritim, în special în Marea Baltică. Claesson a spus că Rusia ar putea recurge la o acțiune rapidă, cu miză mai degrabă politică decât militară, pentru a vedea cum reacționează NATO. De ce contează: riscul se mută pe mare, iar Suedia își crește prezența În material este descrisă o schimbare de accent în evaluările de securitate: strategii europeni sunt tot mai preocupați de un scenariu în care Rusia ar testa alianța printr-o acțiune limitată în Baltică, inclusiv prin ocuparea unei insule. Exercițiile militare au simulat debarcări pe insule considerate strategice, precum Gotland (Suedia), Bornholm (Danemarca) sau Hiiumaa și Saaremaa (Estonia). Claesson a atras atenția că nu ar fi vorba neapărat de o operațiune amplă, ci de una suficientă pentru a „face o declarație” și a forța o reacție politică. El a indicat și faptul că în Marea Baltică există „aproximativ 400.000 de insule”, ceea ce ar lărgi paleta de ținte potențiale. „ Flota fantomă ” și presiunea operațională în Baltică Un element central al contextului este creșterea activității maritime ruse, inclusiv escortarea periodică a unor „flote fantomă” comerciale (nave folosite pentru a ocoli sancțiunile, adesea vechi, prost întreținute și subasigurate, care operează sub pavilioane false). În același timp, navele de război ruse „ar fi țintit” nave militare ale cel puțin unui stat NATO, potrivit relatării. Suedia a început să-și intensifice prezența pe mare și să-și demonstreze disponibilitatea. În ultimele șase săptămâni, paza de coastă suedeză a abordat trei nave suspectate că aparțin flotei fantomă ruse, iar Claesson a legat aceste acțiuni atât de menținerea ordinii pe mare, cât și de prevenirea unor riscuri de mediu generate de nave „slab navigabile” și de „navigabilitate precară”. Context economic: creșterea transportului de petrol și rolul Balticei Traficul în Marea Baltică a crescut de la începutul războiului din Ucraina, deoarece a devenit o rută importantă pentru exporturile rusești de petrol și gaze, ocolind sancțiunile prin utilizarea flotei fantomă, notează materialul. Un raport al Asociației Daneze de Transport Maritim, citat în articol, arată că transportul de petrol prin Strâmtoarea Öresund și Strâmtoarea Great Belt a crescut cu 58% între 2021 și anul trecut. În prima jumătate a anului trecut, 4,9 milioane de barili de petrol au fost transportați zilnic pe ambele rute, „la fel de mult ca prin Canalul Suez”, potrivit aceleiași surse. Ce urmează: avertisment pe termen mediu și extinderea atenției spre Arctica Un raport recent al Serviciului de Informații și Securitate Militară al Suediei, menționat în material, estimează că amenințarea din partea Rusiei va continua să crească în următorii ani și că Moscova își va consolida probabil capacitățile militare în vecinătatea Suediei. Documentul ar concluziona că Rusia ar putea deja lansa un atac limitat în apropierea imediată a Suediei, iar în cinci ani ar putea fi capabilă să lanseze un atac armat pentru a prelua controlul asupra unor zone întinse și pentru a-și asigura supremația navală și aeriană. În paralel, Suedia – cel mai recent membru NATO – urmează să preia comanda unei noi forțe terestre a alianței, cu baza în Laponia finlandeză, pentru consolidarea descurajării în Extremul Nord. Claesson a mai spus că NATO trebuie să-și dezvolte capacitatea de a opera în condițiile dure din Arctica, pe măsură ce regiunea capătă importanță strategică. [...]
Casa Albă pregătește un nou proiect de infrastructură simbolică, finanțat parțial din bani publici: administrația Trump a prezentat primele imagini ale „Arcului de Triumf al Statelor Unite”, un monument planificat la Washington pentru aniversarea a 250 de ani de la Declarația de Independență , potrivit News . Costul total nu a fost comunicat, însă Casa Albă confirmă că proiectul va fi plătit „în parte” de contribuabilii americani. Ce știm despre proiect și dimensiuni Numele oficial al monumentului a fost anunțat miercuri de purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt . Arcul ar urma să fie construit pentru marcarea a 250 de ani de la Declarația de Independență, aniversare programată la 4 iulie. Leavitt a precizat că monumentul va avea peste 250 de picioare (peste 75 de metri) înălțime, „în omagiul celor 250 de ani” de independență. În vârf ar urma să fie amplasată o statuie alegorică „colosală” a libertății. Prin dimensiuni, arcul de la Washington ar urma să fie mai înalt decât Arcul de Triumf de la Paris (50 de metri) și să devină cea mai înaltă structură de acest tip din lume, depășind Monumentul Revoluției de la Ciudad de Mexico și împingând Arcul de Triumf de la Phenian pe locul trei, conform relatării. Implicația bugetară și contextul politic Casa Albă nu a făcut public costul total al proiectului, dar a indicat că finanțarea va veni parțial din bani publici, ceea ce deschide o discuție inevitabilă despre priorități bugetare și justificarea cheltuielilor pentru proiecte cu rol preponderent simbolic. Arcul este prezentat ca parte a unei serii mai ample de inițiative arhitecturale promovate de Donald Trump la începutul celui de-al doilea mandat, inclusiv construirea unei săli de bal „uriașe” la Casa Albă, în locul Aripii de Est. Monumentul, descris cu „accente aurite”, ar urma să domine zona, fiind menționat ca mai înalt decât Memorialul Lincoln (puțin peste 30 de metri). Cum au apărut primele imagini Primele imagini complete ale monumentului au fost dezvăluite vineri. Potrivit materialului, planurile au fost observate pentru prima dată în octombrie, când jurnaliști de la AFP au remarcat o machetă pe masa de lucru a lui Donald Trump, în Biroul Oval. În momentul prezentării, Karoline Leavitt a arătat o imagine pe care a ținut-o inițial cu susul în jos. Reacții și ce rămâne neclar Criticii citați în material consideră proiectul un „monument al vanității” președintelui. De cealaltă parte, Leavitt susține că arcul va alimenta mândria națională. „La mult timp după ce lumea din această încăpere va dispărea, copiii și nepoții noștri vor rămâne inspirați de acest monument național.” Deocamdată, rămân neclare calendarul exact, bugetul și mecanismul concret de finanțare, dincolo de faptul că proiectul va fi acoperit parțial de contribuabili. [...]
Lula îl acuză pe Trump că alimentează riscuri economice prin escaladare militară și tarife într-un context global pe care îl descrie drept „foarte delicat”, potrivit Mediafax . Într-un interviu acordat El País, președintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva , spune că Donald Trump „nu are dreptul să se trezească dimineața și să amenințe o țară” și avertizează că un al Treilea Război Mondial ar fi „o tragedie”. Tarife, presiune militară și efecte în lanț în economie Lula afirmă că a fost „frapat” de faptul că argumentele lui Trump pentru impunerea de tarife vamale Braziliei „nu erau adevărate” și descrie o relație tensionată, în care liderul american ar insista pe demonstrații de forță militară. În același registru, președintele brazilian leagă deciziile de politică externă de consecințe economice interne în SUA, oferind exemplul atacării Iranului, despre care spune că ar duce la scumpirea carburanților și la costuri suportate de populație. „Când a decis să atace Iranul, nu știu dacă și-a dat seama că prețurile la combustibili vor crește și că poporul va fi cel care va plăti prețul.” Critică la adresa instituțiilor internaționale și apel la reformarea ONU În interviu, Lula susține că instituțiile internaționale „nu își îndeplinesc rolul” și cere reformarea Națiunilor Unite, inclusiv abolirea dreptului de veto din Consiliul de Securitate, argumentând că „geopolitica din 1945 nu este valabilă pentru 2026”. El enumeră mai multe conflicte și intervenții care, în opinia sa, nu au fost tratate adecvat în Consiliul de Securitate și afirmă că „pacificatorii au devenit șefi de război”. În acest context, avertizează că lumea ar fi „o navă în derivă”, cu un număr ridicat de conflicte simultane. Reînarmare, cheltuieli de război și poziționarea Braziliei Lula spune că presiunea globală merge spre reînarmare și invocă faptul că Brazilia are o Constituție (1988) care interzice fabricarea armelor nucleare. Totodată, subliniază vulnerabilități geografice ale țării: o frontieră terestră de 16.800 km și 8.500 km de coastă. În planul costurilor, el afirmă că „numai anul trecut” s-ar fi cheltuit 2,7 trilioane de dolari pe războaie și compară această sumă cu potențiale utilizări alternative (educație, energie, combaterea foametei), ca argument pentru schimbarea priorităților. Ce urmează, potrivit lui Lula Președintele brazilian spune că a contactat mai mulți lideri internaționali — inclusiv pe Xi Jinping, Narendra Modi, Vladimir Putin și Emmanuel Macron — pentru a cere o întâlnire și discuții despre reducerea riscurilor de escaladare, insistând că prevenirea unui conflict major ar depinde de „consolidarea multilateralismului și a democrației”. [...]
Pentagonul ar ajusta planuri de intervenție în Cuba, pe fondul presiunii SUA asupra importurilor de combustibil , într-un context în care blocajul petrolier din ultimele luni a adâncit criza economică a insulei, potrivit Euronews . Informația apare pe filiera presei americane: publicația USA Today citează oficiali sub protecția anonimatului care susțin că Pentagonul își intensifică și ajustează planurile privind Cuba, în așteptarea unor ordine directe ale președintelui american Donald Trump . Departamentul de Război a transmis, într-un răspuns pentru EFE, că nu dorește să facă speculații despre „scenarii ipotetice”, dar a precizat că forțele armate iau în calcul diverse situații de urgență și „rămân pregătite să execute ordinele președintelui”. Presiunea pe energie, miza imediată Escaladarea vine după ce tensiunile dintre Cuba și Statele Unite s-au accentuat în ianuarie și au crescut din nou în această săptămână. Ministrul cubanez de externe, Bruno Rodríguez, a acuzat Washingtonul că intimidează actorii care încearcă să facă comerț cu insula și a apărat dreptul Cubei de a importa combustibil. În ianuarie, Donald Trump și-a intensificat presiunea asupra guvernului cubanez condus de Miguel Díaz-Canel, blocând trimiterea de petrol venezuelean după capturarea președintelui Nicolás Maduro, pe 3 ianuarie, la Caracas. Context economic: o criză prelungită, agravată de blocaj Blocajul petrolier impus de SUA în ultimele trei luni a agravat o criză structurală pe care Cuba o resimte de mai bine de șase ani, notează materialul. Potrivit EFE, economia Cubei s-a contractat cu 15% între 2020 și 2025. Informațiile despre planurile Pentagonului rămân, deocamdată, la nivel de relatări bazate pe surse anonime, iar poziția oficială a Departamentului de Război evită confirmarea unor scenarii concrete. [...]
